Liber la angajările tinerilor în agricultură, acvacultură și industrie alimentară... fără impozit!

Proiectul de Lege privind aprobarea Programului pentru stimularea angajării tinerilor cu vârsta de până la 40 de ani în sectoarele agricultură, acvacultură și industrie alimentară, derulat pe perioada 2018-2020, prin acordarea unor facilități fiscale, atât pentru angajator, cât și pentru angajat - (PL-x 586/2017) - lege organică a fost aprobat prin vot final în Camera Deputaților, miercuri, 21 noiembrie 2018, cu 187 voturi pentru și 79 abțineri.

Potrivit Art. 2, alin. (1) al actului normativ, Programul vizează acordarea unui sprijin financiar angajatorilor fermieri din agricultură, acvacultură și industria alimentară în vederea angajării tinerilor beneficiari ai Programului pe perioadă nedeterminată sau determinată, dar nu mai puțin de 12 luni, cu normă întreagă.

„Sprijinul financiar prevăzut la alin. (1) se acordă angajatorului fermier pe o perioadă de 12 luni, în condițiile angajării a minimum doi tineri beneficiari ai Programului pe locuri de muncă existente sau nou-create”, se menționează în alineatul (2) al aceluiași articol.

În plus, conform prevederilor aceluiași act normativ, angajatorul fermier care face dovada angajării a doi tineri beneficiari ai Programului beneficiază de sprijin financiar lunar, pentru fiecare persoană astfel angajată. Vorbim în primă instanță de 1.000 de lei pentru persoanele cu studii superioare de specialitate în domeniul agricol, acvacultură și/sau industrie alimentară, respectiv de 750 de lei pentru persoanele cu studii medii de specialitate, precum și cursuri de formare profesională de scurtă durată în domeniul agricol, al acvaculturii și/sau industriei alimentare.

Fără impozit la salariul brut

Conform reglementărilor aduse de (PL-x 586/2017), prin derogare de la prevederile Legii 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, tânărul beneficiar al Programului care a fost angajat în condițiile prezentei legi beneficiază de scutiri de la plata impozitului pe venit aferent salariului brut stabilit potrivit contractului individual de muncă încheiat în cadrul Programului (Articolul 4, alin. (3)).

Nu în ultimul rând, actul normativ prevede că sumele necesare pentru acoperirea sprijinului prevăzut la art. 4 alin. (1) și (3) se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), respectiv prin direcțiile agricole județene (DAJ) şi/sau a municipiului Bucureşti.

Un salariu de 1.000 de euro

Într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului, Aurel Popescu, președintele ROMPAN, a precizat că una dintre soluții pentru a reorienta angajații către industria alimentară și pentru a repatria forță de muncă din străinătate este de a plăti salarii ca în vest.

El a adăugat că situația disponibilului forței de muncă în sectorul industriei alimentare se înrăutățește de la an la an.

„Situația este ceva mai bună decât va fi anul viitor. Adică, este mai proastă decât anul trecut și anul viitor cred că va fi și mai proastă. Avem aceste probleme cu forța de muncă nu numai noi, în sector. Vorbim aici de toată industria alimentară și, cred, toată economia țării are aceeași problemă”, a mărturisit Popescu. „Soluția de redresare a situației ar fi aceea de a plăti salarii care să îi determine pe români să rămână în țară. Concret, un salariu ar trebui să fie undeva la 1.000 de euro sau cât îi rămân unui conațional în Spania, Italia sau unde muncește, minus cheltuielile pe care le are cu cazarea și celelalte. Fără salarii mari, nu putem sta de vorbă despre stabilitatea forței de muncă și despre asigurarea forței de muncă”.

În prezent, sectorul de morărit-panificație are un deficit de forță de muncă de cel puțin 10 procente.

Mai bine ajutoare sociale, decât muncă

Anul trecut, prin vocea șefului Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), fermierii din România se plângeau că nu mai găsesc forță de muncă, deoarece oamenii sunt încurajați să nu muncească și să stea acasă de ajutoarele sociale prea mari, care ajungeau în total, în România, în 2017, la 10 miliarde de euro.

Criza de forță de muncă este una dintre problemele cele mai grave cu care se confruntă în continuare fermierii.

„O problemă din agricultură este faptul că nu mai avem forță de muncă. Nu mai găsești un om care să vină să-ți dea cu o mătură prin curte. (...) România a ajuns să dețină un record în ceea ce privește ajutoarele sociale... ajutoare sociale care au ajuns la niște cifre... dacă nu ar fi scrise de INS, am spune că fabulăm”, a spus Baciu.

Potrivit șefilor de asociații agricole, satele românești s-au umplut de pensionari pe caz de boală, care stau degeaba.

„Este un lucru dureros. Auzim vorbindu-se despre renașterea și dezvoltarea satului românesc. Cu cine? Cu ajutoarele sociale? Credeați că se poate dezvolta satul cu 5 euro în plus pe hectar? Până nu creezi posibilitatea agentului economic să dezvolte locuri de muncă, nu rezolvi nimic”, a mai spus președintele LAPAR.

Potrivit șefului LAPAR, țara noastră acordă ajutoare sociale în valoare de 10 miliarde de euro într-un an, în condițiile în care România are 20 de milioane de locuitori și un produs intern brut (PIB) de circa 170 de miliarde de euro în 2016, în timp ce Germania ar acorda ajutoare sociale mult mai mici, la o populație de peste 80 de milioane de locuitori și o valoare a PIB de peste 3.000 de miliarde de euro.

„Și ne place să ne uitam peste gard. Aceia sunt puși la muncă (...) Băieții deștepți care nu vor să iasă la muncă mai nou își iau scutiri medicale că nu au voie să muncească”, a subliniat Baciu.

În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va elabora normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi, care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului.

 

Sursa https://www.revistafermierului.ro

Login pentru a posta comentarii
giweather joomla module

Go to top