Super User

Super User

DEZBATERE POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ 2021-2027. Pe 29 august 2019, la Bucureşti, s-a desfăşurat conferinţa cu tema „Politica Agricolă Comună - Prezent şi viitor”, organizată de Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală, din cadrul Autorităţii de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (AM PNDR).

Alături de ministrul Agriculturii Petre Daea, la eveniment s-au aflat secretarii de stat Daniel-Eugeniu Crunţeanu şi Maricel Floricel Dima, precum şi directori generali şi experţi din cadrul MADR.

Potrivit MADR, scopul conferinţei a vizat informarea partenerilor sociali din sectorul agricultură, dezvoltare rurală şi cercetare cu privire la priorităţile României pentru următoarea perioadă de programare şi consultarea publicului ţintă în procesul de elaborare a noului Plan Naţional Strategic pentru Politica Agricolă Comună (PAC) 2021-2027.

Astăzi am discutat despre Politica Agricolă Comună 2021-2027, cu cele trei regulamente aflate în discuţie la nivelul Comisiei Europene, respectiv Planul Naţional Strategic, Regulamentul orizontal privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea PAC şi Regulamentul care vizează Organizarea Comună Unică a Pieţelor. Este o etapă de lucru pentru definirea mecanismelor noastre de acţiune în perspectiva 2021-2027, pe baza acestor Regulamente. Se schimbă total conceptul noii PAC, se va trece de la conformitate la performanţă. Sunt câteva principii valoroase de flexibilitate, de subsidiaritate pe care trebuie să le prelucrăm astfel încât să le folosim în sprijinul fermierilor noştri, pentru etapa următoare, a spus Daea.

Reprezentanţii MADR au prezentat cadrul general al Planului Naţional Strategic 2021 -2027, oportunităţile de finanţare în sectorul agricol şi cele de finanţare a intervenţiilor care vizează mediul şi clima în contextul Planului Naţional Strategic, precum şi Instrumente financiare - sprijin complementar pentru dezvoltarea spaţiului rural.

Alte trei astfel de conferinţe vor fi organizate în acest an, a anunţat MADR, fără a furniza însă un calendar al evenimentelor.

AGROINFO a aflat câteva dintre subiectele discutate la întâlnirea din 29 august şi vă informează, pe scurt:

  • Se ştie deja că pentru perioada 2021-2027, fiecare stat membru UE va elabora un Plan Naţional Strategic (PNS), ce va include atât măsurile referitoare la Pilonul I, din care se acordă plăţile directe pentru fermieri, cât şi măsurile de dezvoltare rurală finanţate prin Pilonul II al Politicii Agricole Comune (PAC), cuprinse în prezent în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). În acest context, după 2020, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) va trece sub coordonarea actualei Autorităţi de Management pentru PNDR, care coordonează, în prezent, doar AFIR, agenţia responsabilă de fondurile pentru dezvoltare rurală;
  • Circa 60 de organizaţii şi-au exprimat interesul şi disponibilitatea de a face parte din Comitetul Consultativ Tematic pentru Planul Național Strategic 2021-2027.
  • MADR a constituit deja grupuri de lucru pentru elaborarea Planului Naţional Strategic şi a organizat deja, în lunile mai şi iunie 2019, întâlniri cu experţi, inclusiv din partea Comisiei Europene, dedicate elaborării PNS. La ora actuală se află în lucru analiza SWAT care va sta la baza viitorului PNS. Aceasta ar putea fi finalizată la jumătatea lunii septembrie 2019, dată după care MADR va invita la discuţii organizaţiile care şi-au exprimat dorinţa de a participa la consultările pentru elaborarea PNS. Ministerul Agriculturii nu a furnizat deocamdată termene exacte pentru următorii paşi din procesul de elaborare a Planului Naţional Strategic. Alocările din PNS, adică împărţirea banilor pe măsuri, pot fi conturate însă abia după ce va fi aprobat cadrul financiar multianual pentru perioada 2021 - 2027 la nivelul UE. În cel mai fericit caz, bugetul multinanual al UE ar putea fi aprobat înainte de finalul acestui an.
  • Referitor la plăţile directe, s-a discutat despre necesitatea de a creşte suprafaţa pentru care se acordă plata redistributivă (30 ha, în prezent) şi plăţile directe pentru tineri fermieri (60 ha). Preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” (ASAS), Valeriu Tabără, a propus să se stabilească şi să se aibă în vedere la acordarea subvenţiilor praguri de rentabilitate a fermelor pentru fiecare sector;
  • Călin Fărgaciu, reprezentantul Cooperativei Agricole Someş - Arieş, a propus acordarea unui ajutor de minimis fermierilor care îşi comercializează producţia agricolă prin intermediul cooperativelor. O astfel de măsură ar ajuta inclusiv la fiscalizarea unei părţi din producţia vândută în prezent fără acte de către micii producători; Uniunea Naţională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal a susţinut această propunere;
  • În plus, UNCSV a propus ca fermierii care fac schimburi de terenuri, urmărind astfel comasarea suprafeţelor pe care le lucrează, să nu mai fie obligaţi să plătească taxe notariale la fel de mari ca în cazul vânzării/cumpărării de terenuri.

Sursa https://www.agroinfo.ro/politic/politica-nationala/ce-se-intampla-cu-apia-si-cu-platile-directe-pentru-fermieri-dupa-2020

 

PLĂŢI DIRECTE PENTRU FERMIERI. Viitoarele subvenţii europene pe care le vor încasa agricultorii români după 2020 se decid acum!

Ministerul Agriculturii a lansat, la finalul lunii iunie 2019, o primă consultare publică referitoare la Planul Naţional Strategic 2021-2027, axată pe cele nouă obiective specifice al PAC 2021-2027 definite prin Regulamentele europene şi pe domeniile şi tipurile de investiţii prioritare pentru măsurile de dezvoltare rurală.

Consultarea publică pe această temă se încheie pe 31 august 2019. MADR a primit deja peste 3.000 de opinii pe această temă.

Detalii AICI: VOCEA FERMIERILOR ROMÂNI TREBUIE AUZITĂ! SUNT ÎN JOC SUBVENŢIILE VOASTRE!

Un nou chestionar privind, de data aceasta, plăţile directe acordate fermierilor români după 2020 va fi supus consultării publice în perioada următoare. AGROINFO a obţinut acest chestionar şi vi-l prezintă. Spuneţi-vă părerea!

Chestionarul cu privire la Politica Agricolă Comună în contextul Planului Naţional Strategic 2021 - 2027

Persoanele chestionate sunt: fermieri, ONG-uri, Institute/Staţiuni de cercetare, Universităţi/Facultăţi/licee, grupuri de producători, cooperative, alte forme asociative, Consilii locale/Primării, GAL-uri, asociaţii reprezentative, alte entităţi şi persoane interesate din sectoarele zootehnic, culturi de câmp, legume-fructe, nonagricol, mixt (vegetal şi zootehnic), îmbunătăţiri funciare, cercetare/inovare, mediu şi climă, industrie alimentară, silvicultură, administraţie publică, tehnologia informaţiei, financiar/asigurări, altele.

  • 1. Suprafaţa pe care o deţineţi în proprietate/arendă/alte forme.
  • 2. Consideraţi utilă adeverinţa prin care se dovedeşte că terenul este la dispoziţia fermierului? Dacă NU, argumentaţi.
  • 3. Aţi întâmpinat probleme la eliberarea adeverinţei de către UAT? Dacă DA, exemplificaţi.

chestionar-pac-1_b

  • 4. Consideraţi că plăţile directe au constuit un sprijin real pentru fermieri? Dacă NU, argumentaţi.
  • 5. Consideraţi că a fost utilă acordarea plăţii redistributive? Dacă NU, propuneţi un prag de suprafaţă al fermei până la care să se acorde această plată.
  • 6. A fost benefică acordarea plăţii pentru înverzire (diversificarea culturilor, păstrarea suprafeţelor de pajişti naturale, existenţa zonelor de interes ecologic)? Dacă NU, argumentaţi.
  • 7. A fost utilă impunerea diversificării culturilor? Dacă NU, argumentaţi.
  • 8. Consideraţi că a fost utilă acordarea plăţilor pentru zone de interes ecologic (ZIE)? Acoperă acestea pierderile de producţie pentru suprafeţele luate în calcul? Dacă NU, ce alte culturi aveţi în vedere pentru a fi luate în calculul ZIE?

chestionar-pac-2_b

  • 9. Sprijinul cuplat în sectorul vegetal şi-a atins scopul? Dacă NU, argumentaţi.
  • 10. Consideraţi stimulative condiţiile de eligibilitate pentru atingerea scopului pentru care a fost acordat sprijinul cuplat vegetal? Dacă NU, argumentaţi.
  • 11. Consideraţi necesară menţinerea actualelor măsuri pentru acordarea sprijinului cuplat în sectorul vegetal, selectate de România conform Regulamentului? Dacă NU, argumentaţi.
  • 12. Sunteţi de acord cu păstrarea suprafeţei de max. 60 ha eligibile pentru plata tinerilor fermieri? Consideraţi că ar trebui luată în calcul creşterea suprafeţei, deşi va scădea astfel cuantumul la ha? Dacă NU, argumentaţi.
  • 13. Sunteţi de acord cu păstrarea cuantumului plăţii pentru tinerii fermieri la un procent cuprins între 25 - 50% din SAPS? Dacă NU, argumentaţi.

chestionar-pac-3_b

  • 14. A fost utilă acordarea schemei de sprijin cuplat în sectorul zootehnic? Dacă NU, argumentaţi.
  • 15. Consideraţi că sunt optime limitele minime şi maxime ale efectivelor, pe specii, pentru schema de sprijin cuplat în sectorul zootehnic? Dacă NU, propuneţi alte limite pentru care să se acorde această plată.

Limitele actuale pentru acordarea sprijinului cuplat în sectorul zootehnic (SCZ):
- Vaci de lapte: 10 - 250 capete, respectiv 5-250 capete în zona montană
- Bivoliţe: maxim 100 capete
- Taurine carne şi metişi: 10 - 250 capete
- Ovine: 150 - 500 capete, respectiv 60 - 500 capete în zona montană
- Caprine: 50 -500 capete
- Viermi de mătase: minim 15 kg gogoşi crude de mătase

chestionar-pac-4_b

  • 16. Consideraţi stimulative condiţiile de eligibilitate pentru atingerea scopului pentru care a fost acordat sprijinul cuplat în sectorul zootehnic? Dacă NU, propuneţi modificarea acestora.
  • 17. Apreciaţi că ar trebui incluse şi alte măsuri pentru acordarea sprijinului cuplat în sectorul vegetal/zootehnic? Dacă DA, argumentaţi.

chestionar-pac-5_b

Sursa https://www.agroinfo.ro/vocea-fermierului/ce-vrea-madr-sa-afle-de-la-tine-despre-subventiile-agricole

 

Executivul a adoptat modificarea unor acte normative prin care pensionarii cu venituri de pânâ la 1.139 de lei pe lună vor beneficia de o compesare cu 90% a prețului de referință al medicamentelor, a anunțat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu.

„La propunerea Ministerului Sănătății, Guvernul a aprobat astăzi modificarea unor acte normative referitoare la programul pentru compensarea cu 90% a prețului de referințã al medicamentelor pentru pensionari. Conform acestui act, începând cu 1 septembrie 2019 peste 2,2 milioane de pensionari care au venituri de pânã la 1139 de lei pe lunã, inclusiv, vor beneficia de compensarea cu 90% pentru medicamentele din sublista B prevãzutã în hotãrârea de guvern aferentã, anume HG 720/ 2008”, a declarat, marți, Nelu Barbu.

Potrivit actului normativ, până acum puteau beneficia pensionarii care aveau venituri lunare de până la 990 de lei.

”Până acum, potrivit acestui act normativ, se încadrau cei care obțineau venituri de până la 990 de lei pe lună. Așadar, crește acest plafon la 1139 de lei pentru că de la 1 septembrie se mărește punctul de pensie și ar fi fost puși într-o situație dificilă. Pentru a nu crea situații neplăcute pentru persoanele vârstnice, Guvernul a luat decizia să majoreze acest plafon ca să fie continuitate în aplicarea acestei măsuri care îi ajută pe vârstnici să-și procure medicamentele de care au nevoie”, a adăugat Barbu.

Sursa https://financiarul.ro/2019/08/27/guvernul-romaniei-pensionarii-cu-venituri-pana-la-1-139-lei-vor-beneficia-de-compesare-cu-90-a-medicamentelor/

 

Statul ofera o serie de beneficii angajatorilor care isi indreapta atentia spre o serie de categorii de persoane in dificultate care pot constitui forta de munca. Astfel, companiile care angajeaza someri, persoane cu handicap sau oameni in varsta primesc bani de la stat pot beneficia de o subventie de la stat pentru fiecare contract incheiat.

Potrivit legii privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt acordate subventii angajatorilor care incadreaza in munca: someri de lunga durata, absolventi ai unor institutii de invatamant, absolventi din randul persoanelor cu handicap, tineri NEET sau someri care sunt parinti unici sustinatori ai familiilor monoparentale, persoane cu varsta peste 45 de ani, persoane care mai au cinci ani pana la pensie.

 

Subventia este in cuantum de 2.250 lei si se acorda angajatorilor pentru fiecare persoana incadrata, pe o perioada de 12 luni (respectiv 18 luni pentru absolventii din randul persoanelor cu handicap), proportional cu timpul lucrat. Angajatorii au obligatia mentinerii raporturilor de munca sau de serviciu cel putin 18 luni.

Pentru stimularea ocuparii fortei de munca si sprijinirea angajatorilor, sunt acordate subventii pentru derularea programelor de ucenicie. Astfel, ANOFM acorda angajatorilor care incheie contracte de ucenicie, in conditiile legii privind ucenicia la locul de munca, sprijin financiar in cuantum de 2.250 lei/luna pentru fiecare contract de ucenicie incheiat. Suma lunara se acorda la cererea angajatorului, proportional cu timpul efectiv lucrat de ucenic, pe intreaga perioada de derulare a contractului.

 

Iar pentru a asigura tranzitia absolventilor de invatamant superior de la sistemul de educatie la piata muncii, angajatorii pot organiza programe de stagiu conform Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului de catre absolventii de invatamant superior, pe o perioada de sase luni de la debutul lor in profesie.

Totodata, angajatorii care incheie contract de stagiu in conditiile legii mentionate beneficiaza la cerere, pe intreaga perioada de derulare a contractului de stagiu, de un sprijin financiar oferit de ANOFM in cuantum de 2.250 lei/luna, pentru fiecare contract de stagiu incheiat. Suma lunara se acorda angajatorilor de la data incheierii contractului de stagiu si proportional cu timpul efectiv lucrat.

Facilitatile financiare destinate stimularii incadrarii in munca sunt sustinute prin proiectele implementate de ANOFM si cofinantate din Fondul Social European prin Programul Operational Capital Uman 2014-2020.

Sursa https://financiarul.ro/2019/08/28/ce-beneficii-primesc-companiile-care-angajeaza-someri/

 

Pentru ca sunt unitati administrative mari, dar si pentru ca sunt situate in zone unde nu s-au mai facut investitii si oamenii nu isi gasesc un loc de munca, cateva judete din tara numara in fiecare an cei mai multi someri din tara. Iata care sunt acestea.

In primul semestru al anului 2019, un numar de aproximativ 251.000 persoane s-au inregistrat in evidentele ANOFM, atat ca someri indemnizati, cat si ca someri neindemnizati.

Cei mai multi dintre acestia sunt in Bucuresti (16.000 someri), Dolj (13.300 someri) si Timis (11.200 someri).

Daca ne uitam la cifrele comparative cu perioadele similare ale anilor trecuti, observam si aspecte pozitive, astfel ca in Bucuresti, Timis, Neamt, Prahova si Dambovita se inregistreaza scaderi ale numarului de persoane care nu au un loc de munca. Pe de alta parte, Dolj, Olt si Vaslui cifra persoanelor somere a crescut cu procente de pana la 70%.

Per total, numarul somerilor la jumatatea anului a crescut in 2019 cu 1% comparativ cu perioada similara a anului 2017 (254.600 persoane fara loc de munca).

Sursa https://financiarul.ro/2019/08/27/judetele-care-de-ani-de-zile-au-cei-mai-multi-someri-din-tara/

 

Guvernul a aprobat, marți, suplimentarea cu 10.000 a contingentului pe tipuri de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România, în urma solicitărilor reprezentanților mediului de afaceri, anunță Ministerul Muncii.

„Decizia de suplimentare a contingentului a fost adoptată după ce, în primele opt luni ale anului 2019, numărul de avize de muncă/detașare eliberate a crescut cu peste 165% față de prima jumătate a anului trecut”, informează Ministerul Muncii.

 

Potrivit sursei citate, din informațiile transmise de către Inspectoratul General pentru Imigrări, în perioada 1 ianuarie – 23 august 2019 au fost înregistrate 19.173 cereri pentru eliberarea avizului de angajare/detașare în muncă, au fost eliberate 16.540, respinse 818, iar 1.884 se află în lucru.

 

Cele mai multe avize au fost eliberate pentru lucrătorii permanenți, lucrători detașați și pentru cei înalt calificați, mai spune comunicatul.

”Reprezentanții mediului de afaceri ne-au atras atenția asupra faptului că peste 60.000 de locuri de muncă rămân constant neocupate. În urma solicitărilor repetate primite din zona mediului de afaceri, Guvernul a decis să suplimenteze numărul de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă, pentru a sprijini angajatorii”, a declarat ministrul Muncii și Justiției Sociale, Marius Budăi.

Contingentul de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă se stabilește anual prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Justiției Sociale.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 34/2019, contingentul aprobat inițial pentru acest an a fost de 20.000 de lucrători, mai informează Ministerul.

Sursa https://financiarul.ro/2019/08/27/contingentul-de-lucratori-straini-nou-admisi-pe-piata-fortei-de-munca-suplimentat-cu-10-000/

 

NOUTĂȚI MADR! Potrivit legislației europene și naționale prețurile de piață ale carcaselor de bovine, porcine și ovine precum și ale anumitor categorii de animale vii trebuie centralizate la nivel național și raportate, iar clasele pentru înregistrarea prețurilor de piață ale carcaselor de bovine se vor înregistra în Rapoartele naționale de prețuri, anunță Ministerul Agriculturii, într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale face publică intenția de a demara procedurile legale pentru desemnarea unei entități, persoană juridică de drept public sau privat, în baza unei proceduri şi a unor condiţii stabilite, cu respectarea principiilor de transparenţă, competitivitate şi nediscriminare, care va fi responsabilă cu:

a.gestionarea bazei naționale de date a clasificării și a sistemului informatic aferent acestei activități;
b.colectarea săptămânală de la agențiile de clasificare a carcaselor și de la clasificatorii carcase independenți, a rapoartelor de clasificare, prelucrarea informațiilor, aplicarea metodologiilor specifice pentru calcularea prețurilor, centralizarea rezultatelor de clasificare a carcaselor, a prețurilor acestora și a anumitor categorii de animale vii, întocmirea rapoartelor naționale de prețuri, raportarea acestora către autoritatea competentă;
c.organizarea cursurilor de formare profesională pentru obținerea certificatelor de calificare sau de absolvire și/sau a certificatelor de competențe profesionale pentru ocupația de clasificator carcase, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare privind formarea profesională a adulților, cu respectarea standardului ocupațional aprobat;
d.eliberarea atestatelor pentru această calificare;
e.administrarea Registrului de evidență al atestatelor de clasificator pentru persoanele care au absolvit cursurile, respectiv care au obținut atestatul pentru ocupația de clasificator carcase pentru speciile porcine și/sau bovine și/sau ovine.

Pentru îndeplinirea acestor obiective, entitățile participante trebuie să facă dovada implementării standardelor de gestionare a datelor privind clasificările de carcase pentru speciile porcine, bovine și ovine, efectuate la nivelul întregii țări, precum și posibilitatea implementării unui program software și a unor aplicații informatice care realizează rapoarte detaliate privind această activitate.

 

Sursa https://www.agroinfo.ro/economic/ministerul-agriculturii-anunt-despre-preturile-la-carcasele-de-bovine-porcine-si-ovine

 

CINE ÎNCASEAZĂ ACEȘTI BANI LA HECTAR! De plata ajutorului național tranzitoriu (ANT) în sectorul vegetal beneficiază doar fermierii care respectă condițiile impuse pentru această subvenție. Este un ajutor pe hectar plătit de la bugetul de stat. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pune la dispoziția fermierilor, prin intermediul AGROINFO, toate informațiile pentru obținerea acestui ajutor.

AJUTOR NAŢIONAL TRANZITORIU – ANT 1

Se acordă ajutor naţional tranzitoriu - ANT 1, decuplat de producţie, în cuantum fix pe hectar, fermierilor din sectorul vegetal care cultivă următoarele culturi amplasate pe teren arabil: cereale (grâu comun, grâu dur, secară, orz, ovăz, porumb, sorg, orez, triticale, porumb dulce şi alte cereale), culturi proteice (mazăre, fasole, bob, lupin, linte, alte leguminoase pentru boabe), plante industriale (floarea soarelui, rapiţă, soia convenţională, in şi cânepă pentru fibră, tutun, in pentru ulei, plante medicinale, alte plante industriale), rădăcinoase (sfeclă furajeră, sfeclă de zahăr), cartofi, legume, căpşuni, pepeni, flori şi plante ornamentale, plante de nutreţ, loturi semincere, alte culturi pe teren arabil.

Culturile permanente, pajiştile permanente, viile şi terenul necultivat nu fac obiectul acestei scheme de sprijin.

AJUTOR NAŢIONAL TRANZITORIU PENTRU IN PENTRU FIBRĂ - ANT 2 ŞI AJUTOR NAŢIONAL TRANZITORIU PENTRU CÂNEPĂ PENTRU FIBRĂ - ANT 3

Culturile de in și cânepă:

a) să fie amplasate pe parcele agricole de minim 0,3 ha;
b) cererea unică de plată să fie însoţită de etichetele oficiale aplicate pe ambalajele seminţelor certificate, în conformitate cu Directiva 2002/57/CE a Consiliului privind comercializarea seminţelor de plante oleaginoase şi pentru fibre, care se vor păstra la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA, după caz.

În cazul în care semănatul are loc după data finală stabilită pentru depunerea cererii unice, etichetele sunt furnizate cel târziu până la 1 iulie. Dacă etichetele trebuie furnizate, de asemenea, altor autorităţi naţionale, APIA restituie originalele etichetelor beneficiarilor de îndată ce au fost prezentate în conformitate cu dispoziţiile de la litera menţionată. Etichetele înapoiate se ştampilează de către APIA ca fiind utilizate pentru o cerere unică de plată.

c) culturile de cânepă trebuie să fie menţinute în condiţii de creştere normale, conform tehnologiei de cultivare, timp de cel puţin 10 zile după înflorire, astfel încât să poată fi efectuate controalele prevăzute, în conformitate cu legislaţia naţională şi comunitară;
d) pentru cultura de cânepă, fermierul trebuie să depună la APIA până la data de 2 septembrie, inclusiv, a anului de recoltă copia contractului/angajamentului încheiat între fermier şi prim-procesator şi copie a autorizaţiei de cultivare a cânepei pentru fibră emisă de DAJ;
e) declaraţie privind varietăţile de cânepă pentru fibră cultivate şi cantităţile de seminţe utilizate la hectar pentru înfiinţarea culturii, până la data de 2 septembrie 2019.
f) pentru cultura de in, fermierul trebuie să depună la APIA până la data de 2 septembrie, inclusiv, a anului de recoltă certificatul de calitate a seminţelor utilizate sau factura de cumpărare a seminţelor certificate, pentru fiecare parcelă şi copia contractului/angajamentului încheiat între fermier şi prim-procesator;
g) pentru cultura de in, fermierul trebuie să prezinte până la data de 31 octombrie a anului de recoltă inclusiv, acte doveditoare privind livrarea, respectiv proces-verbal de receptie, factura, bon fiscal;
h) pentru cultura de cânepă, fermierul trebuie să prezinte până la data de 31 martie 2020 inclusiv, acte doveditoare privind livrarea, respectiv proces-verbal de receptie, factura, bon fiscal, fila/filele din carnetul de comercializare;
i) inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor recoltează probele pentru determinarea conţinutului de tetrahidrocanabinol (THC) la soiurile de cânepă cultivate şi transmit Laboratorului Regional pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Blaj probele preluate, însoţite de datele de identificare ale fiecărui fermier (numele şi prenumele, codul numeric personal/codul unic de înregistrare, adresa, sediul) şi datele de identificare ale fiecărei suprafeţei cultivate (dimensiunea, parcela/lotul), până la data de 16 septembrie a anului de recoltă;
j) Laboratorul Regional pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Blaj are obligaţia să transmită MADR şi APIA până la data de 1 noiembrie a anului de recoltă raportul cu privire la conţinutul de THC pentru fiecare parcelă cultivată cu cânepă pentru fibră, care include următoarele informaţii: conţinutul de THC, împărţit în tranşe/gradări de 0,1%, procedura utilizată, precum şi datele transmise de inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor.

Eligibilitatea suprafeţelor utilizate pentru producţia de cânepă este condiţionată de utilizarea de seminţe din soiurile enumerate în „Catalogul comun al soiurilor de plante agricole” la data de 15 martie a anului pentru care se acordă plata respectivă.

AJUTOR NAŢIONAL TRANZITORIU PENTRU TUTUN - ANT 4

Pentru suprafața cultivată cu tutun se acordă ajutor naţional tranzitoriu – ANT 4, în baza contractelor încheiate între fermieri/grupul de producători şi prim-procesatorii autorizaţi de MADR:
a) fermierul sau grupul de producători trebuie sa încheie un contract de cultură cu un prim-procesator, să îl inregistreze la direcţia pentru agricultură judeţeană (DAJ), respectiv a municipiului Bucureşti şi ulterior să îl depună la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA.

Contractul trebuie sa fie încheiat până la data de 30 aprilie a anului de recoltă și fie depus la APIA până la data de 1 iulie a anului de recoltă inclusiv.

b) contractul va avea ca anexă lista nominală a membrilor grupului şi suprafeţele aferente fiecăruia, atunci când unitatea prim-procesatoare încheie contracte de cultură cu un grup de producători;
c) un fermier/grup de producători încheie contract de cultivare cu un singur prim-procesator;
d) grupurile de producători nu pot exercita activitate de prim-procesare a tutunului;
e) un fermier, producător de tutun poate să aparţină unui singur grup de producători;
f) fermierul/grupul de producători depune declaraţia de livrare a tutunului livrat la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA, după caz, până la data de 4 mai 2020; declaraţia de livrare se vizează de reprezentantul desemnat al DAJ pe a cărei rază teritorială se află terenul cultivat, pentru atestarea cantităţii şi a calităţii tutunului livrat; dacă fermierul este membru al unui grup de producători, declaraţia de livrare se vizează şi de grupul în cauză. Lipsa vizei/vizelor pe declaraţia de livrare determină neeligibilitate la plată pentru ANT 4 - tutun.
g) tutunul livrat trebuie să îndeplinească condiţiile minime de calitate, aşa cum sunt prevăzute în anexele nr. 2 şi 2a) la Legea nr. 236/2003 privind organizarea pieţei tutunului brut în România;
h) suprafeţele solicitate conform cererii unice de plată pe suprafaţă sunt supuse controalelor de către structurile de control ale APIA, cu privire la respectarea suprafeţelor şi culturilor declarate şi ale Ministerului Agriculturii, cu privire la lucrările agrotehnice specifice, astfel încât la recoltare să se asigure o densitate medie de cel puţin 2 plante/mp.

Pentru a beneficia de ANT 4, solicitanţii care nu sunt eligibili pentru acordarea plăţilor directe prevăzute la art.1, alin. (2) din O.U.G. nr. 3/2015, cu modificările şi completările ulterioare, din cauza nerespectării condiţiilor privind suprafaţa prevăzută la art. 8, alin. (1), lit. c) din ordonanţă, au obligaţia să bifeze în cererea unică de plată doar căsuţa pentru ANT 4.

Atenţie! Pentru parcelele declarate cu tutun < 0,3ha, pentru care fermierul bifează ANT 4, NU se foloseşte categoria de folosinţă ,,TAn”.

AJUTOR NAŢIONAL TRANZITORIU PENTRU HAMEI - ANT 5

a) parcela agricolă eligibilă este de minimum 0,1 ha;
b) DAJ, respectiv a municipiului Bucureşti desemnează un reprezentant care, în urma deplasării pe teren la fiecare solicitant, certifică printr-un proces-verbal că suprafaţa cultivată cu hamei pentru care se solicită sprijin financiar a fost recoltată. Acest proces-verbal va fi întocmit în două exemplare şi înregistrat la DAJ, respectiv a municipiului Bucureşti;
c) plata se acordă plantaţiilor de hamei situate în zonele de cultură stabilite conform Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 623/2002 privind stabilirea zonelor de cultură a hameiului, recunoscute
pentru certificarea denumirii de origine, cu modificările şi completările ulterioare;
d) solicitantul trebuie să înregistreze contractul de vânzare-cumpărare pentru producţia de hamei la DAJ, respectiv a municipiului Bucureşti. O copie a acestui contract se depune ulterior de către solicitant la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA. Copia contractului menţionat anterior se depune până la data de 15 octombrie 2019.
e) solicitantul trebuie să prezinte la centrul local/judeţean al APIA până la data de 2 decembrie 2019, procesul-verbal întocmit de reprezentantul D.A.J prevăzut la lit.b);
f) plata se va face în cuantum fix pe hectar la suprafaţa determinată de APIA în urma controalelor.

Zonele de cultură a hameiului recunoscute pentru certificarea denumirii de origine sunt:

zona I de cultură cuprinde plantaţiile de hamei din localităţile: Huedin-Gherla-Cluj-Napoca – 98 ha, din judeţul Cluj, Saschiz-Albeşti – 347 ha şi Acăţari – 143 ha, din judeţul Mureş, Rupea-Criţ – 180 ha, din judeţul Braşov;
zona a II-a de cultură cuprinde plantaţiile de hamei din localităţile: Dumbrăveni – 235 ha, Laslea – 60 ha,Valchid – 61 ha , Slimnic – 224 ha, Şura Mică -160 ha, din judeţul Sibiu, Sighişoara – 265 ha, Daneş – 83 ha, Cheţani – 197 ha, din judeţul Mureş;
zona a III-a de cultură cuprinde plantaţiile de hamei din localităţile: Aiud-Rădeşti – 180 ha, din judeţul Alba, și Oraştie – Aurel Vlaicu -228 ha, din judeţul Hunedoara.

AJUTOR NAŢIONAL TRANZITORIU PENTRU SFECLĂ DE ZAHĂR - ANT 6

a) suprafaţa pe care este amplasată cultura de sfeclă de zahăr este destinată exclusiv producţiei de zahăr;
b) deţin contract de producere a sfeclei de zahăr cu o fabrică de zahăr recunoscută de MADR, întocmit conform modelului prevăzut în anexa la Acordul interprofesional pentru sfecla de zahăr. Contractul se înregistrează la DAJ şi se vizează de reprezentantul desemnat al DAJ pe a cărei rază teritorială se află terenul cultivat, numai dacă, pe baza verificărilor efectuate în perioada de vegetaţie, se constată respectarea condiţiilor agrotehnice, suprafaţa culturii şi asigurarea unei densităţi medii de cel puţin 6 plante/m2. Lipsa vizei DAJ pe contract determină neeligibilitatea la plată pentru ANT 6.

Rezultatul verificărilor se consemnează într-un proces-verbal de verificare semnat de reprezentanţii DAJ, ai Federaţiei cultivatorilor de sfeclă de zahăr şi ai fabricii de zahăr, care se păstrează la DAJ, în care se menţionează suprafaţa care respectă condiţiile agrotehnice şi de densitate a culturii.

O copie a contractului împreună cu o copie a procesului-verbal de verificare se depun la APIA până la data de 1 octombrie 2019.

Suprafaţa determinată pentru ANT 6 nu poate depăşi suprafaţa înscrisă în procesul-verbal de verificare.

Atenţie! Fermierii care doresc plata aferentă unuia dintre ajutoarele naţionale tranzitorii menţionate trebuie să bifeze în cererea unică de plată schema de sprijin dorită din câmpul 57.B, pct.6 la rubrica ,,Solicit plata” şi să depună la APIA documentele conform prevederilor legale în vigoare. Funcţionarul APIA responsabil cu primirea cererii unice de plată va bifa câmpurile aferente documentelor specifice depuse de către fermier.

Lipsa bifelor implică nesolicitarea sprijinului aferent ANT pentru anul în curs.

Tipurile de contracte pentru ajutoarele naţionale tranzitorii prevăzute anterior vor cuprinde cel puţin următoarele elemente:

a. data de încheiere a contractului;
b. datele de identificare a părţilor contractante;
c. anul de piaţă pentru producerea şi valorificarea producţiei, după caz;
d. numărul autorizaţiei unităţii de prim-procesare, în cazul tutunului, inului şi cânepei pentru fibră;
e. numărul autorizaţiei de cultivare, în cazul culturii de cânepă pentru fibră;
f. numărul unic de înregistrare al producătorului agricol în RUI;
g. suprafeţele cultivate exprimate în hectare cu două zecimale şi detaliile de identificarea acestor suprafeţe;
h. în cazul unui grup de producători, lista nominală cu producătorii agricoli pe care îi reprezintă şi suprafeţele aferente fiecăruia, anexă la contract;
i. varietatea cultivată în cazul culturilor de tutun, cânepă pentru fibră;
j. cantităţile contractate în tone cu trei zecimale;
k. alte elemente convenite între părţi.

Aceste documente sunt prezentate în original de către fermier la APIA, la dosarul cererii unice de plată, funcţionarul APIA păstrând copii ale contractelor “Conform cu originalul”.

Sursa https://www.agroinfo.ro/vegetal/subventii-apia-plata-ajutorului-national-tranzitoriu-vegetal

 

PARLAMENTUL EUROPEAN! Europarlamentarii votează astăzi, 12 martie 2019, o serie nouă de norme care vor asigura protecția tuturor agricultorilor și a întreprinderilor mici și mijlocii din UE împotriva practicilor de rea credință din partea partenerilor de afaceri mari, precum supermarketurile sau comercianții cu amănuntul, anunță un comunicat al Parlamentului European.

Europarlamentarii votează astăzi, 12 martie 2019, o serie nouă de norme care vor asigura protecția tuturor agricultorilor și a întreprinderilor mici și mijlocii din UE împotriva practicilor de rea credință din partea partenerilor de afaceri mari, precum supermarketurile sau comercianții cu amănuntul. Furnizorii mai mici, fermierii mici, de multe ori, nu au posibilitatea de a negocia prețul produselor în comparație cu cumpărătorii mari și nu au soluții alternative.

Ce sunt practicile comerciale neloiale?  

⦁ sunt practici comerciale între întreprinderi (B2B) care se abat de la bunele practici comerciale și sunt contrare bunei credințe și bunei practici; 
⦁ de multe ori acestea sunt impuse de către producătorii mai mari celor mai mici; 
⦁ acestea pot avea loc pe toată perioada de parteneriat: în timpul negocierilor, în perioada implementării contractului sau în faza post-contractuală. 

Impactul practicilor comerciale neloiale

Practicile comerciale necorespunzătoare pot avea ca rezultat amenințarea supraviețuirii producătorilor mai mici, descurajarea întreprinderilor mai mici de a investi în noi tehnologii sau accesa piețe noi, generarea costurilor suplimentare sau veniturilor mult mai slabe decât cele așteptate, supraproducția și irosirea alimentelor.

Ce se va schimba?

Noile norme fixează reguli minime care vor proteja toți participanții din lanțul de aprovizionare cu alimente cu un venit mai mic de 350 de milioane de euro (producători, cooperative, operatori din sectorul prelucrării alimentelor și comercianți cu amănuntul). Noile norme se aplică și furnizorilor non-europeni.

Legea va interzice plata târzie pentru produsele ușor alterabile, anulări de ultim moment, schimbări unilaterale sau retroactive a contractului, obligarea furnizorilor de a acoperi pierderile, refuzul contractului scris.

Alte practici precum returnarea produselor nevândute vor fi acceptate doar în cazul unei înțelegeri clar definite contractual.
88% dintre respondenți consideră că întărirea rolului agricultorilor în lanțul aprovizionării cu alimente este importantă (Eurobarometru 2018).

Statele membre trebuie să desemneze o autoritate publică ce va fi responsabilă de punerea în aplicare a noilor reguli. Aceasta va avea puterea de a investiga cazurile în care există suspiciuni de încălcare a legii și de a amenda infractorii.

Actorii UE din lanțul alimentar 

⦁ 11 milioane de fermieri; 
⦁ 300.000 procesatori; 
⦁ 2,8 milioane de distribuitori și comercianți cu amănuntul; 
⦁ 500 de milioane de consumatori. 

După aprobarea din sesiunea plenară, noile norme trebuie să fie aprobate oficial de către Consiliul UE ca să poată intra în vigoare.

Sursa https://www.agroinfo.ro/economic/vot-astazi-pentru-fermierii-si-fermele-mici

 

BOALA DESPRE CARE NU SE SPUNE NIMIC! Fermele de animale din România sunt supuse mereu unei amenințări care pare trecută sub tăcere de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Autoritățile sanitare dezvăluie abia acum pericolul acestei boli în Legea bugetului de stat pe anul 2019 pentru justificarea sumelor cerute în scopul controlării bolii care amenință să devină endemică (permanentă) în România.

Este o listă destul de lungă de boli care amenință să ruineze fermele de animale din țara noastră și despre care ANSVSA scrie în Legea bugetului de stat pentru 2019. Pe lângă pesta porcină clasică, pesta porcină africană, care înseamnă dezastru pentru fermele de creștere a suinelor, pesta micilor rumegătoare care amenință fermele de ovine și de caprine și care trebuie supravegheată la granița cu Bulgaria, tuberculoza la bovine, leucoza enzootică la bovine, scrapia la ovine, există o boală despre care aproape că nu s-a pomenit nimic în ultimul timp, dar care, spune ANSVSA, amenință să devină endemică în România. Este vorba despre rabie (turbare). Această boală reprezintă un pericol atât pentru animalele sălbatice, cât și pentru cele domestice, ovine, caprine, bovine sau animale de companie, dar și pentru un om.

Rabia este cea mai periculoasă boală a animalelor, care se poate transmite la om, finalizându-se întotdeauna cu moartea indivizilor afectați, dacă aceștia nu sunt vaccinați. În contextul epidemiologic actual al evoluției rabiei în țările terțe vecine și pe teritoriul Uniunii Europene, se impune instituirea măsurilor pentru prevenirea apariției unor cazuri noi de boală pe teritoriul României.

Rabia a fost diagnosticată în fiecare an pe teritoriul României, atât la animalele sălbatice (vulpe, lup, urs, șacal, pisică sălbatică, dihor, jder, raton), cât și la animalele domestice (bovine, ovine, caprine, suine, animale de companie).

Având în vedere că rezervorul natural de virus rabic este reprezentat, pe teritoriul României, de vulpea roșcată (Vulpes vulpes), singura măsură eficientă de eradicare a rabiei este vaccinarea animalelor din mediul silvatic (specia țintă fiind vulpea).

Situația epidemiologică existentă în Ucraina și în Republica Moldova determină un risc major de apariție a rabiei în țara noastră.

Evoluția rabiei în România a fost și poate redeveni endemică (cu caracter permanent n.r.), constituind astfel un pericol vital pentru om și o barieră în contextul circulației intracomunitare a animalelor de companie.

Prin Decizia Grant SANTE/VP/2018/RO/SI2.774145 a fost aprobată vaccinarea orală a vulpilor conform Programului de supraveghere, control și eradicare a rabiei la vulpe al României pe tot teritoriul României.

Cofinanțarea programului de vaccinare antirabică, asigurată de Uniunea Europeană este în proporție de 75%, pentru aciunile întreprinse pe teritoriul României.

Prin implementarea programului de vaccinare antirabică orală a vulpilor s-a înregistrat o diminuare a cazurilor de rabie în perioada 2014-2017. Cu toate măsurile implementate până în prezent, pericolul apariției de noi cazuri de boală este iminent, ca urmare a situației epidemiologice din țările vecine, motiv pentru care Comisia Europeană solicită continuarea programului de vaccinare
antirabică a vulpilor pentru cel puțin 6 ani consecutivi și 2 ani de la confirmarea ultimului focar de rabie.

În perioada 2 - 4 octombrie 2017, la București, a avut loc întâlnirea grupului de lucru TASK FORCE pentru rabie al Comisiei Europene. Concluziile acestei întâlniri au reliefat că rabia este o prioritate pentru Comisia Europeană si că termenul impus statelor membre pentru eradicarea acestei boli este anul 2020.

Cu toate acestea, programul va continua si după 2020, una din modificări fiind reducerea treptată a ariei de vaccinare antirabică, în zonele ce vor deveni „libere de rabie.”

Strategia Comisiei Europene este de a eradica rabia din Europa până la sfârșitul anului 2020 și de a menține ulterior statusul de „liber de rabie” prin vaccinări succesive până la dispariția factorilor de risc interni și externi.

Întrucât Comisia Europeană a finanțat și va finanța programele de vaccinare din statele membre în care evoluează sau a evoluat rabia, până la recuperarea statusului de indemnitate și la dispariția oricărui pericol de reintroducere a bolii, statele membre au obligația de a realiza toate demersurile ce se impun pentru derularea continuă a programului de vaccinare antirabică.

Planul pentru eradicarea rabiei stabilește conduita prin care serviciile veterinare intervin în cazul unui focar de rabie, măsurile specifice veterinare care trebuie aplicate prin instituirea zonelor epizootice, conform specificului acestor zone, precum si detalii tehnice și financiare privind realizarea eficientă a programului de control, supraveghere si monitorizare a rabiei pentru apărarea sănătății publice și a sănătății animale, scăderea răspândirii rabiei în populațiile de animale domestice și sălbatice prin realizarea campaniilor de vaccinare antirabică orală a vulpilor cu momeli vaccinale prin distribuție aeriana și manuală și activități conexe acesteia.

Obiectivul principal al strategiei Autorităii Naionale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor este ca România să devină indemnă la rabie (turbare).

Recunoașterea indemnității teritoriului României față de unele boli transmisibile ale animalelor care pot influența direct sau indirect schimburile comerciale cu animale vii, produse și subproduse de origine animală este obiectivul fundamental al activităților de supraveghere, prevenire și combatere a bolilor transmisibile ale animalelor, dezvăluie ANSVSA în Legea bugetului de stat pentru 2019.

Legea bugetului de stat pe anul 2019 a fost votată, pentru a doua oară, în Parlamentul României pe 13 martie 2019 cu 245 de voturi pentru, 115 voturi împotrivă și 2 abțineri.

Sursa https://www.agroinfo.ro/economic/ansvsa-dezvaluie-pericolul-urias-care-ameninta-fermele-de-animale-din-romania

 

Pagina 1 din 4
giweather joomla module

Go to top