Super User

Super User

NOUTĂȚI MADR! Potrivit legislației europene și naționale prețurile de piață ale carcaselor de bovine, porcine și ovine precum și ale anumitor categorii de animale vii trebuie centralizate la nivel național și raportate, iar clasele pentru înregistrarea prețurilor de piață ale carcaselor de bovine se vor înregistra în Rapoartele naționale de prețuri, anunță Ministerul Agriculturii, într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale face publică intenția de a demara procedurile legale pentru desemnarea unei entități, persoană juridică de drept public sau privat, în baza unei proceduri şi a unor condiţii stabilite, cu respectarea principiilor de transparenţă, competitivitate şi nediscriminare, care va fi responsabilă cu:

a.gestionarea bazei naționale de date a clasificării și a sistemului informatic aferent acestei activități;
b.colectarea săptămânală de la agențiile de clasificare a carcaselor și de la clasificatorii carcase independenți, a rapoartelor de clasificare, prelucrarea informațiilor, aplicarea metodologiilor specifice pentru calcularea prețurilor, centralizarea rezultatelor de clasificare a carcaselor, a prețurilor acestora și a anumitor categorii de animale vii, întocmirea rapoartelor naționale de prețuri, raportarea acestora către autoritatea competentă;
c.organizarea cursurilor de formare profesională pentru obținerea certificatelor de calificare sau de absolvire și/sau a certificatelor de competențe profesionale pentru ocupația de clasificator carcase, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare privind formarea profesională a adulților, cu respectarea standardului ocupațional aprobat;
d.eliberarea atestatelor pentru această calificare;
e.administrarea Registrului de evidență al atestatelor de clasificator pentru persoanele care au absolvit cursurile, respectiv care au obținut atestatul pentru ocupația de clasificator carcase pentru speciile porcine și/sau bovine și/sau ovine.

Pentru îndeplinirea acestor obiective, entitățile participante trebuie să facă dovada implementării standardelor de gestionare a datelor privind clasificările de carcase pentru speciile porcine, bovine și ovine, efectuate la nivelul întregii țări, precum și posibilitatea implementării unui program software și a unor aplicații informatice care realizează rapoarte detaliate privind această activitate.

 

Sursa https://www.agroinfo.ro/economic/ministerul-agriculturii-anunt-despre-preturile-la-carcasele-de-bovine-porcine-si-ovine

 

CINE ÎNCASEAZĂ ACEȘTI BANI LA HECTAR! De plata ajutorului național tranzitoriu (ANT) în sectorul vegetal beneficiază doar fermierii care respectă condițiile impuse pentru această subvenție. Este un ajutor pe hectar plătit de la bugetul de stat. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pune la dispoziția fermierilor, prin intermediul AGROINFO, toate informațiile pentru obținerea acestui ajutor.

AJUTOR NAŢIONAL TRANZITORIU – ANT 1

Se acordă ajutor naţional tranzitoriu - ANT 1, decuplat de producţie, în cuantum fix pe hectar, fermierilor din sectorul vegetal care cultivă următoarele culturi amplasate pe teren arabil: cereale (grâu comun, grâu dur, secară, orz, ovăz, porumb, sorg, orez, triticale, porumb dulce şi alte cereale), culturi proteice (mazăre, fasole, bob, lupin, linte, alte leguminoase pentru boabe), plante industriale (floarea soarelui, rapiţă, soia convenţională, in şi cânepă pentru fibră, tutun, in pentru ulei, plante medicinale, alte plante industriale), rădăcinoase (sfeclă furajeră, sfeclă de zahăr), cartofi, legume, căpşuni, pepeni, flori şi plante ornamentale, plante de nutreţ, loturi semincere, alte culturi pe teren arabil.

Culturile permanente, pajiştile permanente, viile şi terenul necultivat nu fac obiectul acestei scheme de sprijin.

AJUTOR NAŢIONAL TRANZITORIU PENTRU IN PENTRU FIBRĂ - ANT 2 ŞI AJUTOR NAŢIONAL TRANZITORIU PENTRU CÂNEPĂ PENTRU FIBRĂ - ANT 3

Culturile de in și cânepă:

a) să fie amplasate pe parcele agricole de minim 0,3 ha;
b) cererea unică de plată să fie însoţită de etichetele oficiale aplicate pe ambalajele seminţelor certificate, în conformitate cu Directiva 2002/57/CE a Consiliului privind comercializarea seminţelor de plante oleaginoase şi pentru fibre, care se vor păstra la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA, după caz.

În cazul în care semănatul are loc după data finală stabilită pentru depunerea cererii unice, etichetele sunt furnizate cel târziu până la 1 iulie. Dacă etichetele trebuie furnizate, de asemenea, altor autorităţi naţionale, APIA restituie originalele etichetelor beneficiarilor de îndată ce au fost prezentate în conformitate cu dispoziţiile de la litera menţionată. Etichetele înapoiate se ştampilează de către APIA ca fiind utilizate pentru o cerere unică de plată.

c) culturile de cânepă trebuie să fie menţinute în condiţii de creştere normale, conform tehnologiei de cultivare, timp de cel puţin 10 zile după înflorire, astfel încât să poată fi efectuate controalele prevăzute, în conformitate cu legislaţia naţională şi comunitară;
d) pentru cultura de cânepă, fermierul trebuie să depună la APIA până la data de 2 septembrie, inclusiv, a anului de recoltă copia contractului/angajamentului încheiat între fermier şi prim-procesator şi copie a autorizaţiei de cultivare a cânepei pentru fibră emisă de DAJ;
e) declaraţie privind varietăţile de cânepă pentru fibră cultivate şi cantităţile de seminţe utilizate la hectar pentru înfiinţarea culturii, până la data de 2 septembrie 2019.
f) pentru cultura de in, fermierul trebuie să depună la APIA până la data de 2 septembrie, inclusiv, a anului de recoltă certificatul de calitate a seminţelor utilizate sau factura de cumpărare a seminţelor certificate, pentru fiecare parcelă şi copia contractului/angajamentului încheiat între fermier şi prim-procesator;
g) pentru cultura de in, fermierul trebuie să prezinte până la data de 31 octombrie a anului de recoltă inclusiv, acte doveditoare privind livrarea, respectiv proces-verbal de receptie, factura, bon fiscal;
h) pentru cultura de cânepă, fermierul trebuie să prezinte până la data de 31 martie 2020 inclusiv, acte doveditoare privind livrarea, respectiv proces-verbal de receptie, factura, bon fiscal, fila/filele din carnetul de comercializare;
i) inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor recoltează probele pentru determinarea conţinutului de tetrahidrocanabinol (THC) la soiurile de cânepă cultivate şi transmit Laboratorului Regional pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Blaj probele preluate, însoţite de datele de identificare ale fiecărui fermier (numele şi prenumele, codul numeric personal/codul unic de înregistrare, adresa, sediul) şi datele de identificare ale fiecărei suprafeţei cultivate (dimensiunea, parcela/lotul), până la data de 16 septembrie a anului de recoltă;
j) Laboratorul Regional pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Blaj are obligaţia să transmită MADR şi APIA până la data de 1 noiembrie a anului de recoltă raportul cu privire la conţinutul de THC pentru fiecare parcelă cultivată cu cânepă pentru fibră, care include următoarele informaţii: conţinutul de THC, împărţit în tranşe/gradări de 0,1%, procedura utilizată, precum şi datele transmise de inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor.

Eligibilitatea suprafeţelor utilizate pentru producţia de cânepă este condiţionată de utilizarea de seminţe din soiurile enumerate în „Catalogul comun al soiurilor de plante agricole” la data de 15 martie a anului pentru care se acordă plata respectivă.

AJUTOR NAŢIONAL TRANZITORIU PENTRU TUTUN - ANT 4

Pentru suprafața cultivată cu tutun se acordă ajutor naţional tranzitoriu – ANT 4, în baza contractelor încheiate între fermieri/grupul de producători şi prim-procesatorii autorizaţi de MADR:
a) fermierul sau grupul de producători trebuie sa încheie un contract de cultură cu un prim-procesator, să îl inregistreze la direcţia pentru agricultură judeţeană (DAJ), respectiv a municipiului Bucureşti şi ulterior să îl depună la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA.

Contractul trebuie sa fie încheiat până la data de 30 aprilie a anului de recoltă și fie depus la APIA până la data de 1 iulie a anului de recoltă inclusiv.

b) contractul va avea ca anexă lista nominală a membrilor grupului şi suprafeţele aferente fiecăruia, atunci când unitatea prim-procesatoare încheie contracte de cultură cu un grup de producători;
c) un fermier/grup de producători încheie contract de cultivare cu un singur prim-procesator;
d) grupurile de producători nu pot exercita activitate de prim-procesare a tutunului;
e) un fermier, producător de tutun poate să aparţină unui singur grup de producători;
f) fermierul/grupul de producători depune declaraţia de livrare a tutunului livrat la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA, după caz, până la data de 4 mai 2020; declaraţia de livrare se vizează de reprezentantul desemnat al DAJ pe a cărei rază teritorială se află terenul cultivat, pentru atestarea cantităţii şi a calităţii tutunului livrat; dacă fermierul este membru al unui grup de producători, declaraţia de livrare se vizează şi de grupul în cauză. Lipsa vizei/vizelor pe declaraţia de livrare determină neeligibilitate la plată pentru ANT 4 - tutun.
g) tutunul livrat trebuie să îndeplinească condiţiile minime de calitate, aşa cum sunt prevăzute în anexele nr. 2 şi 2a) la Legea nr. 236/2003 privind organizarea pieţei tutunului brut în România;
h) suprafeţele solicitate conform cererii unice de plată pe suprafaţă sunt supuse controalelor de către structurile de control ale APIA, cu privire la respectarea suprafeţelor şi culturilor declarate şi ale Ministerului Agriculturii, cu privire la lucrările agrotehnice specifice, astfel încât la recoltare să se asigure o densitate medie de cel puţin 2 plante/mp.

Pentru a beneficia de ANT 4, solicitanţii care nu sunt eligibili pentru acordarea plăţilor directe prevăzute la art.1, alin. (2) din O.U.G. nr. 3/2015, cu modificările şi completările ulterioare, din cauza nerespectării condiţiilor privind suprafaţa prevăzută la art. 8, alin. (1), lit. c) din ordonanţă, au obligaţia să bifeze în cererea unică de plată doar căsuţa pentru ANT 4.

Atenţie! Pentru parcelele declarate cu tutun < 0,3ha, pentru care fermierul bifează ANT 4, NU se foloseşte categoria de folosinţă ,,TAn”.

AJUTOR NAŢIONAL TRANZITORIU PENTRU HAMEI - ANT 5

a) parcela agricolă eligibilă este de minimum 0,1 ha;
b) DAJ, respectiv a municipiului Bucureşti desemnează un reprezentant care, în urma deplasării pe teren la fiecare solicitant, certifică printr-un proces-verbal că suprafaţa cultivată cu hamei pentru care se solicită sprijin financiar a fost recoltată. Acest proces-verbal va fi întocmit în două exemplare şi înregistrat la DAJ, respectiv a municipiului Bucureşti;
c) plata se acordă plantaţiilor de hamei situate în zonele de cultură stabilite conform Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 623/2002 privind stabilirea zonelor de cultură a hameiului, recunoscute
pentru certificarea denumirii de origine, cu modificările şi completările ulterioare;
d) solicitantul trebuie să înregistreze contractul de vânzare-cumpărare pentru producţia de hamei la DAJ, respectiv a municipiului Bucureşti. O copie a acestui contract se depune ulterior de către solicitant la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA. Copia contractului menţionat anterior se depune până la data de 15 octombrie 2019.
e) solicitantul trebuie să prezinte la centrul local/judeţean al APIA până la data de 2 decembrie 2019, procesul-verbal întocmit de reprezentantul D.A.J prevăzut la lit.b);
f) plata se va face în cuantum fix pe hectar la suprafaţa determinată de APIA în urma controalelor.

Zonele de cultură a hameiului recunoscute pentru certificarea denumirii de origine sunt:

zona I de cultură cuprinde plantaţiile de hamei din localităţile: Huedin-Gherla-Cluj-Napoca – 98 ha, din judeţul Cluj, Saschiz-Albeşti – 347 ha şi Acăţari – 143 ha, din judeţul Mureş, Rupea-Criţ – 180 ha, din judeţul Braşov;
zona a II-a de cultură cuprinde plantaţiile de hamei din localităţile: Dumbrăveni – 235 ha, Laslea – 60 ha,Valchid – 61 ha , Slimnic – 224 ha, Şura Mică -160 ha, din judeţul Sibiu, Sighişoara – 265 ha, Daneş – 83 ha, Cheţani – 197 ha, din judeţul Mureş;
zona a III-a de cultură cuprinde plantaţiile de hamei din localităţile: Aiud-Rădeşti – 180 ha, din judeţul Alba, și Oraştie – Aurel Vlaicu -228 ha, din judeţul Hunedoara.

AJUTOR NAŢIONAL TRANZITORIU PENTRU SFECLĂ DE ZAHĂR - ANT 6

a) suprafaţa pe care este amplasată cultura de sfeclă de zahăr este destinată exclusiv producţiei de zahăr;
b) deţin contract de producere a sfeclei de zahăr cu o fabrică de zahăr recunoscută de MADR, întocmit conform modelului prevăzut în anexa la Acordul interprofesional pentru sfecla de zahăr. Contractul se înregistrează la DAJ şi se vizează de reprezentantul desemnat al DAJ pe a cărei rază teritorială se află terenul cultivat, numai dacă, pe baza verificărilor efectuate în perioada de vegetaţie, se constată respectarea condiţiilor agrotehnice, suprafaţa culturii şi asigurarea unei densităţi medii de cel puţin 6 plante/m2. Lipsa vizei DAJ pe contract determină neeligibilitatea la plată pentru ANT 6.

Rezultatul verificărilor se consemnează într-un proces-verbal de verificare semnat de reprezentanţii DAJ, ai Federaţiei cultivatorilor de sfeclă de zahăr şi ai fabricii de zahăr, care se păstrează la DAJ, în care se menţionează suprafaţa care respectă condiţiile agrotehnice şi de densitate a culturii.

O copie a contractului împreună cu o copie a procesului-verbal de verificare se depun la APIA până la data de 1 octombrie 2019.

Suprafaţa determinată pentru ANT 6 nu poate depăşi suprafaţa înscrisă în procesul-verbal de verificare.

Atenţie! Fermierii care doresc plata aferentă unuia dintre ajutoarele naţionale tranzitorii menţionate trebuie să bifeze în cererea unică de plată schema de sprijin dorită din câmpul 57.B, pct.6 la rubrica ,,Solicit plata” şi să depună la APIA documentele conform prevederilor legale în vigoare. Funcţionarul APIA responsabil cu primirea cererii unice de plată va bifa câmpurile aferente documentelor specifice depuse de către fermier.

Lipsa bifelor implică nesolicitarea sprijinului aferent ANT pentru anul în curs.

Tipurile de contracte pentru ajutoarele naţionale tranzitorii prevăzute anterior vor cuprinde cel puţin următoarele elemente:

a. data de încheiere a contractului;
b. datele de identificare a părţilor contractante;
c. anul de piaţă pentru producerea şi valorificarea producţiei, după caz;
d. numărul autorizaţiei unităţii de prim-procesare, în cazul tutunului, inului şi cânepei pentru fibră;
e. numărul autorizaţiei de cultivare, în cazul culturii de cânepă pentru fibră;
f. numărul unic de înregistrare al producătorului agricol în RUI;
g. suprafeţele cultivate exprimate în hectare cu două zecimale şi detaliile de identificarea acestor suprafeţe;
h. în cazul unui grup de producători, lista nominală cu producătorii agricoli pe care îi reprezintă şi suprafeţele aferente fiecăruia, anexă la contract;
i. varietatea cultivată în cazul culturilor de tutun, cânepă pentru fibră;
j. cantităţile contractate în tone cu trei zecimale;
k. alte elemente convenite între părţi.

Aceste documente sunt prezentate în original de către fermier la APIA, la dosarul cererii unice de plată, funcţionarul APIA păstrând copii ale contractelor “Conform cu originalul”.

Sursa https://www.agroinfo.ro/vegetal/subventii-apia-plata-ajutorului-national-tranzitoriu-vegetal

 

PARLAMENTUL EUROPEAN! Europarlamentarii votează astăzi, 12 martie 2019, o serie nouă de norme care vor asigura protecția tuturor agricultorilor și a întreprinderilor mici și mijlocii din UE împotriva practicilor de rea credință din partea partenerilor de afaceri mari, precum supermarketurile sau comercianții cu amănuntul, anunță un comunicat al Parlamentului European.

Europarlamentarii votează astăzi, 12 martie 2019, o serie nouă de norme care vor asigura protecția tuturor agricultorilor și a întreprinderilor mici și mijlocii din UE împotriva practicilor de rea credință din partea partenerilor de afaceri mari, precum supermarketurile sau comercianții cu amănuntul. Furnizorii mai mici, fermierii mici, de multe ori, nu au posibilitatea de a negocia prețul produselor în comparație cu cumpărătorii mari și nu au soluții alternative.

Ce sunt practicile comerciale neloiale?  

⦁ sunt practici comerciale între întreprinderi (B2B) care se abat de la bunele practici comerciale și sunt contrare bunei credințe și bunei practici; 
⦁ de multe ori acestea sunt impuse de către producătorii mai mari celor mai mici; 
⦁ acestea pot avea loc pe toată perioada de parteneriat: în timpul negocierilor, în perioada implementării contractului sau în faza post-contractuală. 

Impactul practicilor comerciale neloiale

Practicile comerciale necorespunzătoare pot avea ca rezultat amenințarea supraviețuirii producătorilor mai mici, descurajarea întreprinderilor mai mici de a investi în noi tehnologii sau accesa piețe noi, generarea costurilor suplimentare sau veniturilor mult mai slabe decât cele așteptate, supraproducția și irosirea alimentelor.

Ce se va schimba?

Noile norme fixează reguli minime care vor proteja toți participanții din lanțul de aprovizionare cu alimente cu un venit mai mic de 350 de milioane de euro (producători, cooperative, operatori din sectorul prelucrării alimentelor și comercianți cu amănuntul). Noile norme se aplică și furnizorilor non-europeni.

Legea va interzice plata târzie pentru produsele ușor alterabile, anulări de ultim moment, schimbări unilaterale sau retroactive a contractului, obligarea furnizorilor de a acoperi pierderile, refuzul contractului scris.

Alte practici precum returnarea produselor nevândute vor fi acceptate doar în cazul unei înțelegeri clar definite contractual.
88% dintre respondenți consideră că întărirea rolului agricultorilor în lanțul aprovizionării cu alimente este importantă (Eurobarometru 2018).

Statele membre trebuie să desemneze o autoritate publică ce va fi responsabilă de punerea în aplicare a noilor reguli. Aceasta va avea puterea de a investiga cazurile în care există suspiciuni de încălcare a legii și de a amenda infractorii.

Actorii UE din lanțul alimentar 

⦁ 11 milioane de fermieri; 
⦁ 300.000 procesatori; 
⦁ 2,8 milioane de distribuitori și comercianți cu amănuntul; 
⦁ 500 de milioane de consumatori. 

După aprobarea din sesiunea plenară, noile norme trebuie să fie aprobate oficial de către Consiliul UE ca să poată intra în vigoare.

Sursa https://www.agroinfo.ro/economic/vot-astazi-pentru-fermierii-si-fermele-mici

 

BOALA DESPRE CARE NU SE SPUNE NIMIC! Fermele de animale din România sunt supuse mereu unei amenințări care pare trecută sub tăcere de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Autoritățile sanitare dezvăluie abia acum pericolul acestei boli în Legea bugetului de stat pe anul 2019 pentru justificarea sumelor cerute în scopul controlării bolii care amenință să devină endemică (permanentă) în România.

Este o listă destul de lungă de boli care amenință să ruineze fermele de animale din țara noastră și despre care ANSVSA scrie în Legea bugetului de stat pentru 2019. Pe lângă pesta porcină clasică, pesta porcină africană, care înseamnă dezastru pentru fermele de creștere a suinelor, pesta micilor rumegătoare care amenință fermele de ovine și de caprine și care trebuie supravegheată la granița cu Bulgaria, tuberculoza la bovine, leucoza enzootică la bovine, scrapia la ovine, există o boală despre care aproape că nu s-a pomenit nimic în ultimul timp, dar care, spune ANSVSA, amenință să devină endemică în România. Este vorba despre rabie (turbare). Această boală reprezintă un pericol atât pentru animalele sălbatice, cât și pentru cele domestice, ovine, caprine, bovine sau animale de companie, dar și pentru un om.

Rabia este cea mai periculoasă boală a animalelor, care se poate transmite la om, finalizându-se întotdeauna cu moartea indivizilor afectați, dacă aceștia nu sunt vaccinați. În contextul epidemiologic actual al evoluției rabiei în țările terțe vecine și pe teritoriul Uniunii Europene, se impune instituirea măsurilor pentru prevenirea apariției unor cazuri noi de boală pe teritoriul României.

Rabia a fost diagnosticată în fiecare an pe teritoriul României, atât la animalele sălbatice (vulpe, lup, urs, șacal, pisică sălbatică, dihor, jder, raton), cât și la animalele domestice (bovine, ovine, caprine, suine, animale de companie).

Având în vedere că rezervorul natural de virus rabic este reprezentat, pe teritoriul României, de vulpea roșcată (Vulpes vulpes), singura măsură eficientă de eradicare a rabiei este vaccinarea animalelor din mediul silvatic (specia țintă fiind vulpea).

Situația epidemiologică existentă în Ucraina și în Republica Moldova determină un risc major de apariție a rabiei în țara noastră.

Evoluția rabiei în România a fost și poate redeveni endemică (cu caracter permanent n.r.), constituind astfel un pericol vital pentru om și o barieră în contextul circulației intracomunitare a animalelor de companie.

Prin Decizia Grant SANTE/VP/2018/RO/SI2.774145 a fost aprobată vaccinarea orală a vulpilor conform Programului de supraveghere, control și eradicare a rabiei la vulpe al României pe tot teritoriul României.

Cofinanțarea programului de vaccinare antirabică, asigurată de Uniunea Europeană este în proporție de 75%, pentru aciunile întreprinse pe teritoriul României.

Prin implementarea programului de vaccinare antirabică orală a vulpilor s-a înregistrat o diminuare a cazurilor de rabie în perioada 2014-2017. Cu toate măsurile implementate până în prezent, pericolul apariției de noi cazuri de boală este iminent, ca urmare a situației epidemiologice din țările vecine, motiv pentru care Comisia Europeană solicită continuarea programului de vaccinare
antirabică a vulpilor pentru cel puțin 6 ani consecutivi și 2 ani de la confirmarea ultimului focar de rabie.

În perioada 2 - 4 octombrie 2017, la București, a avut loc întâlnirea grupului de lucru TASK FORCE pentru rabie al Comisiei Europene. Concluziile acestei întâlniri au reliefat că rabia este o prioritate pentru Comisia Europeană si că termenul impus statelor membre pentru eradicarea acestei boli este anul 2020.

Cu toate acestea, programul va continua si după 2020, una din modificări fiind reducerea treptată a ariei de vaccinare antirabică, în zonele ce vor deveni „libere de rabie.”

Strategia Comisiei Europene este de a eradica rabia din Europa până la sfârșitul anului 2020 și de a menține ulterior statusul de „liber de rabie” prin vaccinări succesive până la dispariția factorilor de risc interni și externi.

Întrucât Comisia Europeană a finanțat și va finanța programele de vaccinare din statele membre în care evoluează sau a evoluat rabia, până la recuperarea statusului de indemnitate și la dispariția oricărui pericol de reintroducere a bolii, statele membre au obligația de a realiza toate demersurile ce se impun pentru derularea continuă a programului de vaccinare antirabică.

Planul pentru eradicarea rabiei stabilește conduita prin care serviciile veterinare intervin în cazul unui focar de rabie, măsurile specifice veterinare care trebuie aplicate prin instituirea zonelor epizootice, conform specificului acestor zone, precum si detalii tehnice și financiare privind realizarea eficientă a programului de control, supraveghere si monitorizare a rabiei pentru apărarea sănătății publice și a sănătății animale, scăderea răspândirii rabiei în populațiile de animale domestice și sălbatice prin realizarea campaniilor de vaccinare antirabică orală a vulpilor cu momeli vaccinale prin distribuție aeriana și manuală și activități conexe acesteia.

Obiectivul principal al strategiei Autorităii Naionale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor este ca România să devină indemnă la rabie (turbare).

Recunoașterea indemnității teritoriului României față de unele boli transmisibile ale animalelor care pot influența direct sau indirect schimburile comerciale cu animale vii, produse și subproduse de origine animală este obiectivul fundamental al activităților de supraveghere, prevenire și combatere a bolilor transmisibile ale animalelor, dezvăluie ANSVSA în Legea bugetului de stat pentru 2019.

Legea bugetului de stat pe anul 2019 a fost votată, pentru a doua oară, în Parlamentul României pe 13 martie 2019 cu 245 de voturi pentru, 115 voturi împotrivă și 2 abțineri.

Sursa https://www.agroinfo.ro/economic/ansvsa-dezvaluie-pericolul-urias-care-ameninta-fermele-de-animale-din-romania

 

SCHIMBATĂ DE URGENȚĂ LEGEA SUBVENȚIILOR! O prevedere din Legea subvențiilor, Legea 146/2018, trebuie modificată urgent. Este vorba despre termenul de notificare a fermierilor pentru controlul efectuat în teren de Agenția de Plăți și Intervenție pntru Agricultură (APIA), în vederea acordării subvențiilor solicitate de aceștia. Cum s-a întâmplat și cu prevederea care schimba data istorică, și care trebuie abrogată, și acest articol din Legea subvențiilor APIA încalcă regulamentele europene.
După ce au votat abrogarea articolului care stabilea o nouă dată istorică, 1 ianuarie a anului de cerere, pentru ajutorul național tranzitoriu (ANT) la bovine, sector carne, deputații din Comisia pentru agricultură din Camera Deputaților au fost anunțați de secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Sorin Claudiu Mareș, că trebuie să mai voteze încă o modificare urgentă în Ordonanța 3/2015 care stabilește schemele de plăți din agricultură în perioada 2015-2020. Ordonanța subvențiilor a fost modificată anul trecut printr-o nouă ordonanță, OUG 4/2018, aprobată prin Legea 146/2018. Unele dintre modificări au fost făcute fără să se țină seama, se pare, de regulamentele europene, iar acum Parlamentul trebuie să repare ce încalcă legea europeană.

Articolul din Legea subvențiilor APIA care trebuie modificat urgent este cel privitor la termenul de notificare a fermierilor incluși în eșantionul de control APIA în teren.


Art. 41, indice 1: Fermierii vor fi notificați cu minimum 14 zile înainte, iar în cadrul măsurilor de sprijin pentru animale, cu minimum 48 de ore înainte în vederea pregătirii documentelor necesare controlului, de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, se spune în Legea 146/2018.

Și aș mai face o propunere, tot conform regulamentului european, la articolul 41, indice 1, unde ați spus că fermierii vor fi notificați cu 14 zile înainte. Regulamentul spune că termenul de 14 zile nu trebuie depășit. Deci, cu maximum 14 zile înainte și 48 de ore înainte în loc de minimum, a spus, în ședința Comisiei pentru agricultură, secretarul de stat MADR, Sorin Claudiu Mareș.

Deci, în regulamentul european apare că fermierii trebuie notificați de APIA cu maximum 14 zile înainte de control, în cazul fermelor din vegetal și cu maximum 48 de ore înainte, în cazul fermelor de animale, iar în legea din România aceste termene au devenit minime.


Cum să le punem? 7 zile la fermieri? Că ideea asta era, el (angajatul APIA n.r.) să-l anunțe pe fermier că primește controlul. Asta cu maximum nu-l ajutăm cu nimic pe fermier. Maximum este pentru angajații APIA că ei trebuie să respecte directiva (regulamentul european n.r.), a întrebat Alexandru Stănescu, președintele Comisiei.

Nu este nicio problemă să punem un timp minim, dar să nu depășim aceste 14 zile și atunci dacă spunem maxim 14 zile și minim 10 zile lucrătoare. Punem zile lucrătoare pentru că în control nu mergem sâmbăta și duminica sau dacă sunt sărbători. Punem minim 10 zile, dar să nu depășească 14 zile. Dar atenție! În cazul controalelor la fața locului cu privire la cererile de ajutor sau de plată pentru animale, în cadrul măsurilor de sprijin pentru animale, preavizul nu depășește 48 de ore. Spune Regulamentul european 809. Cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător, unde se pot depăși cele 48 de ore. Deci, dacă eu spun că am animalele și nu le pot aduce decât în 3 zile de acolo, este o justificare pentru această activitate. Cel puțin 24 de ore înainte, dar să nu depășim 48 de ore, a mai spus Mareș.

În cele din urmă, deputații au votat ca acest termen de notificare APIA pentru fermieri să fie de minim 10 zile și maxim 14 zile, în cazul fermelor vegetale, fără precizarea că e vorba de zile lucrătoare, și minim 24 de ore și maxim 48 de ore, în cazul fermelor de animale. Legea 146/2018 va fi din nou supusă aprobării plenului Parlamentului, cu ultimele modificări făcute.


Nu ar fi exclus să survină și alte modificări în Legea subvențiilor APIA.

Sursa https://www.agroinfo.ro/vegetal/urgenta-la-parlament-termen-schimbat-pentru-subventiile-apia

 

TRANSFERAȚI BANII LA MICII FERMIERI!

MILIOANE DE EURO, BLOCATE ÎN MĂSURI PE CARE NU LE ACCESEAZĂ NIMENI! Sunt milioane de euro blocate în măsuri de sprijin din PNDR 2020 pe care nu le cere nimeni! Unele dintre aceste linii de finanțare s-au deschis în decembrie 2018 și până acum, la sfârșitul lui februarie 2019, nu s-a depus nici măcar un proiect.
Ministerul Agriculturii și Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR) au posibilitatea legală să transfere sumele alocate pentru anumite măsuri către alte măsuri care sunt foarte accesate de fermieri. De exemplu, transferul milioanelor de euro de la Uniunea Europeană s-ar putea face spre submăsura 6.1 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, 4.1 Investiții în exploatații agricole sau către micii fermieri. În timp ce alocările pentru aceste submăsuri au fost epuizate în câteva ore sau în câteva zile, sunt submăsuri deschise din decembrie 2018 cu alocările de milioane de euro intacte. Niciun proiect depus, nicio cerere. Nimeni nu dorește finanțarea pe aceste submăsuri.


Submăsura 16.1a Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, produse și procese în sectorul pomicol. Deschisă pe data de 10 decembrie 2018, are o alocare de 5.819.040 de euro și 0 proiecte depuse, 0 bani ceruți. Ultima strigare este pe data 15.03.2019, la ora 15:59. Atunci se închide sesiunea de depunere a proiectelor.

Submăsura 16.4 Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare în sectorul agricol, deschisă pe data de 3 ianuarie 2019, beneficiază de o alocare de 4.744.665 de euro. 0 proiecte depuse, 0 sume cerute. Și sesiunea de depunere proiecte se închide abia pe  30 aprilie 2019, la ora 15:59. Au trecut aproape două luni și vor mai trece, probabil, două, timp în care aceste milioane de euro sunt blocate în speranța că le va solicita cineva.

Submăsura  16.4a Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare în sectorul pomicol. Aceeași situație. Sesiune de depunere a proiectelor deschisă pe 3 ianuarie 2019 și se va închide la 30 aprilie 2019, ora 15.59. Banii pe care nu i-a cerut nimeni sunt în sumă de 6.668.484 de euro.  

 

ITI Delta Dunării - Investiții în crearea si modernizarea infrastructurii de bază la scară mică 
Submăsura 7.2 Infrastructură apă/apă uzată - ITI, deschisă pe 21 ianuarie 2019, alocare sesiune este de 5.270.563  de euro, iar plafon depunere proiecte  de  7.905.844,5 de euro. 0 proiecte, 0 sume cerute. Sesiunea se închide pe data de 30 aprilie 2019, la ora 15.59.

Lăsăm deoparte liniile de finanțare deschise în februarie 2019. La polul opus, cu fondurile epuizate rapid sunt submăsurile 4.1 Investiții în exploatații agricole, ferma mică și ferma de familie, fermele din sector vegetal zootehnic și cele din zona montană. Banii pentru aceste măsuri de sprijin s-au terminat anul trecut. La fel și sprijinul alocat pentru instalarea tânărului fermier.

 

Sursa https://www.agroinfo.ro/vegetal/transferati-banii-la-micii-fermieri

 

CÂT E KILOGRAMUL DE MIEL ÎN VIU! După ce Iranul a simplificat condițiile sanitare veterinare pentru importul ovinelor din țările Uniunii Europene, România va trimite 800.000 de ovine în următoarele 6 luni în Iran. Deschiderea exportului ar fi dublat prețul la kilogramul de miel în viu. Până acum, prețul era unul de batjocură, iar crescătorii de ovine din România se plângeau că nu-și scot nici cheltuielile și că sunt în pagubă.
Un crescător de ovine din județul Timiş, Dumitru Bodea, cu o turmă de 1.000 de oi spune că de câteva săptămâni mai multe persoane s-au arătat interesate să îi cumpere mieii, iar 400 sunt deja rezervaţi. Crescătorul spune că odată cu deschiderea exportului s-a dublat prețul pe kilogramul de miel în viu.


“Acum câteva luni era cinci lei kilogramul la berbecuţi şi acum e zece, deci a crescut dublu de când s-a deschis exportul”,  a declarat oierul, pentru PRO TV.

În funcţie de cerere, preţul poate ajunge la 15 - 16 lei kilogramul la carcasă şi 10 - 11 lei în viu.

Sandu Năstase este oier în județul Olt și crește oi din rasa Țurcană. Fermierul spune că s-ar bucura dacă ar exista un centru de colectare care să-l ajute să-şi vândă oile. Pentru că nu există un astfel de centru, mulți dintre crescătorii de ovine din România cad victime intermediarilor care iau marfa și, în cel mai bun caz, dau banii peste câteva luni, iar, în cel mai rău caz, crescătorul nu mai vede banii și se alege doar cu paguba.

“Condiția să fie un preț corect pentru că și pe noi ne costă, ca să faci un kilogram de carne de miel în viu cel puțin mă costă 7-8 lei pe kilogram.” A declarat crescătorul pentru PRO TV.

România este al patrulea mare crescător de oi din Uniunea Europeană, dar cu toate acestea în 2017 a importat carne de 3,5 milioane de euro, potrivit INS. O explicaţie ar fi ca producătorii de mici vor carne de oaie tot anul, iar restaurantele caută carnea din specii nobile.

Traian Gârtan, președinte Asociația Crescătorilor de Animale din Slătioara a declarat: “Noi exportăm materia primă și importăm produsul finit, cred că tot animale noastre se vor întoarce în România, dar ambalate în 100 de grame sau kilogram.”

Sursa https://www.agroinfo.ro/economic/pretul-mieilor-s-a-dublat-de-cand-s-a-deschis-exportul

 

EDUCAŢIA este singura cale spre o AGRICULTURĂ real competitivă! E aiurea să ne închipuim că agricultura viitorului se va face fără oameni, doar cu programe şi roboţi!
De aceea, ceea ce am conştientizat, dar mai ales am simţit pe 1 februarie, la Prejmer, în Ţara Bârsei, în cadrul minunat creat de un nou episod din iniţiativa revistei Ferma „Şi eu susţin învăţământul preuniversitar agricol!” (iniţiativă care încearcă să atragă atenţia şi să coalizeze forţele capabile să schimbe paradigma actuală a învăţământului agricol preuniversitar), mi-a permis să văd un pic dincolo de realitatea imediată, visând la un strop de speranţă.

Asta deşi ne confruntăm cu o realitate crudă, care arată jalnic, pornită din sictirul societăţii pentru meseria de agricultor cu ceva ani în urmă. Mai ales din momentul în care importurile ieftine ne-au invadat piaţa, făcând ca agricultura să devină o activitate fără speranţă. Dar şi prin fărâmiţarea terenurilor agricole în urma retrocedărilor. Aşa s-a ajuns ca meseria de agricultor să fie o VINĂ! Oamenii din domeniu s-au trezit în faţa unor realităţi groaznice şi foarte puţini dintre ei au supravieţuit dezastrului. Normal că învăţământul, dar şi cercetarea, au urmat aceeaşi cale.

Aproape fiecare liceu agricol, din cele aproximativ 250 câte erau în funcţiune la Revoluţie, a trecut cam prin acelaşi scenariu. Depopulare, prin neatractivitatea agriculturii, dar mai ales lipsa de interes a factorului politic, mult prea atent la păstrarea unor avantaje date de accesul la decizie, într-o perioadă economică asemănătoare vestului sălbatic. Mai ales prin aservirea Justiţiei. Factual s-a creat loc pentru tot felul de trocuri pe avantaje ilare, privindu-le din perspectiva momentului actual.

Mai pe şleau, s-a înteţit cârdăşia în jumulirea patrimoniului acestor unităţi şcolare care, în marea lor majoritate, existau pe lângă staţiunile şi institutele de cercetare, dar şi pe lângă marile complexe agro-industriale din zona marilor oraşe. De obicei la periferie, acolo unde prin anii 2000 au apărut interesele majore ale extinderii imobiliare. Dar, Doamne iartă-mă, asta o ştim cu toţii!!! Însă şi acum mă doare cel mai mult faptul că mă simt cumva complice şi realizez că acest dezastru s-a produs prin complicitatea noastră ca popor! Iar acum ar trebui să punem cu toţii umărul la reconstruirea învăţământului agricol.

Fermieri, autorităţi şi firme distribuitoare de inputuri şi tehnologie, fiecare dintre voi are nevoie de o resursă umană care să consolideze investiţiile susţinute masiv cu fonduri europene şi, pe alocuri, naţionale!

Petre Daea a tot bătut toba că va trece la MADR aceste licee, pentru a le asigura o altă posibilitate de dezvoltare. Chiar spunea domnia sa că are banii prevăzuţi în bugetul tocmai scăpătat, dar iată că s-a trecut la alt buget şi sper că nu vom pune etc, etc, etc! Probabil a fost mult prea ocupat cu programe electorale mai importante decât să mai cheltuie energie pe dezvoltarea învăţământului. Învăţământ care l-a scos şi pe domnia sa spre alte alternative în viaţă şi chiar spre succesul profesional. Dar ce să-i faci, nu doar actualul Guvern s-a făcut că plouă când a venit vorba de a pune o mână la schimbarea în bine a învăţământului agricol!

E vremea să ne trezim, altfel riscăm să umplem ţara cu meseriaşi din alte ţări!

Sursa https://www.agroinfo.ro/politic/politica-nationala/dezastrul-din-invatamantul-agricol-s-a-produs-prin-complicitatea-fiecaruia-dintre-noi

 

LIBER LA EXPORTUL ANIMALELOR VII ÎN IRAN!

ANUNȚUL MINISTERULUI AGRICULTURII! 3.000 de capete de bovine vor pleca din România spre Iran, anunță Ministerul Agriculturii, într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.
În urma eforturilor Guvernului României și a demersurilor diplomatice din ultima perioadă, schimburile comerciale în domeniul agroalimentar cu Republica Iran înregistrează o evoluție îmbucurătoare, fapt ce este dovedit de deblocarea exporturilor de bovine.
Astfel, în urma negocierilor purtate între Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor din România (ANSVSA) și Organizația Veterinară a Iranului s-a ajuns la un acord privind termenii și condițiile pentru realizarea exportului de bovine, în contextul în care România dispune de efective de bovine pentru export, potențial care trebuie valorificat.


În acest sens, membrii Asociației Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România au primit o primă ofertă de achiziție pentru 3000 de capete de tauri de carne din Iran, urmând ca oferta să crească semnificativ.


Demersurile au fost inițiate de ambele părți, iar în perioada următoare o delegație a companiei iraniene va efectua o vizită în România pentru finalizarea discuțiilor în vederea semnării contractului și vizitarea fermei, în scopul verificării stării de sănătate a animalelor și a condițiilor de întreținere a acestora.


Exportatorul, o societate comercială din județul Prahova, are vastă experiență în creșterea animalelor și exportul de animale vii, realizând colaborări cu agenți economici din țări membre ale Uniunii Europene, dar și din Orientul Mijlociu. 


Reamintim că Ministerul Agriculturii și Dezvoltarii Rurale sprijină astfel de acțiuni și realizează eforturi susținute pentru dezvoltarea exporturilor și consolidarea relațiilor comerciale dintre fermierii români și societățile de achiziție din țările interesate de producția românească, se arată în comunicatul MADR.

Sursa https://www.agroinfo.ro/economic/liber-la-exportul-animalelor-vii-in-iran

 

ȘEDINȚA DE GUVERN! Prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, a declarat astăzi, în debutul ședinței de Guvern, că vor fi aprobate de Executiv două ajutoare de minimis așteptate de fermieri. De asemenea, la începutul lunii martie va fi virată României suma de 175 de milioane de euro pentru subvențiile de care beneficiază fermierii.
Avem pe agenda ședinței de astăzi două măsuri de susținere a producătorilor agricoli, prin care încurajăm producția de legume românești. Pentru al treilea an consecutiv, sprijinim agricultorii să cultive tomate în spații protejate. Anul acesta, vom aloca 50 de milioane de euro pentru finanțarea acestui program, care se bucură de interes din ce în ce mai mare din partea fermierilor.

Dacă în anul 2017, primul an de aplicare, sprijinul a fost acordat pentru aproximativ 8000 de agricultori, anul trecut, numărul beneficiarilor s-a dublat, a crescut la peste 16.500. De asemenea, începând cu acest an, vom demara un program similar pentru susținerea producției de usturoi românesc. Este un program care se va derula sub forma unei scheme de ajutor de minimis, gândită pentru o perioadă de trei ani, respectiv 2019-20221, iar bugetul alocat pentru primul an este de 2 milioane de euro. G

uvernul continuă, așadar, să sprijine agricultura atât prin programe finanțate din fonduri naționale, cât și prin acordarea la timp a subvențiilor, dar și prin atragerea fondurilor europene. Tot din agricultură avem o altă veste bună, săptămâna aceasta au intrat în țară aproape 300 milioane de euro pentru susținerea Programului National de Dezvoltare Rurală, ceea ce înseamnă că de la începutul anului, agricultura românească și dezvoltarea rurală au beneficiat deja de peste 1,5 miliarde de euro din fonduri europene.

În primele zile ale lunii martie, vor mai intra din Fondul European de Garantare Agricolă încă 175 de milioane de euro pentru fermieri. Toate aceste sume se adaugă celor 6 miliarde de euro, încasați în perioada 2017-2018. Astfel, România este a treia țară din Uniunea Europeană în ceea ce privește volumul plăților pentru investiții destinate agriculturii și dezvoltării rurale în perioada 2014-2018, după Franța și Germania, cu un grad de absorbție ce a ajuns la 48%, a declarat prim-ministrul Viorica Dăncilă, la începutul ședinței de Guvern, ținută astăzi, 27 februarie.

Sursa https://www.agroinfo.ro/vegetal/premierul-viorica-dancila-anunt-despre-subventiile-fermierilor

 

Pagina 1 din 3
giweather joomla module

Go to top