AGROSTAR

AGROSTAR

Ajutor de minimis de 3.000 euro/ha! Termenul limită pentru depunerea documentelor justificative care să ateste comercializarea producției de usturoi obținută, în acest an, este 29 noiembrie 2021. Până la această dată, cultivatorii de usturoi care s-au înscris în Programul de susținere a producției de usturoi trebuie să depună aceste documente la direcțiile județene pentru agricultură, pentru a încasa ajutorul de minimis, aferent acestui an, de 3.000 de euro/ha. 

În anul 2021, valoarea ajutorului de minimis care se acordă beneficiarilor este de maximum 14.617,5 lei/ha, care reprezintă contravaloarea în lei a maximum 3.000 euro/ha, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020, fără a depăşi valoarea maximă de 20.000 euro/trei exerciţii financiare/beneficiar, prevăzută la art. 3 alin. (2) din Regulamentul de minimis în sectorul agricol.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis pentru anul 2021 sunt în sumă de maximum 15.000.000 lei, reprezentând echivalentul în lei al sumei de maximum 3.078 mii euro, şi se asigură din bugetul pe anul 2021, repartizat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

În situaţia în care, după centralizarea tuturor situaţiilor privind sumele necesare reprezentând ajutor de minimis, se constată depăşirea sumei maxime, valoarea ajutorului de minimis care se acordă per beneficiar se reduce proporţional în vederea încadrării în buget.

În anul de cerere 2021, valorificarea producţiei de usturoi se face în perioada 15 iunie - 22 noiembrie, iar documentele justificative care să ateste valorificarea producţiei se depun la direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, până la data de 29 noiembrie, menționează hotărârea de Guvern prin care este aprobat ajutorul de minimis.

Reamintim că pentru a fi considerați eligibili, producătorii agricoli trebuie să dețină o suprafață cultivată cu usturoi de minimum 3.000 mp și să obțină o producție de minimum 3 kg usturoi/10 mp.

 

Sursa:

https://www.agroinfo.ro/politic/termen-plata-ajutor-de-minimis-pentru-fermieri

Vot în plenul Camerei Deputaţilor! Parlamentarii au decis miercuri, 13 octombrie, că instituţiile publice nu vor mai putea solicita copii după acte. Proiectul, care merge la promulgare la şeful statului și Monitorul Oficial, poate scurta timpul sau birocrația se care se lovesc și fermierii pentru accesarea subvențiilor sau a altor proiecte din bani europeni și naționali. Astfel, instituțiile publice vor fi obligate să îşi dezvolte baze de date interconectate şi proceduri simplificate de interogare a acestora!

Propunerea legislativă, care prevede completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale, a fost iniţiată de deputatul PNL George Tuţă alături de alţi 101 parlamentari.

Iniţiatorul spune că această lege vorbeşte scurt şi apăsat despre interzicerea copiilor inutile, care se adună la dosarul cu şină. ”În prezent, statul emite nişte documente pe care le cere din nou. De aceea era nevoie să facem o simplificare a birocraţiei, să mai facem un pas spre digitalizarea statului. Sunt în vigoare 800 de legi prin care se solicită copii după acte pe care tot statul le-a emis. Prin actuala lege instituţiile vor fi nevoite să recurgă la soluţii simple să transmită acte între ele, de exemplu prin email. Pe mai departe, vreau ca fiecare dintre noi să ajute la implementarea acestei legi, să îi încurajăm pe cei din administraţia publică să nu fie reticenţi la schimbare, ci să privească spre viitor”, a declarat deputatul PNL, potrivit www.adevarul.ro.

Au votat ”pentru” 291 de deputaţi, iar ”împotrivă” unul singur.

Ce prevede iniţiativa legislativă votată de Camera Deputaţilor

Potrivit proiectului, se interzice instituţiilor publice şi organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale să solicite persoanelor fizice sau persoanelor juridice, în vederea soluţionării cererilor pentru furnizarea unui serviciu public, copii de pe avize sau alte documente care au fost emise de către instituţii publice sau organe de specialitate ale administraţei publice centrale.

Instituţiile publice şi organele de specialitate ale administraţiei publice centrale solicită entităţilor care au emis documentele, în format electronic, copii sau extrase de pe acestea în baza consimţământului expres al beneficiarului serviciului public.

Legea intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2022.

Sursa:

https://agrointel.ro/179793/este-lege-functionarii-nu-mai-au-dreptul-sa-va-ceara-copii-dupa-acte/

 

Ministrul Agriculturii Adrian Oros – încă o gafă din cauza căreia au de suferit producătorii români. Instituția pe care încă o conduce Adrian Oros nu a notificat Comisia Europeană cu privire la un act normativ cu impact pentru piața comunitară de miere printr-o regulă de etichetare cu țara de origine pentru cantitățile comercializate în România. Astfel de noi reglementări trebuie notificate de România și de către orice alt stat din UE, prin Guvernul național, la nivelul Comisiei Europene și publicat în sistemul TRIS (The Technical Regulation Information System – pentru consilierii lui Oros), însă incompetenții din echipa ministrului Oros, în frunte cu consilierul Marian Irinei, nu au urmat procedura, iar actul normativ nu a întrunit avizele necesare pentru a fi aprobat.

Consilieri nepregătiți care nu cunosc, dar nici nu consultă specialiștii din cadrul MADR și chiar ignoră recomandările acestor oameni care știu cu ce se ”mănâncă” tehnica legislativă. Încă o gafă făcută de echipa lui Oros, iar de data aceasta, cei afectați sunt apicultorii. Aceștia s-au bucurat când Ministerul Agriculturii a pus în dezbatere publică o modificare la normele de aplicare a Legii apiculturii pentru publicarea pe eticheta mierii și a țării sau țărilor de origine a materiei prime.

România trebuie să notifice la Bruxelles noua obligație de etichetare a mierii

Ceea ce nu au știut sau nu s-au obosit să pună în practică cei din echipa lui Adrian Oros este o procedură cu literă de lege la nivelul UE: orice act normativ care are impact asupra pieții comunitare libere se notifică la nivelul Comisiei Europene și stă în analiză publică la nivel european, prin sistemul TRIS. Această responsabilitate revine Guvernului, chiar și când actul normativ este elaborat la nivel parlamentar. Nu era cazul acum, când ordinul s-a făcut în anticamera ministrului Oros, probabil de către consilierul apicultor al acestuia, care nu s-a consultat cu experții în tehnică legislativă.

LATER EDIT: În procedură normală, proiectul de ordin propus de MADR, care implică și noi reguli de etichetare, trebuia transmis către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor – ANPC și către Ministerul Economiei pentru a se putea notifica actul normativ la nivelul Comisiei Europene. După notificare, actele normative se publică în dezbatere publică și pe TRIS.

Cum procedura legislativă nu a urmat pașii obligatorii la nivel european, ANPC a dat aviz negativ proiectului de ordin elaborat de MADR. ”Informație oficială de astăzi: Vă informăm că proiectul de Ordin privind modificarea art. 2 pct. 4 din anexa la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului, al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 522/798/317/2003 pentru aprobarea Normelor referitor la denumirea, descrierea, definirea, caracteristicile şi compoziţia mierii, care transpune Directiva 2014/63/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 de modificare a Directivei 2001/110 a mierii, nu a primit aviz favorabil din partea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), deoarece modificarea menționată mai sus trebuie notificată Comisiei Europene”, a anunțat Federația ROMAPIS.

La acest moment, deși există o lege aprobată de Parlament privind etichetarea conformă a mierii, din cauza incompetenței crase de la MADR, apicultorii români au de pierdut, iar importatorii și falsificatorii de miere prosperă în continuare. ”Așadar ne-am întors de unde am plecat! Bucuria victoriei apicultorilor împotriva falsificării mierii pe piața României se transformă în amărăciunea înfrângerii! Organizația noastră atrage atenția de peste un an pe această temă, inclusiv în ce privește necesitatea notificării către UE. Începe o nouă etapă de tergiversare, deci aplicarea legii promulgată de peste un an și jumătate se amână încă o dată!”, a mai spus ROMAPIS.

 

Sursa:

https://agrointel.ro/202210/ministrul-adrian-oros-inca-o-gafa-majora-la-bruxelles/

Sindicatele, patronatele și autoritățile au spus start viitorului digital bazat pe echitate și productivitate, la seminarul „Acordul cadru al partenerilor sociali europeni privind digitalizarea și perspectivele sale de dialog social la nivel național”, organizat de Blocul Național Sindical (BNS), în proiectul european WorkTransitionCEE.

Pentru prima dată în România, printr-o abordare coerentă şi structurată, partenerii sociali au pus în discuție Acordul-cadru privind Digitalizarea Framework Agreement on Digitalisation) încheiat în 2020 de partenerii sociali europeni, și implicațiile acestuia în ceea ce privește dialogul social la nivel național. 

Evenimentul la care au participat parteneri sociali – sindicate si patronate, reprezentanți ai autorităților cu responsabilități legate de piața muncii, dialog social, ocupare, educație si formare profesionala, a însemnat crearea platforma de reflecție, analiza şi ulterior de acțiune pentru lărgirea şi eficientizarea cadrului de dialog social la nivel național, contribuind totodată la o mai buna înțelegere a schimbărilor pe care piața muncii le parcurge, în special în contextul digitalizării.

Președintele Confederației Patronale Concordia, Steven van Groningen, Președintele Blocului Național Sindical, Dumitru Costin, Președintele Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, Violeta Vijulie, Directorul Direcției Politici de Ocupare, Competențe şi Mobilitate Profesională, Ministerului Muncii şi Protecției Sociale, Tania Grigore și Inspectorul General de Stat, Inspecția Muncii, Dantes Nicolae Bratu au prezentat punctele de plecare ale viitorului muncii în era digitală.

“Trebuie să avem încredere unii în ceilalți, să împărtășim experiențe și să discutăm despre riscurile și oportunitățile pe care le identificăm, pentru a putea construi o nouă arhitectură a muncii, una bazată pe echitate și productivitate. Niciunul dintre noi, angajatori sau sindicate, nu are răspunsurile despre cum ar trebui abordate aceste transformări, dar judecând complexitatea lor, niciunul dintre noi nu poate fi într-o poziție favorabilă fără celălalt - angajații fără companii productive, companiile fără angajați competenți. Transpunerea acordului cadru al partenerilor sociali europeni privind digitalizarea poate reprezenta baza unei noi construcții sociale și suntem bucuroși să pornim această conversație astăzi.”, a declarat președintele Concordia, Steven van Groningen.

Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical, a subliniat dorința partenerilor sociali de a fi parte a transformării digitale. „Contextul digitalizării nu are voie să ne găsească în ipostaza de spectatori pasivi ai unor evenimente care vor determina schimbări ample în viața noastră, în activitatea noastră profesională, în viitorul economiei şi societății românești. Trebuie să fim activi, informați şi implicați în toate aceste schimbări. Cine nu se poziționează activ în interiorul acestui proces, ci în afara lui şi își asumă rolul de spectator pasiv, va fi primul care decontează costul acestor transformări, iar aceasta înseamnă deprofesionalizare, sărăcie şi excluziune socială. Eu nu îmi doresc ca oamenii pe care îi reprezint să îngroașe rândurile cetățenilor vulnerabili din această țară. Şi din acest motiv contribui cu toată energia, cu întreaga mea echipă, cot la cot alături de toți cei care vor o schimbare în bine a României, o îmbunătățire a standardului de viață a cetățenilor.”

Toți participanții au contribuit la cele două grupuri de lucru, ce vizau două tipuri de provocări. Primul, Competențele digitale, asigurarea ocupării și modalitățile de conectare și deconectare, iar cel de-al doilea, Inteligența artificială și garantarea principiului controlului uman și respectul pentru demnitatea umană. A fost un prim pas pe drumul consolidării unui parteneriat între organizațiile sindicale, organizații patronale şi autorități publice pentru îndeplinirea obiectivelor privind asigurarea unor tranziții profesionale care să protejeze și să dezvolte carierele lucrătorilor în paralel cu creșterea nivelului de competențe şi a productivității muncii. 

Seminarul este parte a proiectului WorkTransitionCEE – proiect cofinanțat de Uniunea Europeană, ce aduce împreună șase parteneri sociali reprezentativi din Europa Centrală și de Est, (Concordia (RO), BNS (RO), MGYOSZ/BusinessHungary (HU), VASAS (HU), RUZ (SK), NKOS (SK)) pentru a studia in detaliu riscurile, provocările și oportunitățile pentru piața muncii în Industria 4.0. WorkTransitionCEE își propune să capaciteze partenerii sociali din Romania, Ungaria şi Slovacia să joace un rol mai important în tranziția către noua lume a muncii și să consolideze dialogul social european, pentru punerea în aplicare a Acordului cadru autonom privind digitalizarea.

Ce se va întâmpla în următorii ani cu milioane de cetățeni europeni afectați atât de automatizare, cât și de criza COVID-19 și ce abilități trebuie să dezvoltăm pentru a ține pasul cu o lume a muncii în continuă schimbare, sunt întrebări la care proiectul WorkTransitionCEE va încerca să găsească răspunsuri.

WorkTransitionCEE își propune de asemenea să evidențieze importanța unui dialog social european puternic și necesitatea de a pune în aplicare Acordul-cadru autonom privind digitalizarea pentru a optimiza beneficiile și pentru a face față mai bine provocărilor digitalizării.

files/1-000-0000-00007/2021/Comunicat_Seminar_WorkTransitionCEE.docx


Sursa: Departamentul de Presa BNS

 

Sursa:

https://www.bns.ro/info-bns/623-comunicat-de-presa-digitalizarea-incepe-cu-partenerii-sociali

 

Comisia Europeană a aprobat o serie de măsuri excepționale de sprijin pentru sectorul vitivinicol și pentru sectorul fructelor și legumelor. Măsurile de sprijin pentru sectorul vitivinicol adoptate ieri, 6 octombrie, includ un sprijin mai mare pentru instrumentele de gestionare a riscurilor.

Măsurile de sprijin pentru sectorul vitivinicol adoptate ieri, 6 octombrie, includ un sprijin mai mare pentru instrumentele de gestionare a riscurilor, cum sunt asigurarea recoltelor și fondurile mutuale, și prelungirea, până la 15 octombrie 2022, a măsurilor de flexibilitate aflate deja în vigoare. Pentru sectorul fructelor și legumelor, sprijinul acordat organizațiilor de producători – calculat de obicei pe baza valorii producției – va fi compensat astfel încât să nu fie mai mic de 85 % din nivelul sprijinului din anul anterior, potrivit unui comunicat de presă remis de la Bruxelles.

„Condițiile meteorologice extreme de anul acesta, cu înghețuri puternice de primăvară, inundații și valuri de căldură, au fost deosebit de dificile pentru sectorul vitivinicol și sectorul fructelor și legumelor. Această situație vine după un an 2020 deja complicat din cauza crizei provocate de coronavirus. Măsurile în discuție atât de necesare, care vin în completarea celor deja propuse în 2020 și prelungite în 2021, îi vor ajuta pe producătorii din întreaga UE în aceste vremuri grele”, a declarat comisarul pentru agricultură Janusz Wojciechowski.

Măsurile excepționale pentru sectorul vitivinicol sunt, printre altele, următoarele:

Țările UE își pot modifica în continuare programele naționale de sprijin în orice moment, lucru care de obicei se poate face doar de două ori pe an (până la 1 martie, respectiv până la 30 iunie în fiecare an).
În ceea ce privește activitățile de promovare și informare, restructurarea și reconversia plantațiilor viticole, recoltarea înainte de coacere și investițiile, posibilitatea de a acorda o contribuție mai mare din bugetul UE se prelungește până la 15 octombrie 2022.
Contribuția din bugetul UE la asigurarea recoltelor a fost majorată de la 70 % la 80 % până la 15 octombrie 2022.
A fost dublat sprijinul UE pentru acoperirea costurilor de înființare a fondurilor mutuale, de la: 10 %, 8 % și 4 % în primul, al doilea și al treilea an de implementare a acestuia la: 20 %, 16 % și respectiv 8 %.
O prelungire a măsurilor de flexibilitate acordate pentru măsurile din cadrul programului vitivinicol până la 15 octombrie 2022.

Pentru sectorul fructelor și legumelor, sprijinul UE acordat organizațiilor de producători – calculat de obicei pe baza valorii producției din anul respectiv – va fi compensat astfel încât să fie cel puțin de 85 % din nivelul sprijinului din anul anterior, chiar dacă valoarea producției pentru anul în curs este mai mică. Această compensație va fi oferită atunci când reducerea producției este legată de dezastre naturale, evenimente climatice, boli ale plantelor sau infestări cu dăunători, atunci când nu poate fi controlată de organizația de producători și este cu cel puțin 35 % mai mică decât cea din anul anterior. De asemenea, dacă producătorii dovedesc că au luat măsuri preventive împotriva cauzei de reducerea a producției, valoarea producției utilizată pentru sprijin va fi identică cu cea din anul anterior.

Din cauza dificultăților fără precedent create de pandemia de COVID-19, a fost adoptat un prim pachet de măsuri în mai 2020. În completarea acestui pachet a venit un al doilea pachet destinat sectorului vitivinicol, adoptat în iulie 2020.

În cadrul pachetului, a fost adoptat astăzi un set de măsuri sub forma unor acte de punere în aplicare. Cât privește actele delegate, acestea se află actualmente într-un proces de examinare cu o durată de două luni în Parlamentul European și Consiliu.

Sursa:

https://agrointel.ro/201564/comisia-europeana-a-adoptat-noi-masuri-de-sprijin-pentru-fermieri/

Sancțiuni pentru crescătorii de animale care beneficiază de subvenții plătite prin APIA. Un ordin al Ministerului Agriculturii a intrat în vigoare după ce a apărut în Monitorul Oficial de joi, 7 octombrie, și prevede o serie de sancțiuni pentru crescătorii care primesc bani pentru pachetul 8 – rase în pericol de abandon din cadrul Măsurii 10, Agromediu și climă, pentru cererile depuse în anul 2021.

Conform detaliilor obținute de Agrointeligența-AGROINTEL.RO, de la specialiștii APIA, pentru pachetul 8, noutățile din noul ordin sunt legate de actualizarea paragraful referitor la Sancțiunile administrative în ceea ce privește animalele declarate cu prevederile Regulamenului delegat (UE) nr. 841/2021 de modificare a Regulamentului delegat (UE) nr. 640/2014 în ceea ce privește normele referitoare la neconformitățile legate de sistemul de identificare și înregistrare a bovinelor, ovinelor și caprinelor și la calcularea nivelului sancțiunilor administrative cu privire la animalele declarate în cadrul schemelor de ajutoare pentru anuimale sau al măsurilor de sprijin legate de animale.

Astfel, pentru pachetul 8, s-a completat condiția de aplicare a sancțiunilor pentru cerința specifică 1 „Beneficiarul respectă Regulamentul de organizare și funcționare (ROF) a Registrului genealogic al rasei, condus de asociații acreditate de Agenția Națională pentru Zootehnie – ANZ în baza art. 5 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 1.188/2014 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie ”Prof. dr. G. K. Constantinescu”, cu modificările și completările ulterioare”, cu referire la faptul că animalele pentru care se constată nerespectarea cerinței sunt excluse de la plată pentru anul în curs. De asemenea, s-a eliminat expresia „În plus, animalele pentru care nu s-a respectat cerința nu pot fi folosite la înlocuire”.

Mai mult, pentru pachetul 8 – cerința specifică 2 – Beneficiarul menține pe o perioadă de 5 ani: numărul de animale femele adulte de reproducție prevăzut la încheierea angajamentului, precum și descendenții femele, necesari pentru înlocuirea acestor animale până la sfârșitul programului. (P)(3)”, s-a prevăzut un sistem de sancțiuni progresiv, pentru aplicarea unor reduceri proporţionale cu gradul de nerespectare al angajamentelor.

Ordinul în vigoare prevede că sancțiunile administrative în ceea ce privește animalele declarate — pentru pachetul 8 se aplică în următoarele cazuri:

a) Cuantumul sprijinului pentru anul de cerere în cauză se plătește pe baza numărului de animale determinate în conformitate cu prevederile art. 30 alin. (3) din Regulamentul nr. 640/2014, respectiv dacă numărul animalelor declarate în cererea unică de plată depășește numărul de animale determinate în urma controalelor administrative sau a controalelor la fața locului, sprijinul se calculează pe baza numărului de animale determinate, cu condiția ca:
(i) nu mai mult de 3 animale să fie considerate nedeterminate; și
(ii) animalele nedeterminate să poată fi identificate individual prin orice mijloace prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1760/2000 sau în Regulamentul (CE) nr. 21/2004.

În cazul în care mai mult de 3 animale sunt considerate nedeterminate, cuantumul sprijinului ce va fi acordat, precum și nivelul sancțiunilor ce se vor aplica vor fi determinate în funcție de procentul rezultat din raportul dintre numărul de animale nedeterminate și numărul de animale determinate în cadrul cererii unice de plată pentru anul respectiv, denumit în continuare procentul rezultat din raportul menționat, astfel:
(i) în cazul în care se constată mai mult de 3 animale nedeterminate, cuantumul total al sprijinului la care are dreptul beneficiarul în cadrul pachetului pentru anul de cerere în cauză se va reduce cu procentul rezultat din raportul menționat, dacă acest procent nu depășește 20%;
(ii) în cazul în care se constată mai mult de 3 animale nedeterminate, cuantumul total al sprijinului la care are dreptul beneficiarul în cadrul pachetului pentru anul de cerere în cauză se va reduce cu dublul procentului rezultat din raportul menționat, dacă acest procent este mai mare de 20%, dar nu mai mare 30%;
(iii) dacă procentul rezultat din raportul menționat depășește 30%, nu se acordă sprijinul pentru pachet pentru anul de cerere în cauză;
(iv) dacă procentul rezultat din raportul menționat depășește 50%, nu se acordă sprijinul la care ar fi avut dreptul beneficiarul pentru pachet pentru anul de cerere în cauză. Mai mult, beneficiarul este supus unei sancțiuni suplimentare în cuantum egal cu cel care corespunde diferenței dintre numărul animalelor declarate și numărul animalelor determinate.

Sursa citată prevede și situațiile în care animalele sunt excluse de la plată:

Conform ordinului semnat de ministrul agriculturii, condiția de aplicare a sancțiunii și sancțiunile aplicate pentru nerespectarea cerinței specifice „Beneficiarul menține pe o perioadă de 5 ani: numărul de animale femele adulte de reproducție prevăzut la încheierea angajamentului, precum și descendenții femele, necesari pentru înlocuirea acestor animale până la sfârșitul programului, se modifică și vor avea următorul cuprins:

Reamintim că pentru pachetul 8 – Creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon, beneficiarul se angajează să respecte regulamentul de organizare și funcționare a registrului genealogic al rasei condus de asociații acreditate de ANZ. Beneficiarul se angajează să menţină pe o perioadă de 5 ani numărul de animale femele adulte de reproducție prevăzut la încheierea angajamentului, precum și descendenții femele necesari pentru înlocuirea acestor animale până la sfârşitul programului; dacă efectivul angajat se reduce, datorită unor cauze cum ar fi îmbolnăvirea, sacrificarea, moartea sau vânzarea animalelor, beneficiarul are obligaţia de a notifica APIA și de a reface efectivul de femele adulte de reproducție, prin trecere de la tineret sau prin cumpărare; în cazul în care efectivul de animale adulte nu se va reface în maximum 6 luni de la momentul notificării, sprijinul va fi redus proporţional.

Beneficiarii acestor plăți sunt fermierii care cresc femele adulte de reproducție de rasă pură locală în pericol de abandon din speciile şi rasele prezentate mai jos, înscrise în Registrele genealogice ale raselor – secțiunea principală – conduse de asociații acreditate de Agenția Națională pentru Zootehnie – ANZ.

Rasele de animale locale eligibile, pe specii, sunt:
-Ovine: Țigaie cu cap negru de Teleorman (Oaie cap negru de Teleorman), Rațca (Valahă cu coarne în tirbușon), Karakul de Botoșani, Merinos de Suseni, Merinos Transilvănean, Merinos de Cluj, Merinos de
Palas, Țigaie – varietatea ruginie
-Caprine: Carpatina, Alba de Banat
-Bovine: Taurine- Sura de Stepă
-Bovine: Bubaline – Bivolul românesc
-Ecvidee: Furioso North Star, Huțul, Gidran, Semigreul românesc, Shagya Arabă, Nonius, Lipițan
-Porcine: Bazna, Mangalița.

Conform APIA, plăţile pentru schemele finanțate din FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,8683 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2020 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/03. Ce sume pot să primească oierii și crescătorii de vaci:

– Ovine – 87 euro/UVM/an adică 423,5421 lei;
– Caprine – 40 euro/UVM/an adică 194,732 lei;
– Bovine (taurine şi bubaline) – 200 euro/UVM/an adică 973,666 lei;
– Ecvidee – 200 euro/UVM/an adică 973,666 lei;
– Porcine – 176 euro/UVM/an adică 856,8208 lei.

Conform APIA, plăţile pentru schemele finanțate din FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,8683 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2020 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/03.

De precizat că această schemă intră și la plata avansului, în procent de 85 la sută, care va începe la 18 octombrie. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a anunțat deja că îşi propune în perioada de acordare a avansului, 18 octombrie 2021 – 30 noiembrie 2021, să finanţeze fermierii cu o sumă de peste 1 miliard de euro, atât pentru schemele finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) cât şi pentru măsurile finanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Plățile în avans se încheie la 30 noiembrie urmând ca de la 2 decembrie să demareze plățile regulare.

 

Sursa:

https://agrointel.ro/201515/ordin-in-vigoare-sanctiuni-pentru-subventiile-pe-cap-de-animal-care-intra-la-plata-avansului/

 

Fonduri europene în valoare totală de 182 de milioane de euro, disponibile pentru fermieri începând cu 8 octombrie. Producătorii agricoli pot accesa sume importante derulate prin fonduri europene, printr-o nouă sub-măsură deblocată de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale – AFIR.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță printr-un comunicat remis astăzi, joi – 7 octombrie către Agrointeligența-AGROINTEL.RO, lansarea sesiunii de primire a cererilor de finanțare pentru investiții în procesarea sau marketingul produselor agricole, finanțate prin submăsura 4.2 din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Sesiunea se va desfășura în intervalul 8 octombrie 2021, ora 9.00 – 7 ianuarie 2022, ora 16.00.

Conform sursei citate, alocarea financiară pentru această sesiune este de 182.777.722 de euro, fondurile fiind împărțite în două componente, astfel: 143.611.067 de euro pentru investiții de modernizare în procesarea/marketingul produselor agricole și 39.166.655 de euro pentru investiții noi, extindere și modernizare în procesarea/marketingul produselor agricole pentru plante proteaginoase.

”Pragul de calitate lunar pentru depunere prin submăsura 4.2 începe de la 65 de puncte, valabil între 08.10 și 07.11.2021, scade la 50 de puncte în perioada 08.11 – 07.12.2021 (45 de puncte pentru componenta investiții noi, extindere și modernizare în procesarea/ marketingul produselor agricole pentru plante proteaginoase) și atinge pragul minim de selecție a proiectelor de 15 de puncte în intervalul 08.12.2021 – 07.01.2022”, mai precizează AFIR.

Sumele acordate variază în funcție de tipul de beneficiar

AFIR mai anunță că sprijinul financiar nerambursabil acordat prin această submăsură este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) și forme asociative și de 40% pentru alte întreprinderi. ”Menționăm că, în cazul investițiilor colective, intensitatea sprijinului poate crește cu 20%, finanțarea nerambursabilă acordată prin PNDR fiind astfel de 70% din valoarea totală eligibilă a invesției”, mai arată sursa citată,

Potrivit comunicatului remis de AFIR, valoarea fondurilor europene obținute variază în funcție de tipul de beneficiar și de investiție, astfel: pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici, sprijinul financiar este de 800.000 de euro/ proiect pentru investițiile noi și de 600.000 de euro/proiect pentru modernizare/ extindere.

De asemenea, solicitanții constituiți ca întreprinderi mijlocii pot accesa fonduri în valoare de 1.200.000 de euro/proiect pentru investițiile noi sau de 1.000.000 de euro/proiect pentru modernizare/extindere. Pentru alte întreprinderi și pentru solicitanții constituiți în forme asociative, valoarea sprijinului crește la 1.500.000 de euro/proiect în cazul investițiilor noi permise și la 1.200.000 de euro/proiect pentru modernizare/extindere.

”Toți cei interesați să beneficieze de fonduri europene pentru investiții în procesarea sau marketingul produselor agricole pot consulta gratuit Ghidul solicitantului și anexele aferente acestuia pe www.afir.info la secțiunea „Investiții PNDR”, în pagina submăsurii 4.2. Depunerea cererilor de finanțare se realizează on-line pe site-ul Agenției, până la data limită, 7 ianuarie 2022, ora 16.00”, se mai arată în comunicat.

Sursa:

https://agrointel.ro/201486/anunt-agentia-de-plati-182-de-milioane-de-euro-deblocate-de-maine-la-plata-pentru-fermieri/

Sindicatele, patronatele și autoritățile au spus start viitorului digital bazat pe echitate și productivitate, la seminarul „Acordul cadru al partenerilor sociali europeni privind digitalizarea și perspectivele sale de dialog social la nivel național”, organizat de Blocul Național Sindical (BNS), în proiectul european WorkTransitionCEE.

Pentru prima dată în România, printr-o abordare coerentă şi structurată, partenerii sociali au pus în discuție Acordul-cadru privind Digitalizarea Framework Agreement on Digitalisation) încheiat în 2020 de partenerii sociali europeni, și implicațiile acestuia în ceea ce privește dialogul social la nivel național. 

Evenimentul la care au participat parteneri sociali – sindicate si patronate, reprezentanți ai autorităților cu responsabilități legate de piața muncii, dialog social, ocupare, educație si formare profesionala, a însemnat crearea platforma de reflecție, analiza şi ulterior de acțiune pentru lărgirea şi eficientizarea cadrului de dialog social la nivel național, contribuind totodată la o mai buna înțelegere a schimbărilor pe care piața muncii le parcurge, în special în contextul digitalizării.

Președintele Confederației Patronale Concordia, Steven van Groningen, Președintele Blocului Național Sindical, Dumitru Costin, Președintele Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, Violeta Vijulie, Directorul Direcției Politici de Ocupare, Competențe şi Mobilitate Profesională, Ministerului Muncii şi Protecției Sociale, Tania Grigore și Inspectorul General de Stat, Inspecția Muncii, Dantes Nicolae Bratu au prezentat punctele de plecare ale viitorului muncii în era digitală.

“Trebuie să avem încredere unii în ceilalți, să împărtășim experiențe și să discutăm despre riscurile și oportunitățile pe care le identificăm, pentru a putea construi o nouă arhitectură a muncii, una bazată pe echitate și productivitate. Niciunul dintre noi, angajatori sau sindicate, nu are răspunsurile despre cum ar trebui abordate aceste transformări, dar judecând complexitatea lor, niciunul dintre noi nu poate fi într-o poziție favorabilă fără celălalt - angajații fără companii productive, companiile fără angajați competenți. Transpunerea acordului cadru al partenerilor sociali europeni privind digitalizarea poate reprezenta baza unei noi construcții sociale și suntem bucuroși să pornim această conversație astăzi.”, a declarat președintele Concordia, Steven van Groningen.

Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical, a subliniat dorința partenerilor sociali de a fi parte a transformării digitale. „Contextul digitalizării nu are voie să ne găsească în ipostaza de spectatori pasivi ai unor evenimente care vor determina schimbări ample în viața noastră, în activitatea noastră profesională, în viitorul economiei şi societății românești. Trebuie să fim activi, informați şi implicați în toate aceste schimbări. Cine nu se poziționează activ în interiorul acestui proces, ci în afara lui şi își asumă rolul de spectator pasiv, va fi primul care decontează costul acestor transformări, iar aceasta înseamnă deprofesionalizare, sărăcie şi excluziune socială. Eu nu îmi doresc ca oamenii pe care îi reprezint să îngroașe rândurile cetățenilor vulnerabili din această țară. Şi din acest motiv contribui cu toată energia, cu întreaga mea echipă, cot la cot alături de toți cei care vor o schimbare în bine a României, o îmbunătățire a standardului de viață a cetățenilor.”

Toți participanții au contribuit la cele două grupuri de lucru, ce vizau două tipuri de provocări. Primul, Competențele digitale, asigurarea ocupării și modalitățile de conectare și deconectare, iar cel de-al doilea, Inteligența artificială și garantarea principiului controlului uman și respectul pentru demnitatea umană. A fost un prim pas pe drumul consolidării unui parteneriat între organizațiile sindicale, organizații patronale şi autorități publice pentru îndeplinirea obiectivelor privind asigurarea unor tranziții profesionale care să protejeze și să dezvolte carierele lucrătorilor în paralel cu creșterea nivelului de competențe şi a productivității muncii. 

Seminarul este parte a proiectului WorkTransitionCEE – proiect cofinanțat de Uniunea Europeană, ce aduce împreună șase parteneri sociali reprezentativi din Europa Centrală și de Est, (Concordia (RO), BNS (RO), MGYOSZ/BusinessHungary (HU), VASAS (HU), RUZ (SK), NKOS (SK)) pentru a studia in detaliu riscurile, provocările și oportunitățile pentru piața muncii în Industria 4.0. WorkTransitionCEE își propune să capaciteze partenerii sociali din Romania, Ungaria şi Slovacia să joace un rol mai important în tranziția către noua lume a muncii și să consolideze dialogul social european, pentru punerea în aplicare a Acordului cadru autonom privind digitalizarea.

Ce se va întâmpla în următorii ani cu milioane de cetățeni europeni afectați atât de automatizare, cât și de criza COVID-19 și ce abilități trebuie să dezvoltăm pentru a ține pasul cu o lume a muncii în continuă schimbare, sunt întrebări la care proiectul WorkTransitionCEE va încerca să găsească răspunsuri.

WorkTransitionCEE își propune de asemenea să evidențieze importanța unui dialog social european puternic și necesitatea de a pune în aplicare Acordul-cadru autonom privind digitalizarea pentru a optimiza beneficiile și pentru a face față mai bine provocărilor digitalizării.

files/1-000-0000-00007/2021/Comunicat_Seminar_WorkTransitionCEE.docx

 

Sursa:

https://www.bns.ro/info-bns/623-comunicat-de-presa-digitalizarea-incepe-cu-partenerii-sociali

Creșterea alarmantă a cazurilor de gripă porcină africană (PPA) în România și reapariția bolii în unele județe în care focarele fuseseră stinse, duc la discuții aprinse în mai multe tabere, la finalul cărora trebuie găsit și un vinovat. De multe ori vinovatul este ”fără vină”, iar în apărarea sa nu sunt prea multe voci care să se facă auzite.

Pesta porcină africană s-a instalat de ani buni în România, iar de atunci nu s-a mai lăsat dusă. De multe ori, pentru eșecul celor care ar fi trebuit să eradicheze boala de pe teritoriul țării noastre, arătat cu degetul a fost țăranul român, care, spun unele autorități, nu ar respecta normele de securitate și igienă în propria gospodărie.

Însă cât este de adevărat și de ce țăranul român trebuie făcut răspunzător pentru apariția și răspândirea PPA?

Întrebarea a fost pusă în online, pe pagina de Facebook, de către profesorul universitar clujean Avram Fițiu. Fost subsecretar de stat în Ministerul Agriculturii în mandatului lui Adrian Oros, acesta face un top al ”vinovaților” pentru răspândirea pestei porcine africane.

”Cine sunt oare adevărații vinovați pentru răspândirea pestei porcine africane (PPA)? De ce este țăranul român vinovatul de serviciu? Hai să descâlcim împreună această situație!”, provoacă specialistul.

Avram Fițiu spune că a purtat numeroase discuții cu reprezentanții crescătorilor de suine, dar și cu cei ai autorităților, iar într-un top 7 al ”vinovaților”, țăranul român care nu respectă regulile s-ar afla abia la finalul clasamentului. Primele poziții le ocupă, se pare, vânătorii și braconierii de mistreți, urmați de complexele industriale și de samsarii de suine.

”După discuții avute cu reprezentanții crescătorilor de porc industrial și țărănesc, cu reprezentanții DSV-urilor din multe județe am identificat următoarea posibilă ierarhie a vinovăției, în transmiterea pestei porcine africane:

Pe locul 1 la vinovăție: Vânătorii de mistreț etc…
Pe locul 2 la vinovăție: Braconierii de mistreț etc…
Pe locul 3 la vinovăție: Complexele industriale (prin angajați și prin numărul mare de porci);
Pe locul 4 la vinovăție: Samsarii de porci;
Pe locul 5 la vinovăție: Procesatorii și importatorii de carne industrială de porc (risc direct proporțional cu cantitatea);
Pe locul 6 la vinovăție: Anumiți consumatori ce cumpără porc furat din complexe industriale;
Pe locul 7 la vinovăție: Un număr nesemnificativ de țărani care nu respectă reguli de igienă;

Nu cumva, numirea țăranului român ca țap ispășitor pentru răspândirea PPA a fost făcută, pentru a ascunde adevărații vinovați?”, se întreabă mai mult retoric Avram Fițiu.

Postarea specialistului în zootehnie a fost distribuită de numeroase persoane care, probabil, își pun aceeași întrebare, de ce țăranul român să fie răspunzător pentru epidemia de PPA și răspunzător pentru dezastrul din acest sector? Mai mult, sunt internauți care comentează că singura vină a țăranului român ar fi ”că tace!”.

Sursa:

https://agrointel.ro/201266/de-ce-a-fost-facut-taranul-roman-tap-ispasitor-pentru-pesta-porcina/

 

Prețul cerealelor au crescut brusc săptămâna trecută, iar analiștii spun că majorarea cotațiilor nu se va opri aici. Sunt așteptat noi recorduri de preț pe fondul revizuirilor – în scădere, a volumelor de culturi și a stocurilor de cereale din SUA. Majoritatea comercianților de cereale consideră că acest lucru va îmbunătăți perspectivele de export pentru fermierii europeni. În plus, o suprafață semnificativ mai mică de grâu de iarnă este raportată din Rusia din cauza vremii capricioase.

 

Prețul grâului MATIF – 264,25 euro pe tonă

Prețul grâului MATIF pentru contractele cu livrare în luna decembrie a ajuns la 264,25 euro pe tonă. Prețul înregistrat vineri, pe 1 octombrie, este cu 11 euro mai mult decât cu o săptămână înainte și cu aproximativ 20 de euro mai mult decât acum două săptămâni, potrivit unei analize realizate publicate de agrarheute.com.

Pentru contractele cu livrare în luna martie 2022, prețul grâului a fost 258,50 euro – ceea ce reprezintă, de asemenea, o creștere de 11 euro. Pentru următoarea recoltă de grâu (22 septembrie), prețurile de pe piața futures au atins pragul de 234,50 de euro pe tonă au fost cotate pe piața futures.

Grâul de panificație – 262 de euro la Hamburg

Piața de cereale din Germania este de asemenea bulversată. Grâul de panificație s-a vândut vineri, pe 1 octombrie, cu 262 de euro pe tonă – adică cu 11 euro mai mult decât săptămâna precedentă. Pentru livrarea din decembrie, la Hamburg s-au oferit 267 de euro pe tonă. Prețurile pentru orz furajer la portul de export din Hamburg au fost vineri de 239 de euro pe tonă – adică chiar cu 15 euro mai mult decât în ​​săptămâna precedentă. Pentru secară, comercianții din Hamburg au oferit 228 de euro pe tonă – o creștere de 6 euro față de săptămâna precedentă.

 

Prețul grâului în portul Rouen – 267 euro/tonă

În portul francez Rouen, cea mai importantă piață de comerț cu ridicata franceză, grâul de panificație a fost cotat vineri la 267 de euro pe tonă – o creștere a prețului de 11 euro. Prețurile FOB pentru exportul de grâu în Rouen au fost de 318 euro pe tonă. Orzul furajer a fost livrat la Rouen cu 244 de euro pe tonă – adică cu 5 euro mai mult decât în ​​Hamburg din cauza exporturilor puternice din China.

Ieri, luni – 4 octombrie, prețurile de pe piața europeană a instrumentelor derivate pentru grâu se mișcă inițial lateral. Motivul este tranzacționarea înainte de piață aproape neschimbată în SUA.

Cererea internațională foarte bună și exporturile dinamice europene ar putea menține prețurile grâului pentru o vreme. „Grâul va continua să fie o marfă căutată în întreaga lume. Acest va dirija piata în această iarnă și în primăvară, până când vom vedea un nou ciclu de recoltare care ar putea fi disponibil pentru export”, a declarat analistul Craig Turner la agenția de știri AFP.

Rapoartele USDA au impactat puternic toate bursele

 

Piețele au fost foarte sensibile la rapoartele din partea Departamentului Agriculturii (USDA) joi trecut. Acolo, datele privind recolta finală și stocurile de grâu au fost cu mult sub așteptările analiștilor. Prețurile grâului au ajuns apoi la cel mai înalt nivel de la mijlocul lunii august. În acea perioadă, prețurile au atins cel mai înalt nivel din ultimii nouă ani.

Exporturile europene de cereale – în creștere

În porturile europene din Rouen și Hamburg, încărcarea grâului și a orzului a accelerat semnificativ de la mijlocul lunii septembrie. Pe lângă exporturile semnificative către Algeria și Maroc, Franța raportează din nou exporturi mari către China. Regatul Mijlociu ar fi cumpărat, de asemenea, cantități mari de grâu furajer francez în ultimele două săptămâni. Algeria este, de asemenea, foarte activă ca cumpărător, ceea ce este deosebit de benefic pentru originile sale franceze.

Analiștii raportează, de asemenea, o accelerare a activităților de export din Marea Neagră, care se aplică atât Ucrainei, cât și Rusiei.

Cererea pe piața europeană este inconsistentă. În timp ce industria de măcinare continuă să facă achiziții pe fondul unei oferte deosebit de restrânse, cererea producătorilor de furaje s-a calmat recent oarecum din cauza ofertei mai mari de calități de furaje.

Perspectivele bune de recoltă din Australia ar putea, de asemenea, să mențină piața ocupată.

2,53 de milioane de tone de cereale – exportate de România în țările terțe

Până la 26 septembrie, Comisia Europeană raportează exporturi de grâu din Europa de 7,2 milioane de tone – adică cu 1,9 milioane de tone mai mult decât anul trecut la aceeași dată. Conform datelor oficiale de raportare, cu toate acestea, doar 531.500 de tone au plecat din Franța către țări terțe (aici, este posibilă înregistrarea întârziată extinsă, deoarece exporturile și vânzările rapide sunt raportate din porturile franceze).

Până în prezent, 743.600 de tone de grâu au plecat către piețele terțe din Germania și 2,53 milioane de tone din România. Bulgaria urmează după România ca exportator de 1,27 milioane de tone. Ambele țări din Europa de Est au un port la Marea Neagră și, prin urmare, un mare avantaj la export.

Germania ocupă locul trei în clasamentul european al celor mai mari exportatori de grâu, înaintea Lituaniei, Letoniei și Poloniei. Principalii cumpărători de grâu european au fost până acum Algeria, Coreea de Sud, Egipt, Africa de Sud și Vietnam.

 

În cazul orzului furajer, Comisia Europeană raportează exporturi europene în valoare totală de 2,4 milioane de tone până la 29 septembrie – adică cu 260.000 de tone mai mult decât în ​​același timp anul trecut. Franța a vândut până acum 641.500 de tone către țări terțe, 355.000 de tone au fost exportate din Germania și 1,25 milioane de tone de orz au fost deja exportate din România în țări terțe.

Până în prezent, principalii cumpărători de orz european au fost China, Arabia Saudită, Turcia, Iordania și Irak.

 

Sursa: https://agrointel.ro/201258/pretul-graului-2021-noi-recorduri-in-octombrie-cu-cat-se-vinde-acum-tona-de-cereale/

Pagina 1 din 194
Go to top