AGROSTAR

AGROSTAR

AJUTOARE FINANCIARE AGRICULTURĂ. Ministerul Agriculturii anunţă ce se întâmplă cu banii pentru plata subvenţiilor pentru motorină şi tomate după rectificarea care a tăiat 49 de milioane de lei din bugetul MADR, şi când începe APIA plata finală a subvenţiilor din Campania 2018.
Redăm mai jos comunicatul transmis de MADR către AGROINFO:
MADR şi cele două agenţii de plăţi din subordine – Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) şi Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) continuă efectuarea plăţilor în avans începute în data de 16.10.2018, precum şi pregătirea condiţiilor de acordare, începând cu data de 03.12.2018 a plăţilor finale aferente campaniei 2018, pentru care resursele financiare sunt cuprinse în bugetul MADR la subdiviziunile corespunzătoare ale clasificaţiei bugetare.
Diminuarea prevederilor bugetare ale MADR s-a realizat în baza economiilor înregistrate la mai multe capitole de cheltuieli, influenţele negative neafectând programele de sprijin pentru producătorii agricoli din resurse ale bugetului de stat şi din fonduri externe nerambursabile.
Prin cea de-a doua rectificare a bugetului de stat pe anul 2018, aprobată prin OUG 101/27.11.2018, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a propus, în baza execuţiei bugetare pentru toate acţiunile cuprinse în bugetul propriu şi al unităţilor subordonate, redistribuiri de sume excedentare către programe de sprijin al producătorilor agricoli ce înregistrau deficit din punct de vedere al creditelor bugetare aprobate.
În baza actului normativ ce aprobă rectificarea bugetului din luna noiembrie 2018 sunt asigurate resursele financiare necesare acordării diferenţei de 67.931 mii lei aferentă cantităţilor de motorină utilizată în agricultură în trimestrul II 2018, completarea resurselor financiare necesare acordării sprijinului pentru producătorii agricoli înscrişi în programul de susţinere a tomatelor cultivate în spaţii protejate - ciclul II.
Astfel, MADR dă asigurări că programele de sprijin pentru producătorii agricoli prevăzute în cadrul Programului de Guvernare vor continua conform graficului stabilit.

O nouă săptămână de Ancora în Campo ("Înapoi în câmp") tocmai a terminat. Ancora în Campo este campania națională a FLAI CGIL ( Federazione Lavoratori Agroindustria - Confederația Muncitorilor din industria agricolă, Confederazione Generale Italiana del Lavoro - Federația italiană de muncă italiană) care, din 10 iulie până în 10 septembrie, reunește militanți și sindicaliști din întreaga lume Italia pentru a lupta împotriva subpaymentului și exploatării de către caporali (maeștri de bandă).

Obiectivul principal al acestei campanii este de a se întâlni cu muncitorii implicați în diverse campanii de însămânțare și recoltare pe teritoriile din sudul Italiei, pentru ai informa direct despre drepturile lor, respectarea contractelor și a salariilor și noile oportunități oferite de Legea italiană 199 din 2016, pe caporalato (exploatare de către intermediari ilegali sau maeștri de bandă), care începe să aducă rezultate datorită în principal arestărilor și măsurilor decretate de autoritățile judiciare în ultimele săptămâni. Prin urmare, campania implică acțiuni capilare în câmpuri, pătrate și ghetouri, unde lucrătorii sunt adesea "recrutați" de către caporali .

Săptămâna trecută, unii membri ai secretariatului EFFAT au intrat efectiv în câmp, alăturându-și forțelor cu una dintre numeroasele "Brigade ale Muncii" compuse din angajați și militanți ai FLAI care, în această vară foarte caldă, lucrează sterlină în " activitatea sindicală pe stradă ", contribuind astfel la realizarea obiectivelor campaniei.

Brigada de Muncă a patrulat peisajul Apuliei din pauza zilei pentru a întâlni un număr mare de muncitori, aducându-le pălării de apă și paie și, mai presus de toate, sporind gradul de conștientizare a drepturilor lor și a rolului sindicatului.

În timpul acțiunii lor în domeniu, EFFAT și militanții FLAI au descoperit cazuri de subpozitare, contracte neregulamentare și absența totală a regulilor minime de siguranță și securitate a muncii. Aceste condiții inumane includ zile de lucru de 14-16 ore plătite în medie cu două-trei euro pe oră și impuse de o rețea criminală formată din caporali , intermediari și companii care sunt adesea complici ai crimei organizate care guvernează piața agricolă din sudul Italiei.

În timpul după-amiezii săptămânii Ancora în campo , echipa a vizitat unele dintre cele mai numeroase ghetouri în care mii de muncitori imigranți trăiesc în umbra sistemului de masterani, în condiții degradante de igienă și salubritate. În aceste locuri, unde statul este o simplă iluzie, Brigadele de Muncă efectuează o activitate importantă prin monitorizarea și sensibilizarea, cu scopul de a însoți mulți migranți care au venit adeseori în Europa cu doar câteva săptămâni înainte într-o cale care poate conduc la solicitarea unor salarii mai bune și condiții decente de viață și de muncă.

EFFAT a acordat un sprijin larg afiliaților italieni care au contribuit decisiv la adoptarea legii împotriva caporalatului anul trecut. Angajamentul lor este fundamental, dar trebuie neapărat să fie însoțit de o voință politică clară și de un efort instituțional extraordinar pentru a pune capăt definitiv acestor forme de sclavie post-modernă, care sunt rușinea întregii Europe.

Este totuși urgent ca instituțiile să asigure aplicarea integrală a acelei părți a legii privind caporalul , care, prin măsuri preventive și pozitive, oferă oportunități pentru lucrători și întreprinderi sincere, de la transport la plasament, pentru întâlnirea dintre oferta și cererea de forță de muncă , astfel cum se prevede în normele care au condus la înființarea unei "rețele de forță de muncă agricolă de calitate".

La revizuirea intermediară a politicii agricole comune în 2017, EFFAT va continua să promoveze o propunere care va înlocui standardele sociale și de muncă în centrul dezbaterii politice și al criteriilor care determină alocarea fondurilor europene producătorilor agricoli. De asemenea, este esențial să se asigure modernizarea Directivei nr. 533 din 1991 care acordă lucrătorilor dreptul de a primi, la începutul unui nou raport de muncă, o notificare scrisă cu privire la anumite aspecte esențiale ale muncii lor.

EFFAT își reiterează angajamentul de a prezenta cerințele Brigajelor de muncă de la Bruxelles, continuând astfel dialogul cu instituțiile cu privire la cele mai bune practici legislative și contractuale, astfel cum au fost puse în aplicare pentru ocuparea forței de muncă în agricultură, astfel încât problema opririi muncii caporalato și nedeclarate / în agricultură nu rămâne doar o bătălie tipic italiană, ci devine o luptă europeană.

 

Sursa http://www.effat.org

Crearea de instrumente sociale în cadrul sau legate de politica agricolă comună (PAC) a UE este principalul obiectiv al sindicatelor agricole din Europa.

Pentru cei 10 milioane de lucrători agricoli și uniunile lor, PAC are o importanță crucială, deoarece fără ea multe ferme din Europa nu ar fi în măsură să supraviețuiască. Cu toate acestea, lucrătorii agricoli sunt conștienți de faptul că PAC este neocială. Nu este suficient legată de prioritățile Uniunii Europene și nu face uz de posibilitățile sale de a promova coeziunea socială și de a pune capăt condițiilor de muncă inumane.

Acestea solicită încetarea subvențiilor pentru angajatorii care exploatează lucrătorii și care nu oferă condiții adecvate de angajare. Ei solicită informații scrise despre relațiile lor de muncă din prima zi de angajare. Și solicită aplicarea directivei-cadru a UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă pentru a evalua bunele practici de lucru ca bază pentru distribuirea plăților directe ale PAC.

Angajații trebuie să fie instruiți. Aceasta este singura modalitate de a-și îmbunătăți calificările și capacitatea de angajare. Din acest motiv, programele de formare finanțate de PAC în statele membre ale UE ar trebui să fie deschise și angajaților.

Aceste solicitări provin din cei 10 milioane de lucrători agricoli europeni. Împreună cu familiile lor, acestea constituie o populație de 25 de milioane, adică o parte importantă din totalul populației UE. Ei au chemat sindicatele lor să lupte în numele lor pentru a face Europa mai socială.

 

Sursa http://www.effat.org

Reducerea salariilor a fost mai ușoară

CEJ revocă reglementările austriece împotriva dumpingului salarial și social

Marți negri pentru Europa socială: La 13 noiembrie, Curtea Europeană de Justiție (CEJ) a anulat părți din legislația austriacă pentru a combate dumpingul salarial și social. Mai exact, sa referit la o companie slovenă de posturi din industria construcțiilor care a încălcat reglementările austriece împotriva dumpingului salarial. Clientul austriac a trebuit să depună bani pentru posibile penalități. Există un motiv întemeiat pentru aceasta: în practică, sancțiunile împotriva companiilor străine de dumping sunt aproape imposibil de colectat peste frontiere.

Firmele de fraudă pot continua cu bucurie

Decizia Curții este următoarea: Aceste reguli sunt incompatibile cu principiul "libertății de a presta servicii". Aceasta înseamnă că CEJ sa arătat încă o dată ca o frână în lupta împotriva dumpingului salarial și social. Este adevărat că judecătorii trebuie să recunoască: regulamentul austriac servește cu siguranță protecția angajaților și lupta împotriva fraudei sociale și, prin urmare, ar fi justificată. Dar Curtea Europeană de Justiție presupune că regulamentul nu este "proporțional", complet străin față de lume și practică. Consecința: dumpingul salarial și social este facilitat, fraudatorii pot continua cu bucurie.

Reducerea salariilor devine din ce în ce mai mult regula

Cele mai recente cifre din industria construcțiilor sunt alarmante: în prima jumătate a anului 2018, aproape 50% din companiile străine de detașare au practicat dumpingul salarial și social, în timp ce cifra pentru companiile locale a fost de numai 1%.

Autoritatea pentru ocuparea forței de muncă și protocolul de progres social acum!

Aplicarea rapidă a Autorității Europene pentru Ocuparea Forței de Muncă este mai urgentă decât oricând. Următorul Consiliu al miniștrilor sociali ai UE din decembrie trebuie să clarifice în cele din urmă calea, în timp ce președinția austriacă trebuie să renunțe la tacticile sale de a-și pune la dispoziție. O astfel de autoritate a muncii ar fi un prim pas către o mai bună luptă transfrontalieră împotriva dumpingului salarial.

[ traducere din textul "Lohndumping wird leichter" pe site-ul OEGB]

 

Sursa http://www.effat.org

Protest al ciobanilor fără pășune! Crescătorii de animale despre care Agrointeligența – www.agrointel.ro a scris că se luptă în instanță cu primarul a ajuns la faza turmelor scoase pe drumurile comunei. Astfel, ieri, 19 noiembrie, întreaga localitate Grindu a fost paralizată de fermierii membri în Asociația ”Miorița Deltei” din județul Tulcea.

E scandal mare între ciobanii din comuna Grindu, județul Tulcea, și autoritățile locale. Crescătorii de animale amenință că își vor îneca toate oile în Dunăre, pentru că nu mai au cu ce să le hrănească.

Asta pentru că primarul ar refuză să pună în aplicare o hotărâre judecătorească prin care aproape 1600 de hectare de islaz comunal ar trebui să le fie date în folosință ciobanilor din localitate.

Luni, oierii și-au dus animalele pe malul Dunării și au blocat drumurile din comună.

Ciobanii din comuna Grindu au blocat cu oile aproape toate drumurile din localitate. Au împreună 16.000 de oi, pe care, spun ei, nu mai au cu ce să le hranească, pentru că le-a fost luat islazul comunal.

“Au făcut într-așa fel de au scos 500 de hectare de teren și le-a dat la 4 fermieri. Noi am intervenit, i-am dat în judecată. La Tulcea, la Tribunal, am câștigat, scrie negru pe alb să elibereze pășunea ocupată de fermieri.”, a declarat pentru Știrile Pro TV Gheorghe Cristea, președintele asociației de crescători de oi.

Ceartă crescătorilor cu primarul riscă să capete accente dramatice, pentru că oamenii au de trei ori mai multe oi decât pot hrăni pe islazul care le-a mai rămas.

O lămurire a aspectelor juridice ar putea să vină tot în instanță, însă procesul ar urma să dureze cel puțin doi ani, timp în care ciobanii nu mai au cu ce să își hrănească animalele.

O soluție de criză ar fi să le vândă, însă, de la apariția acestui scandal, prețul oilor, în regiune, a ajuns unul derizoriu.

 

Sursa https://agrointel.ro

Veste bună pentru oierii din zona montană! Proiectul de lege privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare, spălare şi prelucrare primară de lână şi piei în zona montană a fost aprobat ieri, miercuri – 21 noiembrie, de Camera Deputaților.

“Se aprobă Programul de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare, spălare şi prelucrare primară a lânii în zona montană, începând cu anul 2018, care are ca obiect facilitarea accesului la finanţare în vederea realizării de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare, spălare şi prelucrare primară de lână şi piei, de către crescători de animale din zona montană”, se arată în proiectul de lege.

Numărul centrelor, tipul acestora, amplasamentul în localităţile din zona montană şi proiectul-tip de realizare se aprobă anual, prin ordin al ministrului Agriculturii şi Dezvoltării rurale. Înfiinţarea acestor centre se realizează în conformitate cu proiectele-tip puse la dispoziţie în mod gratuit de către Agenţia Zonei Montane.

Proiectul mai prevede instituirea unei scheme de finanţare prin care beneficiarii programului primesc maximum 40% din valoarea cheltuielilor eligibile ale investiţiei în vederea realizării acestor centre.

 

Sursa https://agrointel.ro

Coordonatorul de proiect pentru programul „Alege Oaia!”, Cooperativa „Ţara Mea”, va investi 6 milioane de euro într-un abator destinat cărnii de oaie şi într-un spaţiu de tranşare cu o capacitate de 50 de tone pe zi.

Investitorul a semnat un parteneriat cu cele trei federaţii şi cu zece asociaţii de oieri din România, care adună circa 95% din producţia românească de carne de oaie. De altfel, Cooperativa a devenit coordonatorul de proiect pentru programul „Alege Oaia!”, în cadrul căruia s-a ocupat de întregul proces, de la sacrificare, la tranşare, ambalare şi livrare către hipermarketuri.

„Sacrificarea animalelor nu este o problemă, dar tranşarea este complicată. De exemplu, într-un abator, ai comenzi de 200 de animale pe serii, şi nu de 2.000. Asta înseamnă că sala de tranşare trebuie igienizată înainte, se tranşează cele 200 de oi, după care se dezinfectează din nou, pentru a se putea relua tranşarea la porc. Sunt doar două abatoare pentru ovine în România, dar lucrează doar pentru export”, a precizat Florin Burculescu, preşedintele Cooperativei „Ţara Mea”.

La finele lunii aprilie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, răspundea întrebărilor reporterului Revista Fermierului cu privire la existența unor abatoare dedicate, la acea dată. Oficialul guvernamental răspundea pe atunci că ele funcționează în ritm alert, pe fondul majorării cererii de carne de oaie.

„Sunt multe abatoare în România care sacrifică la această dată oile. Vă dau un exemplu foarte aproape de imaginea noastră. Dați-vă seama că această carne vine dintr-un abator care are capacitate să prelucreze multe sute de animale într-o singură zi. Acest abator este Aldis, care are dotarea necesară și are liniile de sacrificare pentru mai multe specii. Sunt abatoare în țară și mai mici, și mai mari. Unul este la Dorna, la domnul Baciu, un om cu multă inventivitate, un om cu multă inițiativă care îmi spunea în toamna anului trecut (n.r. - 2017) că are o creștere formidabilă de efective aflate pe linia de abatorizare, de sacrificare. În momentul în care a început programul «Alege oaia», față de anul trecut, de la cinci oi pe care le sacrifica pe săptămână, acum a ajuns la 40, 50 și chiar mai mult, iar zilele trecute spunea că nu mai poate face față pe sacrificări pentru că, iată, se deschide consumul”, preciza Petre Daea la lansarea parteneriatului dintre Cooperativa Agricolă „Țara Mea” și asociațiile de oieri, în data de 27 aprilie 2018.

Cooperativa a început să populeze şi fermele care fac parte din Programul naţional pentru carne de porc 100% românească cu până la 1.000 de capete pe zi.

Potrivit oficialilor Cooperativei, abatoarele controlează piaţa, în timp ce fermierii nu pot face profit din cauza fluctuaţiilor artificiale de preţ. Sub umbrela Cooperativei activează aproximativ 800 de fermieri cu activităţi de la cultivarea legumelor, la procesarea lactatelor şi a cărnii de porc, oaie şi pasăre.

 

Sursa https://www.revistafermierului.ro

Proiectul de Lege privind aprobarea Programului pentru stimularea angajării tinerilor cu vârsta de până la 40 de ani în sectoarele agricultură, acvacultură și industrie alimentară, derulat pe perioada 2018-2020, prin acordarea unor facilități fiscale, atât pentru angajator, cât și pentru angajat - (PL-x 586/2017) - lege organică a fost aprobat prin vot final în Camera Deputaților, miercuri, 21 noiembrie 2018, cu 187 voturi pentru și 79 abțineri.

Potrivit Art. 2, alin. (1) al actului normativ, Programul vizează acordarea unui sprijin financiar angajatorilor fermieri din agricultură, acvacultură și industria alimentară în vederea angajării tinerilor beneficiari ai Programului pe perioadă nedeterminată sau determinată, dar nu mai puțin de 12 luni, cu normă întreagă.

„Sprijinul financiar prevăzut la alin. (1) se acordă angajatorului fermier pe o perioadă de 12 luni, în condițiile angajării a minimum doi tineri beneficiari ai Programului pe locuri de muncă existente sau nou-create”, se menționează în alineatul (2) al aceluiași articol.

În plus, conform prevederilor aceluiași act normativ, angajatorul fermier care face dovada angajării a doi tineri beneficiari ai Programului beneficiază de sprijin financiar lunar, pentru fiecare persoană astfel angajată. Vorbim în primă instanță de 1.000 de lei pentru persoanele cu studii superioare de specialitate în domeniul agricol, acvacultură și/sau industrie alimentară, respectiv de 750 de lei pentru persoanele cu studii medii de specialitate, precum și cursuri de formare profesională de scurtă durată în domeniul agricol, al acvaculturii și/sau industriei alimentare.

Fără impozit la salariul brut

Conform reglementărilor aduse de (PL-x 586/2017), prin derogare de la prevederile Legii 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, tânărul beneficiar al Programului care a fost angajat în condițiile prezentei legi beneficiază de scutiri de la plata impozitului pe venit aferent salariului brut stabilit potrivit contractului individual de muncă încheiat în cadrul Programului (Articolul 4, alin. (3)).

Nu în ultimul rând, actul normativ prevede că sumele necesare pentru acoperirea sprijinului prevăzut la art. 4 alin. (1) și (3) se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), respectiv prin direcțiile agricole județene (DAJ) şi/sau a municipiului Bucureşti.

Un salariu de 1.000 de euro

Într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului, Aurel Popescu, președintele ROMPAN, a precizat că una dintre soluții pentru a reorienta angajații către industria alimentară și pentru a repatria forță de muncă din străinătate este de a plăti salarii ca în vest.

El a adăugat că situația disponibilului forței de muncă în sectorul industriei alimentare se înrăutățește de la an la an.

„Situația este ceva mai bună decât va fi anul viitor. Adică, este mai proastă decât anul trecut și anul viitor cred că va fi și mai proastă. Avem aceste probleme cu forța de muncă nu numai noi, în sector. Vorbim aici de toată industria alimentară și, cred, toată economia țării are aceeași problemă”, a mărturisit Popescu. „Soluția de redresare a situației ar fi aceea de a plăti salarii care să îi determine pe români să rămână în țară. Concret, un salariu ar trebui să fie undeva la 1.000 de euro sau cât îi rămân unui conațional în Spania, Italia sau unde muncește, minus cheltuielile pe care le are cu cazarea și celelalte. Fără salarii mari, nu putem sta de vorbă despre stabilitatea forței de muncă și despre asigurarea forței de muncă”.

În prezent, sectorul de morărit-panificație are un deficit de forță de muncă de cel puțin 10 procente.

Mai bine ajutoare sociale, decât muncă

Anul trecut, prin vocea șefului Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), fermierii din România se plângeau că nu mai găsesc forță de muncă, deoarece oamenii sunt încurajați să nu muncească și să stea acasă de ajutoarele sociale prea mari, care ajungeau în total, în România, în 2017, la 10 miliarde de euro.

Criza de forță de muncă este una dintre problemele cele mai grave cu care se confruntă în continuare fermierii.

„O problemă din agricultură este faptul că nu mai avem forță de muncă. Nu mai găsești un om care să vină să-ți dea cu o mătură prin curte. (...) România a ajuns să dețină un record în ceea ce privește ajutoarele sociale... ajutoare sociale care au ajuns la niște cifre... dacă nu ar fi scrise de INS, am spune că fabulăm”, a spus Baciu.

Potrivit șefilor de asociații agricole, satele românești s-au umplut de pensionari pe caz de boală, care stau degeaba.

„Este un lucru dureros. Auzim vorbindu-se despre renașterea și dezvoltarea satului românesc. Cu cine? Cu ajutoarele sociale? Credeați că se poate dezvolta satul cu 5 euro în plus pe hectar? Până nu creezi posibilitatea agentului economic să dezvolte locuri de muncă, nu rezolvi nimic”, a mai spus președintele LAPAR.

Potrivit șefului LAPAR, țara noastră acordă ajutoare sociale în valoare de 10 miliarde de euro într-un an, în condițiile în care România are 20 de milioane de locuitori și un produs intern brut (PIB) de circa 170 de miliarde de euro în 2016, în timp ce Germania ar acorda ajutoare sociale mult mai mici, la o populație de peste 80 de milioane de locuitori și o valoare a PIB de peste 3.000 de miliarde de euro.

„Și ne place să ne uitam peste gard. Aceia sunt puși la muncă (...) Băieții deștepți care nu vor să iasă la muncă mai nou își iau scutiri medicale că nu au voie să muncească”, a subliniat Baciu.

În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va elabora normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi, care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului.

 

Sursa https://www.revistafermierului.ro

Legea privind acordarea de miere ca supliment nutritiv pentru preșcolari și elevii din învățământul primar de stat, privat și confesional a fost adoptată pe articole, marți, 20 noiembrie 2018, de Camera Deputaților, iar miercuri, 21 noiembrie 2018, prin vot final, cu 189 de voturi pentru, două împotrivă și 75 de abțineri.

Potrivit Art. 1, alineatul 1, al PL-x 146/2018, se acordă gratuit pentru preșcolari și pentru elevii din învățământul primar de stat, privat și confesional, miere polifloră, în limita unei cantități de 350 de grame de miere lunar.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii 509/2006, în sensul modificării sursei de finanţare, precum şi al stabilirii unor reguli privind acordarea de miere ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi pentru elevii din învăţământul primar de stat, privat şi confesional. Achiziționarea mierii poliflore, transportul și distribuția acesteia la unitățile de învățământ pot fi contractate și de către consiliile județene, respectiv de către consiliile locale ale unităților administrativ-teritoriale și ale sectoarelor municipiului București, cu asistența direcțiilor pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București.

Conform alineatului 3 al aceluiași articol, mierea polifloră destinată consumului pentru preșcolari și pentru elevii din învățământul primar de stat, privat și confesional va fi ambalată în borcane de 250 ml, cu capac de culoare verde, marcat cu hologramă care atestă calitatea, și va proveni exclusiv din stupinele autorizate în conformitate cu prevederile legale în vigoare și achiziționată din lanțul scurt de aprovizionare. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor verifică periodic calitatea mierii acordate în acest program.

Miere pentru 1,4 milioane de copii

La mijlocul lunii septembrie 2018, secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Daniel Botănoiu, preciza că programul „Mierea în şcoli” va intra în vigoare la 1 ianuarie 2019, ceea ce înseamnă că 1,4 milioane de copii vor primi un borcan de 350 de grame cu miere polifloră din producţie internă.

„Programul «Mierea în şcoli» este lege deja, dar mai trebuie făcute câteva amendamente. Ea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2019, odată cu noul buget. Este vorba de o alocare de 16 milioane de euro anual. Acel borcan de 350 de grame de miere polifloră din producţie românească internă va merge către 1,4 milioane de copii, care vor avea astfel acces la miere. Vă mărturisesc că am văzut în teritoriu copii care, poate, nu au gustat niciodată şi aici toţi suntem datori să facem ceva, pentru că acel borcan de miere nu este numai al lui, ci și al familiei. Imaginaţi-vă ce se întâmplă astăzi în România din punctul de vedere al sănătăţii: zeci de kilograme de zahăr se consumă în România şi doar zeci de grame consum de miere. Cred că trebuie să schimbăm această paradigmă, să mergem cu programe de informare şi programe care să stimuleze consumul”, afirma Daniel Botănoiu la evenimentul organizat de Asociaţia Crescătorilor de Albine din România, cu ocazia marcării a 60 de ani de existenţă.

Oficialul guvernamental mai preciza că se lucra încă de pe atunci la introducerea unui sistem de holograme pe borcanele de miere pentru a dovedi calitatea şi trasabilitatea produselor româneşti, la fel ca în cazul vinurilor.

„Dorim să introducem acel sistem de holograme, la fel ca în cazul vinurilor, să ştim la orice moment cine este producătorul, când a produs, locul, zona. Astfel, dovedim calitatea produselor româneşti, trasabilitatea lor. L-am rugat pe domnul Fetea (n.r. - preşedintele ACA) să ne dea o mână de ajutor ca să putem duce produse de calitate ridicată copiilor noştri”, mai afirma reprezentantul MADR.

Conform datelor Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), în ultimii doi-trei ani, consumul de miere a înregistrat o creştere de 15%, până la 500-600 de grame pe locuitor pe an, însă de 3-4 ori mai puţin comparativ cu 1,5 kilograme de miere consumate în Olanda şi Belgia sau cele două kilograme în Germania şi chiar trei kilograme în ţările nordice.

 

Sursa https://www.revistafermierului.ro/

SERVICIUL AUTORIZARE PLĂŢI

Serviciul Autorizare Plăţi este organizat şi funcţionează în subordinea directă şi nemijlocită a directorului executiv adjunct pe probleme de autorizare plăţi şi măsuri/ajutoare specifice, având următoarele atribuții principale:

a) asigură informarea fermierilor privind drepturile şi obligaţiile acestora conform Politicii Agricole Comune, în general, şi acordarea sprijinului în cadrul schemelor de plăți directe şi ajutoare naționale tranzitorii (sector vegetal și zootehnic), măsuri de dezvoltare rurală;
b) aplică prevederile manualelor de proceduri privind depunerea, înregistrarea, controlul, supracontrolul, calcularea şi aprobarea plăţilor pentru schemele de plăți directe şi ajutoare naționale tranzitorii (sector vegetal și zootehnic), măsuri de dezvoltare rurală;
c) aplică prevederile instrucțiunilor de lucru elaborate pentru schemele de plăți directe şi ajutoare naționale tranzitorii (sector vegetal și zootehnic), măsuri de dezvoltare rurală;
d) aplică prevederile protocoalelor de colaborare incheiate de APIA cu alte instituții în vederea asigurării bunei funcționări privind funcţiile delegate;
e) transmite la centrele locale arondate procedurile elaborate pentru schemele de plăți directe şi ajutoare naționale tranzitorii (sector vegetal și zootehnic), măsuri de dezvoltare rurală, urmărind aplicarea corectă a acestor proceduri;
f) asigură instruirea personalului de la centrele locale arondate;
g) înregistrează fermierii în baza de date Registrul unic de identificare a fermierilor (RUI) şi asigură întreţinerea acestuia;
h) primeşte cererile unice de plată aferente schemelor de plăți directe şi ajutoare naționale tranzitorii (sector vegetal și zootehnic), măsuri de dezvoltare rurală pentru fermele de peste 50 ha şi le înregistrează în Registratura IACS;
i) realizează controlul administrativ formal (vizual) al cererilor unice de plată;
j) realizează control administrativ în baza de date IACS;
k) realizează al doilea control pentru toate cererile depuse și întocmește procesul-verbal pentru cel de-al doilea control (D1);
l) realizează eșantionarea pentru supracontrol și transmite listele la centrele locale;
m) realizează supracontrol pentru 5% din cererile care au D1 confirmat şi întocmeşte proces-verbal (A1);

n) verifică dosarele şi transmite copii ale acestora pentru cererile de plată selectate pentru control pe teren la Serviciul control pe teren în vederea efectuării acestui control;
o) participă la soluţionarea contestaţiilor;
p) asigură participarea angajaţilor la programe de instruire, seminarii, cursuri desfăşurate în cadrul Agenţiei sau organizate de alte instituţii, pe domeniul său de activitate;
q) respectă legislaţia naţională şi comunitară în vigoare privind schemele de plăți pe suprafață;
r) asigură furnizarea informaţiilor necesare APIA central în vederea întocmirii rapoartelor pentru Organismul Coordonator al Agenţiei, conform formatelor stabilite;
s) asigură luarea deciziei privind cererea de plată în termenele stipulate în legislaţia comunitară şi în procedurile de lucru;
t) efectuează controlul manual al cererilor de plată la nivel central -50 cereri / judeţ;
u) întocmeşte raportul privind rezultatele controlului manual la nivel judeţean;
v) printează, verifică, aprobă situaţiile privind calculul plăţilor (aprobarea plăţilor) pentru cererile fermierilor cu suprafeţe mai mari sau egale cu 50 ha;
w) realizează activităţi de supracontrol privind aprobarea plăţii pentru dosarele din eşantionul de supracontrol de la centrele locale;
x) printează, verifică, autorizează la plată decizii de plată pentru cererile de plată pe suprafaţă şi animale depuse la centrul judeţean, coordonează şi asigură transmiterea acestora către fermieri;
y) printează, verifică, aprobă listele de plăţi pentru cererile fermierilor cu suprafeţe peste 50 ha şi le transmite către directia de specialitate din cadrul APIA central;
z) gestionează propunerile pentru recuperare sume necuvenite;

aa) generează note de fundamentare şi întocmesc procese-verbale de constatare a debitelor în vederea înregistrării acestora în Registrul predebitorilor europeni;

bb) analizează şi rezolvă în termen legal contestaţiile, sesizările şi autosesizările depuse de persoane fizice şi juridice sau transmise de aparatul central spre soluţionare;
cc) înregistereaza in registrul unic de identificare fermieri, elibereaza certificate de intregistrare fermieri, elibereaza adeverinte fermieri pentru masuri de sprijin derulate prin Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale, elibereaza print-screenuri cu suprafetele declarate de fermieri.
dd) solicită de la centrele locale anexele listelor de plată in format electronic si în format de hârtie; transmite in format electronic listele de plata si anexele specifice acestora la APIA central;
ee) solicita la centrele locale si transmite la APIA - aparat central notele justificative pentru transferarea in contabilitate a transelor de plata din campaniile anterioare;
ff) asigură arhivarea documentaţiei primite şi întocmite conform legislaţiei în vigoare;
gg) personalul de conducere și de execuție din cadrul Serviciului/Biroului autorizare plăți implicat în activitatea auditată, trebuie să prezinte documentele solicitate cu ocazia efectuării misiunilor de audit public intern la solicitarea echipei de audit intern;
hh) documentele solicitate de către directorul Direcției audit intern/auditorii interni vor fi prezentate/comunicate, după caz, cu celeritate sau în termenul stabilit de aceștia, fie în original sau în copii certificate ,,conform cu originalul” și semnate de persoana responsabilă a) îndeplineşte şi alte atribuţii delegate de şeful ierarhic;

Compartimentul IT – LPIS funcţionează în cadrul Serviciului autorizare plăţi şi are următoarele atribuţii şi responsabilităţi:

a) urmăreşte la nivel judeţean şi al centrelor locale implementarea şi respectarea politicii de securitate elaborate, cu modificările şi completările ulterioare, conform cerintelor standardului ISO 27001:2013, pentru care APIA a fost certificată de organismele internaţionale;
b) instalează şi execută aplicaţiile furnizate de Direcţia IT din aparatul central pentru prelucrarea automată a datelor privitoare la: Registrul unic de identificare al fermierilor, IACS, măsuri de piaţă, schemele de subvenţionare a agriculturii din bugetul naţional şi orice altă lucrare pentru care este necesară prelucrarea automată a datelor;
c) acordă asistenţă tehnică tuturor utilizatorilor de echipamente de calcul din centrul judeţean şi centrele locale în legătură cu:
· folosirea aplicaţiilor informatice;
· folosirea pachetelor de programe standard;
· folosirea sistemelor de operare.
d) supraveghează şi întreţine din punct de vedere hardware a echipamentelor din dotarea centrelor judeţene şi a centrelor locale, pentru o utilizare eficientă şi o funcţionare corespunzătoare. Se va efectua o întreţinere preventivă, în concordanţă cu normele şi specificaţiile tehnice ale fabricantului;
e) păstrează legătura cu furnizorii de servicii de întreţinere hardware şi software pentru rezolvarea în cel mai scurt timp a problemelor semnalate în vederea reducerii timpului de indisponibilitate a echipamentelor ;
f) ia măsurile necesare pentru securitatea fizică a instalaţiilor IT, astfel încât orice deteriorare accidentală sau deliberată să fie evitată;
g) ia măsurile preventive şi de detectare în stadii incipiente a tuturor incidentelor care pot afecta structura sistemului IT (foc, inundaţii, căderi de tensiune, acces neautorizat);
h) urmăreşte buna funcţionare a reţelei locale de calculatoare, efectuează conectările şi deconectările la reţea, ia măsurile necesare pentru buna întreţinere a reţelei;
i) analizează şi urmăreşte nivelul serviciilor de comunicaţii asigurate de furnizor şi ia masurile necesare pentru încadrarea în parametrii contractuali;
j) implementează politicile şi procedurile de securitate a informaţiei transmise de la nivel central. Instruieşte întregul personal în legătură cu securitatea IT;
k) participă la procedurile de achiziţii privind echipamentele de calcul. Descrie specificaţiile tehnice ale echipamentelor, în colaborare cu specialiştii de la nivel central ;
l) instalează sau participă la instalarea echipamentelor hardware din dotarea Agenţiei;
m) pune în aplicare cerinţele legate de întreţinerea echipamentelor şi a reţelei de transmisie date, precum şi de operare curentă a aplicaţiilor IT;
n) culege informații legate de modificările limitelor blocurilor fizice , apariția de zone neagricole in interiorul blocurilor fizice, de la fermieri si din alte surse in scopul actualizarii LPIS;
o) răspunde de culegerea informaţiilor de la centrele locale legate de actualizarea LPIS;
p) actualizează punctual LPIS (Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole) la cererea Serviciului LPIS, APIA- aparat central, cu aprobarea directorului general ;
q) realizează situaţii şi statistici privind blocurile fizice care fac obiectul controalelor administrative şi alte situaţii cerute de la nivel central,
r) posteaza pe FTP materialele si informatiile referitoare la activitatea de actualizare a blocurilor fizice
s) asigură instruirea personalului pentru aplicarea procedurilor privind actualizarea si intretinerea LPIS.
t) asigură arhivarea documentaţiei primite şi întocmite conform legislaţiei în vigoare u) îndeplineşte şi alte atribuţii delegate de şeful ierarhic.

În cadrul Serviciului Autorizare Plăți sunt exercitate atribuții și responsabilități privind arhivarea documentelor centrului județean, precum și privind protecția informatiilor clasificate, de către responsabilul delegat în acest sens din cadrul serviciului.

SERVICIUL MĂSURI SPECIFICE

Serviciul măsuri specifice este organizat şi funcţionează în subordinea directă şi nemijlocită a directorului executiv adjunct pe probleme de autorizare plăţi şi măsuri/ajutoare specifice şi are, pe domenii de activitate, următoarele atribuţii:

Activitatea privind schemele de plată acordate în sectorul zootehnic, măsuri de piaţă - intervenţie:

a) îşi însușește prevederile legale şi procedurile de acordare pentru: măsura 215 - bunastare animale, sprijinul cuplat sector zootehnic, ANT sector – zootehnic, ajutoare de stat şi măsuri de piaţă - intervenţie, ajutoare excepționale și M8 și M15;
b) informează producătorii agricoli şi distribuie material informativ referitor la masura delegată 215 - bunastare animale, sprijinul cuplat sector zootehnic ANT - sector zootehnic şi ajutoare de stat derulate;
c) asigură îndrumarea solicitanţilor pentru completarea cererilor;
d) primeşte cererile de solicitare a sprijinului financiar pentru schemele derulate, de la registratură şi le înregistrează / verifică formal şi administrativ;
e) urmăreşte ca cererile de solicitare a sprijinului să fie însotite de documentele care fac dovada îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate;
f) gestionează cererile primite în conformitate cu dispoziţiile legale şi manualele de proceduri;
g) întocmeşte şi verifică Listele de plată (pentru Măsura delegată-215, ajutoare excepționale)/situaţiile centralizatoare (pentru ajutoare de stat) cu beneficiarii și sumele aferente cererilor aprobate, diferențiat pe schemele de sprijin și le transmite Direcției plăți directe – sector zootehnic;
h) transmite către SERDRU din centrul judeţean situaţiile centralizatoare cu beneficiarii şi sumele aferente în vederea efectuării plăţii către beneficiari (pentru ajutoarele de stat);
i) efectuează transferul fişierelor de plată cu beneficiarii şi sumele cuvenite la plată către SERD -RU din centrul judeţean în vederea efectuării plăţilor în conturile beneficiarilor (pentru ajutoarele de stat);
j) rezolvă erorile şi reconciliază plăţile aferente Masurii delegate - 215, ajutoarelor specifice europene şi ANT - sector zootehnic cu Direcţia plăți directe – sector vegetal și Direcția plăți directe – sector zootehnic;
k) rezolvă erorile şi reconciliează plăţile aferente ajutoarelor de stat cu SERD-RU din centrul judeţean;
l) întocmeşte şi transmite diferenţiat pe tipuri de scheme de sprijin, raportări, monitorizări, situaţii statistice solicitate de aparatul central şi organismele abilitate;
m) păstrează şi arhivează documentele aferente Masurii delegate - 215, ajutoarelor excepționale și a sprijinului cuplat sector zootehnic, ANT sector – zootehnic şi a ajutoarelor de stat;
n) răspunde la orice solicitare venită din partea departamentelor din cadrul aparatului central, MADR şi alte organisme abilitate;
o) soluţionează contestaţiile depuse de producătorii agricoli şi răspunde la petiţii;
p) participă la instruirile organizate de compartimentul de specialitate din aparatul central şi alte organisme abilitate;
q) inițiază instruiri cu personalul din cadrul centrelor locale în vederea aplicării corecte şi unitare a prevederilor legale şi manualelor de proceduri pentru schemele de plată gestionate;
r) întocmesc note de fundamentare şi procese – verbale de constatare a debitelor, cu încadrarea în termenele legale şi procedurale;
s) întocmește titlurile de creanță pentru ajutoarele necuvenite stabilite conform O.G. nr. 14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, incepând cu anul 2010, respectiv pentru creantele stabilite conform OUG 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare;

t) în cadrul comisiei de solutionare a contestatiilor, analizează contestațiile și emite proiectul deciziilor de soluţionare a contestaţiilor împotriva titlurilor de creanţă întocmite pentru ajutoarele necuvenite, stabilite conform Ordonanței Guvernului nr. 14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010, respectiv contestaţiile împotriva titlurilor de creanţă stabilite conform OUG 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare;
u) analizează şi rezolvă în termen legal contestațiile, sesizările și autosesizările depuse de persoane fizice şi juridice sau transmise de aparatul central spre soluţionare;

v) verifică documentele depuse de reprezentantul legal al organizației de producători/asociației organizației de producători din sectorul laptelui și al produselor lactate și notifică A.N.Z. și organizația solicitantă în vederea efectuării controlului la fața locului pentru verificarea condițiilor de recunoaștere;
w) personalul de conducere și de execuție, implicat în activitatea auditată, trebuie să prezinte documentele solicitate cu ocazia efectuării misiunilor de audit public intern la solicitarea echipei de audit intern;
x) documentele solicitate de către directorul Direcției audit intern/auditorii interni vor fi prezentate/comunicate, după caz, cu celeritate sau în termenul stabilit de aceștia, fie în original sau în copii certificate ,,conform cu originalul” și semnate de persoana responsabilă.

 

Sursa https://www.agroinfo.ro/

Pagina 2 din 139
giweather joomla module

Go to top