AGROSTAR

AGROSTAR

COMUNICAT DE PRESĂ

Federația AGROSTAR a lansat proiectul 
"Start-up business – o şansă pentru tine şi comunitatea ta!"

Federația Națională a Sindicatelor din Agricultură, Alimentație, Tutun și Domenii Conexe – AGROSTAR, în parteneriat cu Asociația Afaceri Comunități Oameni din România – ACOR din Galați, au lansat proiectul "Start-up business – o şansă pentru tine şi comunitatea ta!", POCU/82/3/7/105217 , la Constanța, în data de 01.10.2018, la Sala Panoramic a Hotelului Bulevard. 
Obiectivul general al proiectului vizează stimularea ocupării și creșterea numărului de locuri de muncă prin:
ü formarea profesională a 620 de persoane în antreprenoriat
ü stagii de pratică pentru 75 de persoane în vederea dezvoltării resursei umane
ü încurajarea antreprenoriatului prin crearea și sprijinirea a 75 de noi afaceri cu profil nonagricol, în zona urbana din Regiunea Sud-Est.

Proiectul Start-up business – o şansă pentru tine şi comunitatea ta! este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, Axa prioritară 3: Locuri de muncă pentru toţi, Obiectivul tematic 8: Promovarea unor locuri de muncă durabile și de calitate și sprijinirea mobilității lucrătorilor, Obiectivul specific 3.7: Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană.
Valoarea totală eligibilă a proiectului este de 18.277.652,96 lei, iar durata de implementare este de 36 luni.

Proiectul se adresează persoanelor din mediul rural și urban din Regiunea Sud Est și urmărește instruirea în antreprenoriat a unui număr de 620 persoane, împărțite în următoarele sub-categorii eligibile: 250 persoane șomere și persoane inactive și 370 persoane care au un loc de muncă. Din grupul țintă vor face parte minim 5 persoane cu dizabilități, iar 50% din grupul țintă vor fi femei.

Din total grup țintă, 75 de persoane vor putea beneficia de consiliere, mentorat și sprijin financiar în valoare de 171.652 lei (aproximativ 37.000 Euro) pentru a iniția o afacere de tip Start-up și vor fi create minim 150 de noi locuri de muncă.

“Prin implementarea acestui proiect vrem să încurajăm antreprenoriatul în regiunea Sud –Est și să contribuim cu soluții concrete la nevoile economiei din această regiune care, comparativ cu alte regiuni ale României este o regiune defavorizată, iar nevoile identificate vizează în special creșterea numărului de locuri de muncă, creșterea numărului de companii, creșterea competitivității economiei regionale prin creșterea valorii adăugate, precum și creșterea competitivității resursei umane. Soluția pe care noi o adoptăm prin intermediul acestui proiect vizează implementarea unui set de măsuri integrate care asigură un drum coerent și eficient către o afacere din domeniile de interes, conform Strategiei Naționale de Competitivitate 2014- 2020, o afacere consolidată și activă pe piața din Regiunea Sud-Est, cât și pe piața națională. Activitatea de formare tip inițiere antreprenorială, stagiile de practică pe care le vom asigura, dar și activitatea de mentorat acoperă intregul set de nevoi pe care demararea si consolidarea unui proiect antrepreneorial le generează. Totodată, datorită faptului ca femeile au o atitudine mai introvertită asupra deschiderii unui business, încurajăm participarea activă a acestora în proiectul nostru.” declară Președintele Agrostar, Niculae Ștefan.

“Atât proiectul, cât și rezultatele acestuia contribuie într-o maniera directă la îndeplinirea obiectivului general al Planului de Dezvoltare pentru Regiunea Sud Est 2014-2020 de dezvoltare durabilă și îmbunătățirea calității vieții populației, prin crearea de noi oportunități de calificare și ocupare.”, a adăugat Președintele Federației Agrostar.

În perioada 24 – 27.09.2018 au fost organizate în cadrul proiectului “Start-up business – o șansă pentru tine și comunitatea ta” POCU 82/3/7/105217, 4 sesiuni informative, în localitățile Insurăței, Cazasu, Ianca și Râmnicelul din județul Brăila, la care au participat în total 120 de persoane.

Rolul sesiunilor informative este de a informa publicul cu privire la oportunitățile antreprenoriale pe care Federația Agrostar, în parteneriat cu Asociația ACOR din Galați, le oferă locuitorilor din Regiunea de implementare Sud-Est prin intermediul acestui proiect.

Persoanele participante au fost informate cu privire la obiectivele, activitățile si rezultatele proiectului, condițiile de eligibilitate ale grupului tinta, condițiile de înscriere și procedura de selecție a grupului țintă, programul de formare profesională, concursul de planuri de afaceri, precum și beneficiile pentru grupul țintă din Regiunea Sud-Est.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă stimularea ocupării și creșterea numărului de locuri de muncă prin furnizarea de cursuri de competențe antreprenoriale pentru 620 de persoane, stagii de pratica pentru 75 de persoane în vederea dezvoltării resursei umane, încurajarea antreprenoriatului prin crearea și sprijinirea în vederea dezvoltării a 75 noi întreprinderi cu profil nonagricol, în zona urbana din Regiunea Sud-Est.

Grupul țintă este format din 620 de persoane din care 250 de persoane șomere, persoane inactive și 370 de persoane care au un loc de muncă. Din total grup țintă, 75 de persoane vor putea beneficia de consiliere, mentorat și sprijin financiar în valoare de 171.652 (aproximativ 37.000 Euro) pentru a iniția o afacere de tip Start-up și vor fi create minim 150 de noi locuri de muncă.

La aceste evenimente de informare sunt așteptate să participe persoane din mediul rural și urban din Brăila, Tulcea și Buzău, care au statutul pe piața muncii: șomeri, șomeri de lungă durată, persoane inactive (persoane casnice, elevi, studenți etc), angajați, angajați pe cont propriu, persoane dezavantajate, etc.

Cu ocazia acestor sesiuni informative, participanții vor primii informații cu privire la obiectivele, activitățile și rezultatele proiectului nostru, condițiile de eligibilitate ale grupului țintă, condițiile de înscriere și procedura de selecție a grupului țintă, programul de formare profesională, concursul de planuri de afaceri, precum și beneficiile pentru grupul țintă din Regiunea Sud-Est.

Sesiunile informative vor avea loc după cum urmează:

• 01.10.2018 în localitatea Brăila, județul Brăila la Școala Sf. Andrei, începând cu orele 14.00;
• 02.10.2018 în localitatea Niculițel, județul Tulcea, începând cu orele 12.00;
• 02.10.2018 în localitatea Tulcea, județul Tulcea, la Asociația Mâini întinse, începând cu orele 15.00;
• 03.10.2018 în localitatea Făurei, județul Brăila, la Sala de conferință din str. Aleea Bazarului nr.5, începând cu orele 15.00;
• 04.10.2018 în localitatea Buzău, județul Buzău,la Sala de conferință din str. Ostrovului nr.11, începând cu orele 13.00;
• 05.10.2018 în localitatea Turcoaia, județul Tulcea, la Școala gimnazială din localitate, începând cu orele 12.00;
• 05.10.2018 în localitatea Isaccea, județul Tulcea, la Primăria din localitate, începând cu orele 16.00.

Conferinta lansare, Constanța

Federația Națională a Sindicatelor din Agricultură, Alimentație, Tutun și Domenii Conexe – AGROSTAR și Asociația Afaceri Comunități Oameni din România – ACOR din Galați, parteneri în cadrul proiectului "Start-up business – o şansă pentru tine şi comunitatea ta!", POCU/82/3/7/105217, organizează evenimentul de informare privind oportunitățile oferite prin proiect la nivelul Regiunii Sud Est.
Evenimentul va avea loc în data de 01.10.2018 la Sala Panoramic a Hotelului Bulevard, str. Mamaia, nr. 294. începând cu ora 13:00.

Ai șansa să devii antreprenor

Start oportunităților antreprenoriale!

Ai șansa să devii antreprenor, să obții finanțare pentru ideea ta de afacere și să beneficiezi de mentorat și sprijin în dezvoltarea afacerii tale!

Vino la sesiunile informative organizate în localitatea ta de către Federația Agrostar, în parteneriat cu ACOR din Galați, în cadrul proiectului Start-up business - o șansă pentru tine și comunitatea ta! POCU/82/3/7/105217, ocazie cu care poți afla detalii despre oportunitățile antreprenoriale pe care proiectul le oferă în Regiunea Sud-Est, judetele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea.
Totodată, vor fi promovate persoanelor interesate din regiunea Sud-Est programul de formare profesională, condițiile de eligibilitate și metodologia de selectie a grupului țintă, precum și etapele de parcurs în proiect în vederea sprijinirii înființării și finanțării a 75 de planuri de afacere în cadrul proiectului.

Sesiunile informative vor avea loc, după cum urmeaza:

26.09.2018 în localitatea Cazasu, din județul Brăila la Primăria din localitate, începând cu orele 14:00

27.09.2018 în localitatea Râmnicelu, din județul Brăila, la Școala Gimnazială Râmnicelu începând cu orele 12:00

Start oportunităților antreprenoriale!

Ai șansa să devii antreprenor, să obții finanțare pentru ideea ta de afacere și să beneficiezi de mentorat și sprijin în dezvoltarea afacerii tale!

Vino la sesiunile informative organizate în localitatea ta de către Federația Agrostar, în parteneriat cu ACOR din Galați, în cadrul proiectului Start-up business - o șansă pentru tine și comunitatea ta! POCU/82/3/7/105217, ocazie cu care poți afla detalii despre oportunitățile antreprenoriale pe care proiectul le oferă în Regiunea Sud-Est, judetele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea.
Totodată, vor fi promovate persoanelor interesate din regiunea Sud-Est programul de formare profesională, condițiile de eligibilitate și metodologia de selectie a grupului țintă, precum și etapele de parcurs în proiect în vederea sprijinirii înființării și finanțării a 75 de planuri de afacere în cadrul proiectului.

Sesiunile informative vor avea loc, după cum urmeaza:
24.09.2018 în localitatea Însurăței, din judetul Brăila la Scoala Gimnazială Spiru Haret, incepând cu orele 15:00
25.09.2018 în localitatea Ianca, din județul Brăila la Liceul Tehnologic Nicolae Oncesc, începând cu orele 12:00
26.09.2018 în localitatea Cazasu, din județul Brăila la Primăria din localitate, începând cu orele 14:00
27.09.2018 în localitatea Râmnicelu, din județul Brăila, la Școala Gimnazială Râmnicelu începând cu orele 12:00

In perioada 01 – 05 octombrie 2018 au avut loc in Regiunea Sud-Est sesiuni de informare organizat in cadrul proiectului Start-up business – o șansă pentru tine și comunitatea ta! – POCU/ 82/3/7/105217, proiect cofinantat din Fondul Social European, prin Programul Operational Capital Uman 2014 – 2020, dupa cum urmeaza:

01.10.2018, in Braila

02.10.2018, in municipiul Tulcea si in localitatea Niculitel din judetul Tulcea

03.10.2018, in localitatea Faurei din judetul Braila

04.10.2018 in Buzau

05.10.2018, in municipiul Tulcea si in localitatea Turcoaia din judetul Tulcea

La aceste evenimente de informare au participat in total 218 de persoane, dintre care 68% au fost femei, participantii avand statut pe piata muncii atat angajati, cat si persoane inactive (casnice, pensionari, elevi, etc) si someri.

Cu ocazia acestor evenimente, participantii au fost informati cu privire la oportunitățile antreprenoriale pe care Federația Agrostar, în parteneriat cu Asociația ACOR din Galați, le oferă locuitorilor din regiune, prin intermediul acestui proiect.

Persoanele participante au fost informate cu privire la obiectivele, activitățile si rezultatele proiectului, condițiile de eligibilitate ale grupului tinta, condițiile de înscriere și procedura de selecție a grupului țintă, programul de formare profesională, concursul de planuri de afaceri, precum și beneficiile pentru grupul țintă din Regiunea Sud-Est.

Obiectivul general al proiectului vizeaza stimularea ocupării și creșterea numărului de locuri de muncă prin

  • furnizarea de cursuri de competențe antreprenoriale pentru 620 de persoane
  • stagii de pratica pentru 75 de persoane în vederea dezvoltării resursei umane

încurajarea antreprenoriatului prin crearea și sprijinirea în vederea dezvoltării a 75 noi întreprinderi cu profil nonagricol, în zona urbana din Regiunea Sud-Est.

În demersul nostru de a afla mai multe despre ce anume înseamnă să fii producător de usturoi, l-am contactat pe viceprimarul vestitei comune Copălău („Patria” acestei legume și condiment, deopotrivă), Constantin Bălineanu, și am aflat de la el că se poate obține marfă „curată” pentru piață chiar și de pe un hectar, în ciuda faptului că pentru acest sector nu există, deocamdată, un program de sprijin, cum este în cazul tomatelor, al cărnii de porc, al lânii etc., iar forța de muncă lipsește aproape cu desăvârșire.

Recunoaștem că interviul survine la doar două zile de la întâlnirea de lucru de la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) la care au participat principalii producători de usturoi din zonele consacrate, printre care și Copălău (Botoșani), Teleorman, Dolj, Mehedinți, Iași și Timiș, precum și reprezentanți ai ministerului de resort, ai marilor importatori din România, interesați de contractarea unor cantități mari și constante de marfă produsă autohton, respectiv reprezentanți ai direcțiilor de specialitate din cadrul MADR și ai Direcției Măsuri de Piață și Comerț Exterior din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Am vrut să trecem dincolo de un simplu comunicat care preciza sec că, la noi în țară, suprafața cultivată cu usturoi în anul 2017 a fost de 9.936 de hectare, cele mai multe suprafețe fiind mici și foarte mici, exploatate de ferme de familie și de mici fermieri.

Voiam să aflăm mai multe decât generalitățile din comunicat referitoare la dificultățile întâmpinate de cultivatorii de usturoi (costuri mari de producție, deficitul de sămânță din soiuri autohtone, gama de mașini și utilaje necesare eficientizării acestei culturi, slaba asociere a micilor producători, valorificarea producției către piață, depozitarea, păstrarea și ambalarea corespunzătoare, astfel încât să fie satisfăcute nevoile pieței).

De asemenea, nu eram pe deplin lămuriți de fraza din documentul de presă potrivit căreia „interesul comercianților de a încheia contracte ferme cu producătorii, în contextul în care preferințele consumatorilor români sunt tot mai mult orientate spre produsele autohtone de o calitate ridicată”, în condițiile în care ne-am săturat de usturoi adus din Asia și aproape doar acest tip de marfă găsim în retailul românesc.

Eram curioși de ce MADR a recunoscut atât de târziu că „este pentru prima dată când instituția a așezat la aceeași masă producătorii de usturoi, importatorii și autoritățile pentru a sprijini eficientizarea culturii usturoiului, care a pierdut tot mai mult teren în România din cauza importului masiv din țări terțe”. Povestea usturoiului străin nu este de ieri, de azi.

Discuția cu viceprimarul fermier Bălineanu a fost lungă, dar vă asigurăm că interesantă (am redus la maximum din informațiile obținute). Pentru a vă provoca la lectură, vă spunem doar că singura reprezentantă a importatorilor la ședința de la MADR este de baștină dintr-o comună vecină cu Copălăul, dar a prezentat invitaților pretențiile atât de mari ale celor pe care i-a reprezentat, încât producătorii au plecat dezamăgiți de acolo, dar și că tinerii refuză salarii de 2.000 de lei, preferând să fie „sclavi” printre străini.

Atât, deocamdată. Despre prețuri, suprafețe, desfacere, nevoi, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Domnule viceprimar Constantin Bălineanu, ați fost prezent marți, 10 aprilie 2018, la sediul MADR, la întâlnirea de lucru pe filiera usturoiului românesc. Cu ce impresie ați plecat de la această primă reuniune?

Constantin Bălineanu: Am purtat o primă discuție pe subiect. Pentru a vă răspunde la întrebare, de la întâlnirea aceea am plecat cu un oarecare optimism. Rămâne să vedem ce și cum se vor concretiza cele discutate acolo, așteptăm rezultatele. (...) La prima impresie, ministrul Agriculturii, Petre Daea, ne dă speranțe. Mie, cel puțin, din ce discuții am avut cu domnia sa până acum, mi-a dat speranțe că începem s-o luăm pe drumul cel bun.

R.F.: Care vă sunt debușeele de desfacere a usturoiului obținut pe terenurile dumneavoastră din Copălău?

C.B.: Personal, în prezent am parafat un contract destul de bun cu un retailer care a intrat însă destul de greu în piață, abia anul trecut (...), în condițiile în care cu Agrocoop Copălău eu am pornit de vreo cinci ani și mai bine. N-am găsit însă înțelegere la lume de la bun început. Îi adunam la masă, discutam, totul era OK, iar când ieșeau de acolo, lucrurile se schimbau.

R.F.: Poate privesc în urmă la cooperativizarea forțată. N-ar fi o noutate pentru România.

C.B.: Pot vorbi doar despre mine - personal, am luat-o pe cont propriu. Azi am mai avut o discuție cu celălalt asociat și i-am spus că avem nevoie de încă doi parteneri pentru a porni la drum cu Agrocoop Copălău. (...) Singuri, ne este greu. Nu mai avem forță de muncă, nu mai avem cu cine lucra, am devenit cerșetori pe la poarta muncitorilor, astfel încât să îi aduci la muncă. Deja este foarte greu.

R.F.: Revenind la ședința din 10 aprilie 2018, cu această ocazie, oficialitățile au vehiculat o cifră de 9.936 ha însămânțate cu usturoi, anul trecut. La o medie de cinci tone de usturoi la hectar, unde sunt cele 50.000 de tone de marfă? În supermarket, găsim usturoi chinezesc...

C.B.: La noi, în Copălău, în prezent sunt însămânțate 90 de hectare cu usturoi. (...) Așa cum ați menționat și dumneavoastră, să mergi la minimum, la cinci tone la hectar, facem un calcul și vedem unde suntem. Este o aberație cifra! Nu cred. Copălăul, cât este el, și tot s-a ajuns ca suprafața cu usturoi să fie diminuată până la o treime din tot ceea ce era înainte.

La adunarea care s-a făcut la MADR, când am auzit că sunt unii care au și 500 ha însămânțate cu usturoi... m-am mirat. Unde se vinde toată marfa asta? Care sunt piețele de desfacere? Noi când mergem prin piețe, ne mai cunoaștem unul cu celălalt, producătorii între noi. Dar din Banat? Am rămas surprins. Cineva de la masă a vehiculat cifra aceasta și aproape că m-a bufnit râsul.

R.F.: Noi știm însă că, în cazul dumneavoastră, situația este tocmai inversă. Ați sărit de la 40 de ari însămânțați cu usturoi, în 2016, la peste un hectar, în toamna lui 2017.

C.B.: Da, sezonul acesta a lăsat de dorit. Cu toate acestea, eu am semănat un hectar cu usturoi și am făcut niște calcule. Până anul trecut, însămânțam 30-40 de ari (3.000 – 4.000 de metri pătrați). Anul acesta, am pus un hectar, să vedem ce se întâmplă, care sunt cheltuielile exacte și cât vom pierde.

În ceea ce privește însămânțările pe cooperativă, anul viitor, ne-am propus să semănăm 20 ha.

R.F.: Și? Ați reușit să gestionați costurile în mod eficient? Sau ați fi avut nevoie de sprijin de la stat?

C.B.: Măcar dacă statul ne-ar da și nouă cum dă prin programul guvernamental „Tomate în spații protejate”, să ne susțină măcar trei-patru ani, cât să ne punem pe picioare, și tot am putea să le demonstrăm și celorlalți producători că se poate. Până nu văd ceea ce trebuie să vadă, și anume realitatea din teren, deocamdată fiecare produce usturoi cât știe că poate comercializa.

R.F.: Am avea o șansă să-i oprim pe tinerii din Copălău să emigreze și să-i susținem să producă usturoi în România?

C.B.: Asta cu plecatul în străinătate nu se va rezolva. Dacă ar fi să ni se dea un ajutor, cum a fost în cazul tomatelor, tind să cred că 20 la sută dintre ei ar rămâne totuși în România. Pentru unii, este mai ușoară sclavia; s-a învățat. Credeți-mă, știu. Am fost fost și eu sclav opt ani, cât am fost în Grecia.

Apropo de forța de muncă, eu mai lucrez cu cineva și sunt nevoit să-i dau 15 la sută din încasări! Pe el nu-l interesează că eu am investit 35.000 de euro în tractor, în sculele necesare, când se strică, n-are treabă. El vine și spune că vrea 15 la sută. Am încercat să le ofer emigranților un salariu de 2.000 de lei pe lună și n-a mers. Preferă să tragă la bălegar pe 500 de euro în alte țări.

R.F.: Chiar și cu sprijin guvernamental, tot n-am văzut prea multe tomate românești în toate supermarketurile, chiar și în vârf de sezon. În cazul dumneavoastră, unde vă putem găsi, ținând cont de faptul că, deocamdată, statul nu vă sprijină? Ajungeți cu usturoiul de Copălău și în piețele bucureștene?

C.B.: Noi prin piețele bucureștene nu ajungem. Nici nu avem loc în ele. Dacă mă duc într-o piață, eu merg acolo unde se vinde marfa. Pe piața bucureșteanului este greu de intrat. Sunt și la noi samsari, dar au decență în ei. La București este „pe rupere”.

R.F.: La ședința de la minister au fost prezenți retaileri sau doar importatori?

C.B.: Din câte îmi aduc aminte, la întâlnire a fost prezentă o reprezentantă a importatorilor, o doamnă blondă, de baștină chiar de pe lângă Copălău, din Sulița. Am rămas însă dezamăgit de cerințele celor pe care îi reprezenta. Aceștia vor marfa aproape pusă la raft. (...) Eu, cu cine am încheiat contract, nu mi-a cerut altceva decât 200 de tone de usturoi, iar eu am semnat documentul și le-am și livrat 40 de tone de produs. În plus, nu mă pot apuca să produc cantități mari până nu am contracte ferme, o hală de stocare, forță de muncă, utilajele necesare. Apropo, pe noi ne omoară lipsa utilajelor. În comuna Copălău, dacă am avea un set de utilaje, cel puțin o semănătoare care să-mi pună usturoiul calibrat, altfel ar sta treaba.

R.F.: Vi-o permiteți de unul singur sau este nevoie de o finanțare?

C.B.: Ne-o putem permite doar printr-un program de finanțare. Asta este și discuția. De asta am ajuns și la Ministerul Agriculturii. Chiar asta i-am spus și ministrului, să ne ofere o direcție din două: - fie ne îngropăm de tot, ne luăm gențile și plecăm, fie primim un ajutor. Pachetul acela de utilaje nu l-aș folosi numai pentru Agrocoop Copălău. Numai așa poți să-i dezvolți și pe ceilalți.

R.F.: Cât ar costa acest pachet de utilaje?

C.B.: Cred că undeva la 100.000 de euro. Vorbim de o semănătoare, o prășitoare și o mașină de recoltat. Apoi, ne-ar trebui o hală pentru depozitarea producției.

R.F.: Care este media productivității la usturoi în exploatația familiei dumneavoastră?

C.B.: Am avut ani și cu trei tone producție, cu două tone etc. În toamna lui 2016, am lăsat-o mai moale cu însămânțările, drept pentru care am obținut în iunie-iulie 2017 doar vreo 200 de kilograme, pe care le-am dat sub formă de obligații și diverse. Anul trecut însă, în toamnă, am semănat un hectar întreg. În plus, am vreo două loturi experimentale de un ar, două.

R.F.: Pentru a exemplifica, vă rugăm să ne spuneți care este media cheltuielilor cu înființarea, întreținerea și recoltarea unui hectar cu usturoi?

C.B.: O tehnologie completă de cultură, inclusiv cheltuielile cu recoltatul, poate atinge un total de 24.000 – 25.000 de lei. Asta înseamnă să-i dai usturoiului tot ce are nevoie și să obții șapte-opt tone la hectar. Este posibil ca randamentul să fie și mai mare dacă nu avem atac de boli.

În ceea ce privește cazul meu, până la ora actuală nu am cheltuit bani cu bulbii și nici cu mecanizarea, ci doar cu manopera, cu motorina și cu restul de bulbi. Toate acestea m-au costat cam 8.000 de lei pe tot hectarul (fără recoltat).

Revista Fermierului: Ne-ați mai împărtășit un „secret”, și anume acela că în anul 2018 veți recolta un usturoi mai curat. Vă așteptați la diminuări de randament?

Constantin Bălineanu: În acest sezon – toamnă 2017 - vară 2018 – nu i-am aplicat culturii mele nicio formă de tratament, ci doar un complex în toamna anului trecut și un azotat în primăvara această, fără fungicide. Și da, când produci usturoi curat, cum îi spuneți dumneavoastră, unul fără tratamente, ai diminuări de producție. Dacă recoltez în această vară patru tone de usturoi de pe acest hectar însămânțat în toamnă, consider că sunt „tare”. Mizez pe precipitații, care să-l facă mai mare.

R.F.: În calitate de viceprimar, ne puteți spune câți producători de usturoi sunt în Copălău, cu aproximație?

C.B.: Mulți, asta vă pot spune. Pentru a detalia puțin, din 4.050 de locuitori ai comunei, jumătate sunt plecați. La 1.000 de familii, cam pe fiecare curte tot găsim 10-20 de ari însămânțați cu usturoi. Alții pot avea un hectar, o jumătate de hectar, cinci ari, trei ari... Să ținem totuși cont că lumea rămasă este îmbătrânită. N-am însămânțat cu usturoi niciun ar în plus peste 90 ha.

R.F.: Cam care ar fi producția medie la hectar în Copălău?

C.B.: Aproximativ cinci tone de usturoi la hectar.

R.F.: Și cu cât se vinde usturoiul la recoltă?

C.B.: La noi, kilogramul de usturoi se vinde la un preț de 11-12 lei vrac, cu coadă cu tot. Frăncuit însă, cumpărătorul câștigă 100%. Într-adevăr, este de muncă la el. Trebuie căutat, împletit, transportat, vândut la piață.

R.F.: La un calcul simplu, asta ar însemna că, în vara aceasta, fermierii din Copălău ar urma să obțină aproximativ 450 de tone de usturoi.

C.B.: Dacă vorbim de marfa pentru piață, totalul ar fi de cam 400 de tone (50 de tone se mai strică), iar 100 de tone rămân pentru sămânță. Astfel, 300 de tone tot pleacă pe piețele din Bacău, Iași, Suceava, fiecare pe unde își are locul de valorificare.

Personal, vă pot spune că am vândut mult usturoi și prin curierat.

R.F.: Prin comenzi online?

C.B.: Am păstrat un anunț postat cu ani în urmă și oamenii continuă să mă sune. Așa cum văd lucrurile, pentru micii producători asta este soluția – livrarea pe comandă. Din ce ne dăm noi seama, cam acesta este viitorul.

R.F.: Dacă ați putea, ați vrea să vă extindeți suprafețele cultivate?

C.B.: Noi avem un italian aici, în zonă, iar din 2.000 ha suprafață agricolă a comunei, 700 sunt vândute lui. Dacă aș vrea să cumpăr un hectar de teren și să mă extind și mai mult, în prezent, nu mai am de unde. (...) Ar trebui să umblu după acte și proprietari, pentru suprafețe foarte mici.

R.F.: Să înțelegem că aveți și suprafețe de cultură mare?

C.B.: Dețin aproximativ 12 ha pe care le cultiv cu floarea-soarelui, cu grâu... fac rotație. (...) Majoritatea materiei prime produse pe zona de cultură mare este dusă în piață. (...) Am avut unde vinde, am dus și în Comcereal (...), însă tot din usturoi trăim. Aceasta este sursa de venit a comunității, în afară de cei care au plecat să muncească în străinătate.

 

Sursa https://www.revistafermierului.ro/

Președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS), prof. univ. emerit dr. ing. Valeriu Tabără, este stupefiat de turnura pe care au luat-o lucrurile ca urmare a tăvălugului mediatic și social apărut ulterior afirmațiilor ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, conform cărora porumbul de pe suprafața imediat apropiată de locul unui mistreț răpus de pestă porcină africană (PPA) ar trebui izolat și neutralizat... prin ardere, dar și de prevederile unui ordin intern semnat de același oficial guvernamental.

În numai două zile de la publicarea informațiilor în cotidianul Libertatea și, apoi, dezmințite pe rând, în aceeași zi, la Antena 3, Agerpres și Realitatea, de același Petre Daea, presa internațională deja trimite solicitări de acreditare pe lângă Agenția Națională Sanitară Veterniară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și sună încontinuu la birourile din România ale exportatorilor de bunuri agricole tranzacționabile (în acest caz, porumb) pentru a-i întreba de situația fitosanitară a materiei prime românești.

Tabără consideră a fi inadmisibilă afirmația potrivit căreia porumbul și floarea-soarelui din România sunt infestate cu virusul PPA, dar și situația în care, în România, au fost aduși specialiști danezi în gestionarea crizei generate, în condițiile marginalizării omologilor români.

Practic, totul a început cu un ordin al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (OMADR), 1295 din 3 august 2018 (un fel de circulară internă, adresată doar Direcțiilor Agricole Județene din țară, curios), care a stârnit controverse la doar câteva zile de la apariția sa și l-a determinat pe ministrul de resort, Petre Daea, să se contrazică în aceeași zi.

Conform unui comunicat de presă al Direcției pentru Agricultură a Județului Bihor, în zonele afectate de pesta porcină africană (PPA), în focarele care au fost declarate ca urmare a depistării bolii la mistreți, se interzice dislocarea plantelor, consumate parțial sau neconsumate.

„Plantele vor fi neutralizate la fața locului de către fiecare proprietar/utilizator de teren agricol”, se precizează în documentul de presă, nefiind clară (nici până la această oră) modalitatea de neutralizare. Dacă ar fi însă să luăm drept bune afirmațiile ministrului Daea din cotidianul Libertatea, în cazul porumbului am discuta de ARDERE (distrugere prin incendiere, incinerare etc.)!!!

În contextul unui an agricol greu pentru mai toată Uniunea Europeană, ce fel de mesaje transmitem pieței, până la urmă? Sunt voci care afirmă că anul acesta ar urma să producem circa 12 milioane de tone de porumb, din care, probabil, vreo patru vor fi exportate. Pe de altă parte, fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, afirmă că ne-am putea duce inclusiv spre 15 milioane de tone de porumb boabe.

Mai departe, în documentul de presă semnat de dr. ing. Hodișan Nicolae Florian de la DAJ Bihor este inserată chiar precizarea pe seama căreia ministrul Daea a făcut declarațiile incendiare. Practic, în comunicat se menționează că toate suprafețele agricole din zonele cu PPA în focarele care au fost declarate ca urmare a depistării bolii la mistreți vor fi verificate, înainte de recoltare, iar zonele afectate de mistreți vor fi izolate prin benzi arate și se va realiza neutralizarea plantelor, la fața locului, de către proprietarul/utilizatorul terenului agricol, fără însă a se specifica cum anume se va face această neutralizare. Inițial, Petre Daea a vorbit de ardere în interviul din Libertatea, pentru ca, ulterior, să dezmintă cele spuse la Antena 3, în după-amiaza de 7 august 2018, respectiv la Agerpres în aceeași zi.

Tot în comunicatul DAJ Bihor, se afirmă că, cităm: „Este interzisă recoltarea plantelor de pe zonele afectate, în focarele care au fost declarate ca urmare a depistării bolii la mistreți. În aceste zone, proprietarii/utilizatorii de teren agricol vor izola plantele, le vor distruge, după care vor dezinfecta zona”. Iată că prima explicație este cât se poate de clară – distrugere – fapt infirmat de Daea în cele pe care le vom prezenta ulterior, dar asimilat arderii în interviul din Libertatea. „Toți proprietarii/utilizatorii de teren agricol vor avea în dotare dispozitive pentru împrăștierea substanțelor dezinfectante, în toate zonele afectate de virus”.

Despre tot acest haos comunicațional care a generat inclusiv temeri printre cumpărătorii internaționali de porumb românesc, le-a dat practic apă la moară acestora pentru a impune creșteri negative de preț la materie primă și a determinat mass-media mainstream la nivel mondial (Reuters și Bloomberg) să ne ia la întrebări, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Domnule Tabără, nebunia mediatică apărută ulterior afirmațiilor privind neutralizarea plantelor din zona imediat apropiată a unui focar confirmat de PPA (arderea/neutralizarea/dezinfectarea plantelor potențial infestate) și amalgamul de informații ulterioare care se bat cap în cap, cum că virusul PPA ar putea avea drept vector sămânța de porumb și de floarea-soarelui exportate a degenerat. Deja, străinii își pun semne de întrebare și își freacă mâinile în privința unui orizont în care porumbul românesc ar putea fi subevaluat. Manipularea este în toi. Cum vedeți situația asta?

Valeriu Tabără: Este ceva incredibil ce tâmpenie s-a putut face. În privința celor afirmate de dumneavoastră cu presupunerile străinilor, este o mare tâmpenie pentru că virusul nu este un agent patogen pentru ceea ce înseamnă partea vegetală, așa cum la vremea respectivă nici E-coli nu era o bacterie care să pătrundă în interiorul plantelor. Pentru că am amintit de E-coli, transmiterea sa la om provenea din lipsa igienei.

Aici este inadmisibil să se vorbească de faptul că porumbul și floarea-soarelui din România sunt infestate cu virusul pestei porcine africane. Nu este există așa ceva. Și dacă ar fi, prin absurd, o secvență de virus să adere la o plantă, inclusiv roua de dimineață spală frunzele. Dacă mistrețul a trecut prin porumb, roua de dimineață spală planta. Nu este necesar să incinerezi planta respectivă pentru că ar fi purtătoare de virus. Pe tulpină, în afară, virusul nu rezistă, chiar dacă a rămas de la o trecere.

Tot ceea ce înseamnă chestiunea legată de infestarea părții vegetale, copaci și nu știu mai ce este o prostie. Altceva este dacă folosesc produse de proveniență animală pentru hrană sau export. În cazul porumbului însă, nu este nicio problemă legată de infestarea cu PPA.

R.F.: Din punct de vedere tehnic, atunci când este contractat și părăsește teritoriul României, porumbul este însoțit de certificate fitosanitare?

V.T.: Sigur, porumbul pleacă cu un certificat fitosanitar. Sunt vizate anumite boli, anumiți agenți patogeni. De pildă, putem vorbi de fuzarioză, de micotoxine, partea respectivă care aparține de porumb ca plantă, dar nu partea aceasta de virusuri de origine animală. Cel care a lansat treaba aceasta a făcut o foarte mare greșeală. Nu știu cine este respectivul. Am auzit și eu și m-au întrebat foarte mulți oameni. (...) Pe când o măsură să ardem pământul pe unde calcă porcii sau să dăm foc apei prin care au trecut? Este același lucru. În primul rând, nu ai cum să incendiezi porumbul acum, pentru că nu arde. Îți trebuie remorci și tone de substanțe inflamabile. Cine poate face treaba asta?

R.F.: Cine eliberează aceste documente de export la materia primă?

V.T.: Ele sunt certificate de Laboratoarele de Carantină Fitosanitară din țară. Probe pot să fie luate de beneficiari și să fie analizate oriunde în lume. Aceste certificate sunt comune la nivel de comerț internațional, pentru că trebuie să respecte legile OMC.

R.F.: Să ne gândim la un scenariu. Să luăm în calcul că un om obișnuit care are în gospodărie un porc posibil purtător de PPA, acest om devenind vector. Să ne gândim că el poate este arendaș și manevrează și materia primă recoltată, și utilajele aferente necesare. Devin astfel toate aceste obiecte vectori purtători de virus?

V.T.: Acolo este o altă problemă și asta este una dintre cele mai mari greșeli făcute până acum, și anume de a nu verifica ceea ce înseamnă deplasarea oamenilor. Omul a fost principalul vector. Eu am fost acum două săptămâni în Tulcea și am ajuns seara undeva, în drum spre Jurilovca, unde am stat două zile. N-am văzut pe nimeni făcând dezinfecție. Acum vin din Ialomița. Am fost undeva la Țăndărei. Nimic. Rămăsese un fel de plapumă pe drum care nu înseamnă nimic, chiar dacă este cu spumă. Dezinfecția se face altfel – roata automobilului trebuie să treacă cu o treime prin soluție, nu pe pânză de genul respectiv. A fost gestionată în mod neprofesionist această chestiune.

Este un lucru și mai grav. Cum am putut ajunge, când în România sunt specialiști, să-i aduci pe alții din Danemarca? Desconsiderare totală față de sistemul de specialiști din România. Eu o consider o greșeală imensă. Nici cei de la academie, nici universitarii nu au fost consultați, se pare că nici chiar Consiliul Științific al ANSVSA.

Pe de altă parte, nu are absolut nimic porumbul boabe pregătit, ambalat, depozitat ș.a.m.d., nu are absolut nimic. Pot garanta fără probleme. Nu este vector. Este o greșeală să se afirme acest lucru.

O prostie imensă făcută care nu avea ce căuta în spațiul public de dezbatere, pe care alții o speculează fără rușine. Este vorba de câștig și de exploatarea unei resurse fantastice pe care o are România, și anume cea de porumb și de floarea-soarelui.

R.F.: Pentru ce au fost aduși acești experți din Danemarca?

V.T.: Nu știu. Să rezolve problema PPA, de parcă Danemarca este marea purtătoarea de virusuri și au mari specialiști. La noi, condițiile sunt cu totul și cu totul altele.

R.F.: Anul acesta, care sunt previziunile dumneavoastră privind potențialul de dezvoltare și de producție ale culturii de porumb și floarea-soarelui?

V.T.: Producția nu este rea, dimpotrivă. S-ar putea să asistăm la un an-record. Sigur, mai avem până la coacerea porumbului. Însă și acum, pe unde am fost, am văzut un porumb de excepție, la Țăndărei. Am fost chiar în câmp, în lanuri. Arată bine și așa era la fel peste tot. De la 1 iulie 2018, am parcurs mai bine de trei mii de kilometri prin țară. Porumbul, floarea-soarelui și chiar și soia arată excepțional. Din punctul acesta de vedere, în cazul porumbului și al florii-soarelui, ar fi mare păcat dacă se așază o pată nejustificată pe producțiile României. Iese cu consecințe formidabile. Am vorbit chiar ieri (n.r. - miercuri, 8 august 2018) cu fermieri care sunt teribil de îngrijorați de aceste chestiuni scoase aiurea. Asta, când tu ai producția asta atât de mare... Pe de altă parte, este distrus sectorul porcin. Păi, ce fac cu porumbul? Îl vând subevaluat? Și așa noi nu gestionăm cum trebuie piața produselor agricole în România, de câțiva ani buni. Nu știu cine are interesul să nu gestionăm piața corespunzător.

R.F.: Anul acesta, cu cât aproximați că vom ieși la porumb și la floarea-soarelui?

V.T.: După părerea mea, producția medie a țării va fi cu mult peste cea de anul trecut, asta, dacă vremea merge bine, că pot apărea fenomene dure de tot în condițiile în care porumbul este încă în vegetație. Marea majoritate a culturii de porumb a trecut de faza aceea foarte critică de coacere în lapte. El este spre maturitate acum. Chiar este o schimbare de culoare. Revenind, eu cred că ne vom duce spre o producție medie-record la hectar.

Pe alocuri, vom avea producții de peste 10 tone la hectar, iar producția medie pe țară ar putea trece pragul de 5.000 – 6.000 de kilograme porumb boabe la hectar; ar fi un lucru excepțional. Iar ca producție totală, estimez una de aproape 15 milioane de tone. Părerea mea este că va ajunge acolo, dacă vom ști s-o gestionăm.

În fine, la floarea-soarelui ne putem duce fără probleme la peste 2,5 – 3 milioane de tone.

Sursa https://www.revistafermierului.ro

 

În prezent, deputații români lucrează la un proiect de lege privind înființarea unei autorități pentru managementul și calitatea produselor alimentare care să autorizeze toate produsele tradiționale românești, a declarat președintele Comisiei de agricultură din Camera Deputaților, Alexandru Stănescu, joi, 11 octombrie 2018, cu ocazia sărbătoririi „Zilei Recoltei”, eveniment organizat de Direcția Agricolă a județului Olt în municipiul Slatina.

„Lucrăm la o lege de înființare a unei autorități pentru managementul și calitatea produselor alimentare, o agenție sau o autoritate foarte importantă care va autoriza toate produsele tradiționale românești pentru a promova mult mai bine atât în țară, cât și în străinătate valoarea nutritivă și calitativă a acestora”, a precizat deputatul Alexandru Stănescu.

Aflându-se și el la evenimentul din Slatina, directorul general AFIR, Adrian-Ionuț Chesnoiu, a salutat inițiativa legislativă a aceluiași Alexandru Stănescu de organizare a Zilei Naționale a Produselor Agroalimentare Românești și a precizat că investițiile în sectorul agroalimentar românesc cu fonduri FEADR își arată roadele deja.

„Ziua națională a produselor agroalimentare românești este un eveniment important. Este a doua ediție de la aprobarea legii în Parlament, o inițiativă legislativă a domnului președinte Alexandru Stănescu. Este o dovadă vie a faptului că în agricultura românească se produc modificări benefice. Vedem produse cu o calitate sporită, ceea ce înseamnă că atât fondurile europene, cât și fondurile naționale își arată roadele. Eu sunt fericit că sunt foarte mulți fermieri tineri și cooperative agricole înființate pe legea cooperativelor care a oferit facilități fiscale. Noi am înțeles foarte bine procesul decizional în ceea ce înseamnă politicile agricole, astfel încât am oferit, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, o rată sporită sprijinului financiar. Știu că în Olt au fost înființate foarte multe cooperative agricole și, în viitorul apropiat, se va vedea o creștere a producțiilor, o creștere a profitului agricultorilor, prin această asociere, pentru că ei, în primă fază, își pun în comun produsele ca să poată negocia cu marile lanțuri de supermarketuri un preț mai bun, lucru care va conduce și la creșterea producțiilor, dar și la o creștere a calității și a competitivității pe o piață atât de grea, precum cea a Uniunii Europene”, a declarat Chesnoiu.

Peste 130 de producători de fructe, legume, brânzeturi sau miere și-au expus produsele tradiționale românești în cadrul târgului organizat la Slatina.

 

Sursa https://www.revistafermierului.ro/

Pagina 2 din 134
giweather joomla module

Go to top