AGROSTAR

AGROSTAR

CCEP a anunțat astăzi consiliului de întreprindere și întregii forțe de muncă intenția de a-și schimba modelul de afaceri în ceea ce privește livrarea de bunuri și distribuția Chaqwa Coffee.

Declaraind că în ultimii ani a existat o scădere constantă a livrărilor de bunuri direcționate și că angrosiștii și alți clienți ar prefera alte soluții, CCEP și-a anunțat intenția de a închide centrele logistice din Heppignies și Hasselt, care vor fi înlocuite de așa- cross docks gestionate de furnizori externi.

Mai mult, introducerea de noi automate / coolere și noile tehnologii va aduce necesitatea unui nou model organizațional, în care băuturile calde și reci vor fi livrate împreună. În acest scop, va fi înființată o nouă companie pentru distribuirea de servicii la preț fix și la rece.

Consecința anunțată a acestor decizii este că Compania intenționează să deschidă o procedură de concediere colectivă în Belgia în ceea ce privește 132 de angajați, dintre care 34 "gulere albe" și 98 "gulere albastre".

Ca parte a nevoilor organizaționale, compania susține că există posibilitatea de a atenua aceste concedieri prin transferarea la alte poziții în cadrul CCEP.

În Luxemburg , sunt afectați 6 angajați. Compania a spus că toate cele 6 pot fi redistribuite cu succes pe plan intern.

Noul model este programat să fie operațional în 2020, cu următorul program:

- noua companie de operare care va furniza servicii complete de băuturi calde și reci va fi operațională la 1 ianuarie 2020;

- depozitul din Anvers trebuie optimizat în primul trimestru al anului 2020;

- noul crossdock din Heppignies va fi operațional în T2 2020;

- centrul de distribuție din Heppignies va fi închis în trimestrul III 2020;

- noul crossdock din Hasselt va fi deschis în trimestrul III 2020;

- centrul de distribuție Hasselt va fi închis ulterior în T4 2020.

Procedura de consultare juridică va fi acum pusă în aplicare și, în cazul în care concedierile vor fi inevitabile, vor urma negocierile pentru un plan social.

TCCC a anunțat externalizarea anumitor părți din serviciile sale financiare . În Europa, centrele de finanțe regionale din Varșovia (Polonia) și Drogheda (Irlanda) ar fi afectate. Nu este clar cât de multe poziții ar fi afectate, deoarece compania a făcut o declarație foarte generică. O estimare indică aproximativ 50-60 de posturi în Varșovia și până la 200 în Drogheda.

CCHBC Italia a anunțat restructurarea organizației sale comerciale. Trebuie eliminate 137 de poziții.

În cadrul ședinței plenare din cadrul reuniunii plenare a sectorului UE privind sectorul zahărului, reprezentanții Direcției Generale Agricultură și Dezvoltare Rurală din Comisia Europeană nu au oferit din nou răspunsuri la cea mai presantă întrebare cu care se confruntă vreodată sectorul zahărului din UE: cum să arestați actualul , fără precedent și declin de piață prelungit?
Peste trei luni de la ultima noastră declarație, nu s-au făcut pași pentru stabilizarea pieței UE a zahărului.
Această inacțiune se confruntă cu o criză care s-a înrăutățit și mai mult: prețurile UE pentru zahăr alb se situează la nivelul de 320 EUR / tonă în medie pentru luna noiembrie 2018, neschimbat față de luna octombrie. Acest lucru este insuficient pentru acoperirea costurilor celor mai eficienți producători din UE.
Singurii beneficiari ai acestei scăderi a prețurilor au fost utilizatorii de zahăr care au beneficiat de un transfer de cel puțin două miliarde de euro (și de numărare) începând cu 1 octombrie 2017, plătiți de producătorii de zahăr din sfeclă din UE și producătorii de sfeclă de zahăr.
Sucursalele de zahăr din zahăr, care concentrează ocuparea forței de muncă calificate, remunerative, sunt adesea inima comunităților rurale unde se află. Și ele generează multiplicatori economici importanți: sprijinirea fermierilor de sfeclă de zahăr; procesatori secundari, cu zahăr de înaltă calitate și durabil; industria chimică și a fermentației, cu bioetanol și melasă; și agricultura pastorală, cu hrană nutritivă hrană din pulpa de sfeclă. Nu este o exagerare să spunem că închiderea unei singure astfel de fabrici poate distruge averile unei întregi comunități. Și asta într-un moment în care deșertificarea rurală nu arată nici un semn de a renunța.
EFFAT, reprezentând angajații din sectorul zahărului din UE și CEFS, reprezentând producătorii de zahăr din UE, invită Comisia Europeană să implementeze urgent măsurile de piață. Întâlnirea la nivel înalt privind sectorul zahărului - care sa întâlnit prima dată ieri - trebuie să ofere soluții concrete pentru sustenabilitatea pe termen lung a sectorului. Solicităm ferm în această privință ca atât EFFAT cât și CEFS să fie admiși la următoarea reuniune din 19 martie 2019.

PLATA SUBVENȚIILOR APIA 2018! Crescătorii de animale din România așteaptă plata ajutoarelor naționale tranzitorii și a sprijinului cuplat zootehnic. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Gorj arată, în Raportul pentru anul 2018 privind activitatea APIA, care este la acest moment stadiul la plata subvențiilor atât de așteptate de crescătorii de animale.

Atât ajutoarele naționale tranzitorii (ANT) pentru ovine, caprine și bovine, subvenții plătite din bugetul de stat pentru anul 2019, cât și sprijinul cuplat (SCZ) pentru ovine și caprine, vaci de lapte și tineret bovin de carne, subvenții plătite din bani europeni, din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), sunt în stadiul de verificare, anunță Raportul pentru anul 2018 APIA Gorj. Deci, dosarele depuse de crescătorii de animale la APIA pentru aceste subvenții nu au fost încă autorizate la plată.  În dreptul fiecărei scheme de ajutor scrie, în Raportul APIA Gorj, "în verificare". (vedeți tabelul de mai jos, extras din Raport). Situație similară, se pare, în toate județele. Singurii care au încasat avans din sprijinul cuplat zootehnic, aferent anului 2018,  sunt crescătorii de oi și capre, eligibili pentru această schemă de sprijin.

Ajutoarele naționale tranzitorii, aferente Campaniei APIA 2018, vor fi achitate din bugetul de stat, aprobat pentru anul 2019. Deocamdată, bugetul de stat nu a fost aprobat, este în faza de proiect. Potrivit proiectului legii bugetului pentru anul acesta, afișat pe pagina Ministerului Finanțelor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) dispune în 2019 de un buget de 22,7 mld. lei, în creştere cu 15% faţă de anul trecut, pe care-l va aloca pentru plățile directe ale fermierilor, plățile pe dezvoltare rurală, programelor de ajutor din agricultură și pescuitului.

Ministerul Agriculturii a stabilit, printr-un proiect de hotărâre de Guvern, plafoanele aferente plăților pentru ajutoarele naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic.

Ajutoarele naționale tranzitorii se acordă pentru anul de cerere 2018 în limita sumei de 162.522,600 mii euro, în echivalent 757.972,901 mii lei, care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2019 şi care se distribuie astfel:

a) 22.228,800 mii euro pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul lapte;
b) 93.416,400 mii euro pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul carne;
c) 46.877,400 mii euro pentru schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine.

Cuantumul pe cap de animal, tonă de lapte, nu a fost comunicat încă de APIA. Ajutorul național traznitoriu se acordă în sistem regresiv, adică valoarea acestui ajutor scade, în fiecare an, cu 5%.

Dacă pentru ANT nu s-a stabilit cuantumul pe cap de animal sau pe tona de lapte, în cazul vacilor de lapte, în schimb pentru sprijinul cuplat zootehnic se cunosc valorile pe cap de animal, acordate crescătorilor pentru anul 2018.

SPRIJIN CUPLAT ZOOTEHNIE 2018. CUANTUM PE CAP DE ANIMAL

Sprijin cuplat(SCZ) vaci de lapte - 340,9081 euro/cap de animal = 1.589,9271 lei/cap de animal/an
Sprijin cuplat bivolițe de lapte - 160,8187 euro/cap de animal = 750,0262 lei/cap de animal/an
Sprijin cuplat taurine din rase de carne și metișii acestora - 291,4906 euro/cap de animal = 1.359,4538 lei/cap de animal/an
Sprijin cuplat ovine/caprine 15,9737 euro/cap de animal = 74,4981 lei/cap de animal

Impozitul pe arendă, mai exact impozitul pe veniturile obținute din exploatarea terenuri agricole –  cine este obligat, prin lege, să îl plătească: proprietarul terenului sau arendașul? Legislația românească prevede clar că impozitul pe arendă se plătește de către arendaș.

Stabilirea venitului net anual din cedarea folosinței bunurilor este legiferată în Codul Fiscal. Astfel, potrivit Legii nr 227/2015 privind Codul fiscal, impozitul pe veniturile obținute prin exploatarea terenurilor agricole date în arendă se plătește, prin reținere la sursă, de către arendaș.

 

Venitul net din cedarea folosinței bunurilor se stabilește prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut. Conform art. 84, alin. 4 din Codul Fiscal: ”În cazul veniturilor obținute din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal, venitul brut se stabilește pe baza raportului juridic/contractului încheiat între părți și reprezintă totalitatea sumelor în bani încasate și/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură primite”.

În cazul în care arenda se exprimă în natură (grâu, porumb etc), evaluarea în lei se face pe baza prețurilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotărâri ale consiliilor județene și, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului București, ca urmare a propunerilor direcțiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, hotărâri ce trebuie emise înainte de începerea anului fiscal. Aceste hotărâri se transmit, în cadrul aceluiași termen, direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice, pentru a fi comunicate unităților fiscale din subordine.

În cazul în care prețurile medii ale produselor agricole, au fost modificate în cursul anului fiscal de realizare a venitului, noile prețuri pentru evaluarea în lei a veniturilor din arendă exprimate în natură, pentru determinarea bazei impozabile, se aplică începând cu data de 1 a lunii următoare comunicării acestora către direcțiile generale regionale ale finanțelor publice.

De subliniat că venitul net din arendă se stabilește la fiecare plată, prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor, determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut. Așadar, atât calculul, cât și virarea impozitului, cad în sarcina arendașului.

 

Impozitul pe veniturile din arendă se calculează prin reținere la sursă de către plătitorii de venit la momentul plății venitului, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net, impozitul fiind final.

Impozitul astfel calculat și reținut pentru veniturile din arendă se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.

Legea Laptelui în forma propusă pentru dezbatere publică a fost actualizată! O serie de modificări au fost aduse de către oficialii Ministerului Agriculturii în urma analizării punctelor de vedere transmise de Asociația Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL), Federația Patronatelor din Industria Alimentară (Romalimenta) și Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR).

Alături de noul proiect de lege, MADR a publicat, în oglindă, propunerile primite și modul în care actul normativ a fost amendat pe baza acestora. Între schimbările aduse sunt cea ca în Registrul Laptelui să își înscrie produsele nu numai producătorii autohtoni, ci și importatorii: ”Operatorii economici care desfăşoară activităţi în domeniul procesării laptelui crud și producției laptelui de consum și a produselor lactate, destinate comercializării in Romania , inclusiv importatorii si operatorii economici ce efectuează activități de comerț intracomunitar, pot comercializa produse sub denumire de lapte si produse lactate numai în baza înregistrării produsului în Registrul Laptelui, întocmit de direcția tehnică de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale”. MADR respinge astfel propunerea APRIL ca Registrul Laptelui să nu se înființeze, argumentul industriei fiind că activitatea Registrului se suprapune cu activitatea ANSVSA si APIA.

Înscrierea în Registrul Laptelui se va face cu cel putin 30 zile lucrătoare înaintea începerii comercializării laptelui de consum sau a produselor lactate. Prin excepție, operatorii economici care desfăşoară activităţi în domeniul procesării laptelui crud și producției laptelui de consum și a produselor lactate, destinate comercializării, înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi, vor înscrie produsele în Registrul Laptelui, în termen de 60 zile lucrătoare. Laptele de consum, produsele lactate si ambalajele aflate în stoc înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi vor putea fi comercializate cu elementele de identificare marcate iniţial, până la epuizarea stocurilor, dar nu mai mult de 12 luni de la data intrării în vigoare a noii legi.

Pentru înscrierea în Registrul Laptelui operatorii economici transmit la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, următoarele informații:
a) numele agentului economic
b) numarul autorizația sanitară veterinară de funcționare emisă de ANSVSA
c) numele produsului.

În urma înscrierii, operatorul economic este obligat să inscripționeze numărul de înregistrare din Registrul Laptelui pe eticheta produsului. Numărul de înregistrare se înscrie în centrul unui dreptunghi, alb-roșu, precedat de sintagma Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Noua lege păstrează prevederi menite să combată falsificarea lactatelor. Astfel, produsele cu conținut de grăsimi vegetale vor fi etichetate în acest sens și se vor comercializa separat de produsele obținute din lapte, fără grăsimi vegetale.

Prevederile prezentei legi nu se aplică producătorilor agricoli, persoane fizice ce obțin produse agricole în propria fermă/gospodărie și care depășesc necesarul de consum propriu.

Amenzile pentru nerespectarea noii legi vor putea ajunge și la 50.000 de lei,  iar în cazurile în care nerespectarea legii se face în mod repetat, se poate lua decizia de interzicere a desfășurării activității pentru care operatorul a fost sancționat contravențional pentru o perioadă de 10 ani. Mai mult,  interdicția se va aplica și asociatului / acţionarului / administratorului pentru activitățile economice ce urmează a fi desfășurate de la data constatării contravenției în orice alte forme de organizare juridică. Astfel, se va evita ca același acționar, prin intermediul altei firme, să își reia aceeași activitate pentru care a primit sancțiunea.

Pentru a intra în vigoare, Legea Laptelui va fi transmisă Parlamentului unde va fi supusă procesului legislativ. Inițiativa va fi apoi supusă votului final și, dacă va fi adoptată, va trebui să fie promulgată de Președintele României și să fie publicată în Monitorul Oficial pentru a-și face efectele.

Fermierii, sufocați de controalele APIA pentru subvențiile agricole. Un raport pe anul 2018 al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) – Centrul județean Gorj arată modul în care sunt controlați fermierii pentru subvențiile primite pe teren sau cap de animal. Verificarea producătorilor agricoli este obligatorie an de an pentru un anumite eșantion de fermieri extras de APIA Central și transmis la nivel local.

Controlul clasic pe teren este efectuat de funcționarii agenției de plăți din fiecare județ și nu de cei din APIA Central. Pentru verificările prin teledetecție sunt folosite datele transmise prin satelit și coordonate mai departe de firma Gauss SRL, singura care se ocupă de ani buni de gestionarea dosarelor fermierilor.

În altă ordine de idei, fermierii pot să primească în exploatația pe care o dețin funcționarii de la APIA pentru controlul clasic, supracontrol de la AFIR dacă au plăți achitate din bugetul FEADER pentru care autoritatea delegată este APIA.

Mai mult, fermierii se pot trezi și cu surpracontrol clasic sau supracontrol efectuat de Curtea de Conturi. Iată cum arată un grafic al controalelor anuale către fermieri, conform unui document al APIA Gorj:

De precizat că la acest moment, în timp ce alți fermieri au primit, parțial, plățile din Campania APIA 2018, producătorii agricoli din eșantionul de control sunt încă blocați cu dosarele.

În exclusivitate pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO, directorul general al APIA, Adrian Pintea, a prezentat situația din prezent a procedurilor pentru plățile agricultorilor aflați în eșantionul de contro.

ULTIMELE VEȘTI DE LA APIA! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a publicat pe pagina sa oficială lista cu valoarea pe hectar a plăților compensatorii de care vor beneficia fermierii români anul acesta.

Sesiunea de depunere a cererii unice de plată pentru acest an va demara la data de 1 martie 2019 și se va încheia pe data de 15 mai 2019, conform unui ordin administrativ al ministrului agriculturii, Petre Daea.

Primul material de informare pentru Campania de subvenții 2019 include lista cu valoarea pe hectar a plăților compensatorii de care fermierii beneficiază și în anul 2019.

PLĂȚI COMPENSATORII 2019!

Măsura 10 Agromediu și climă

P1 - Pajiști cu înaltă valoare naturală (HVN) = 142 €/ha
P2 - Practici agricole tradiţionale (aplicat numai în combinație cu pachetul 1)
P2.1 - Lucrări manuale pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe = 100 €/ha
P2.2 - Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe =  21 €/ha
 
P3 - Pajişti importante pentru păsări:

P3.1 Crex crex:

P3.1.1 - Lucrări manuale pe pajişti importante pentru Crex crex = 310 €/ha
P3.1.2 - Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru Crex crex = 231 €/ha

P3.2 - Lanius minor, Falco vespertinus:

P3.2.1 - Lucrări manuale pe pajişti importante pentru Lanius minor şi Falco vespertinus = 159 €/ha
P3.2.2 - Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru Lanius minor şi Falco  vespertinus = 80 €/ha
P4 - Culturi verzi = 128 €/ha
P5 - Adaptarea la efectele schimbărilor climatice = 125 €/ha

P6 - Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.):
P 6.1 - Lucrări manuale pe pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.) = 410 €/ha
P 6.2 -  Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.) = 331 €/ha
P7 - Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis) = 250 €/ha
P9 - terenuri agricole importante ca zone de hranire pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina)
sub-pachetul 9.1 - terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mica =  200 €/ha
sub-pachetul 9.2 - pajiști permanente importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică
varianta 9.2.1 – lucrări manuale pe pajişti importante pentru acvila tipătoare mică (Aquila pomarina) =  269 €/ha
varianta 9.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru acvila tipătoare mică (Aquila pomarina) =  190 €/ha
P10 - Refugii pe terenuri arabile pentru speciile de păsări comune asociate terenurilor agricole  = 92 €/ha

P11 - Terenuri agricole importante pentru dropie (Otis tarda)

sub-pachetul 11.1 - terenuri arabile importante pentru dropie (Otis tarda)
varianta 11.1.1 – conversia terenurilor arabile în pajiști = 255 €/ha
varianta 11.1.2 – zonă de protecție pentru dropie (Otis tarda) pe teren arabil = 100 €/ha
sub-pachetul 11.2 pajisti importante pentru dropie (Otis tarda)
varianta 11.2.1 – lucrări manuale pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) = 269 €/ha
varianta 11.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) = 190 €/ha
varianta 11.2.3 – lucrări cu utilaje grele pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) = 169 €/ha

ZOOTEHNIE

Pachetul 8

Pachetul 8 – creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon.
Ovine - 87 €/UVM/an;
Caprine - 40 €/UVM/an;
Bovine - taurine și bubaline - 200 €/UVM/an;
Ecvidee - 200 €/UVM/an;
Porcine - 176 €/UVM/an

compens_b

Măsura 11 Agricultură ecologică

Submăsura 11.1 Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologică
P1 - Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) aflate în conversia la agricultura ecologică = 293 €/ha
P2 - Legume aflate în conversia la agricultura ecologică = 500 €/ha
P3 - Livezi aflate în conversia la agricultura ecologică = 620 €/ha
P4 - Vii aflate în conversia la agricultura ecologică = 530 €/ha
P5 - Plante medicinale şi aromatice aflate în conversia la agricultura ecologică = 365 €/ha
P6 – Pajişti permanente
Sub-pachetul 6.1 = 143 €/ha
Sub-pachetul 6.2 =  39 €/ha


Submăsura 11.2 - Sprijin pentru menţinerea practicilor de agricultură ecologică
P1 - Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) certificate în agricultura ecologică = 218 €/ha
P2 - Legume certificate în agricultura ecologică = 431 €/ha
P3 - Livezi certificate în agricultura ecologică = 442 €/ha
P4 - Vii certificate în agricultura ecologică = 479 €/ha
P5 - Plante medicinale şi aromatice certificate în agricultura ecologică = 350 €/ha
P6 - Pajişti permanente
varianta 6.1 (aplicabilă la nivel național pe suprafețe fără angajament M.10) = 129 €/ha
varianta 6.2 (aplicabilă în zonele eligibile și numai împreună cu un angajament M.10) = 73 €/ha


Măsura 13 Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice

M13.1 - plată compensatorie în zona montană – 97 €/ha
M13.2 - plată compensatorie pentru alte zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative – 62 €/ha
M13.3 - plată compensatorie pentru alte zone afectate de constrângeri specifice – 75 €/ha

Pentru a beneficia de sprijin fermierii trebuie să completeze cererea unică de plată pe suprafață și să o depună la centrele locale/județene până la 15 mai 2019.

Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărțile și listele cu UAT eligibile pentru M.10, M.11, M.13, pot fi consultate la centrele județene/locale ale APIA și pe site-urile www.apia.org.ro, www.madr.ro şi www.pndr.ro

SUBVENȚII SUPLIMENTARE ÎN 2019! Ce le aduce fermierilor o subvenție de la 90 de euro la 269 de euro în plus pe hectarul eligibil? Sunt trei noi pachete în cadrul Măsurii 10 agro-mediu și climă pentru care fermierii pot încheia angajamente cu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Este al doilea an în care se fac plăți compensatorii pentru aceste pachete.

Anul trecut, în cadrul Măsurii 10 agro-mediu și climă au fost introduse trei noi pachete prin care se acordă fermierilor plăți compensatorii care încep de la 92 de euro pe hectar și ajung la un maxim de 269 euro pe hectar. Aceste pachete sunt menținute și în 2019. AGROINFO vă pune la dispoziție condițiile pe care trebuie să le îndepliniți pentru accesarea banilor.

Pachetul 9 - terenuri agricole importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina)

sub-pachetul 9.1 – terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică - 200 euro/ha/an,
sub-pachetul 9.2 – pajişti permanente importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică cu 2 variante:
varianta 9.2.1 – lucrări manuale pe pajişti importante pentru acvila țipătoare mică - 269 euro/ha/an,
varianta 9.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru acvila țipătoare mică - 190 euro/ha /an

Cerinţele specifice sub-pachetului 9.1:

- cultivarea rapiței, porumbului şi florii-soarelui este interzisă,acvila-mica-tipatoare_b
- o suprafață de minimum 10% si maximum 15% din suprafata fiecarei parcele aflate sub angajament va rămane necultivată;
- suprafaţa necultivată va fi amplasată astfel încât suprafaţa compactă cultivată să nu depăşească 4 ha iar lăţimea minimă a benzilor care vor fi înfiinţate în acest scop nu va fi mai mică de 3 m;
- o suprafață de minimum 10% si maximum 15% din suprafața parcelei va ramâne nerecoltată, iar cultura va rămâne în picioare sau culcată până la finalul lunii februarie.

Cerinţele specifice sub-pachetului 9.2:

- cositul va fi efectuat începând cu 1 iulie,
- o suprafață de minimum 10% si maximum 15% din suprafata fiecărei parcele aflată sub angajament trebuie menţinută necosită, cositul acestora fiind permis după finalul lunii septembrie,
- lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafaţa pajiştilor aflate sub angajament cu excepţia celor operate cu forţă animală (pentru varianta 9.2.1) sau lucrările se pot efectua cu utilaje mecanizate de mică capacitate (cosit cu utilaje cu lama scurtă și viteză mică de deplasare), fiind interzisă folosirea utilajelor grele (pentru varianta 9.2.2),
- utilizarea tradiţională a gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a maxim 40 kg N sa/ha (1 UVM/ha),
- păşunatul se efectuează cu maxim 0,7 UVM/ha,
- păşunile inundate nu vor fi păşunate mai devreme de două săptămâni de la retragerea apelor,
- nu vor fi realizate însămânţări de suprafaţă sau supraînsămânţări. Se pot face însămânţări cu specii din flora locală doar în cazurile când anumite porţiuni de pajişte se degradează sau sunt afectate accidental,
- este interzis drenajul parcelelor aflate sub angajament.

Cerinţe specifice comune ambelor sub-pachete ale Pachetului 9:

- utilizarea fertilizanţilor chimici şi a pesticidelor este interzisă,
- este interzis aratul sau discuitul pajiştilor existente în cadrul fermelor care au angajamente în derulare.

Pachetul 10 - refugii ecologice pe terenuri arabile pentru speciile de păsări comune asociate terenurilor agricole – 92 euro/ha/an

Cerinţe specifice:
- o suprafață de minimum 30% și maximum 40% din suprafaţa fiecărei parcele aflată sub angajament trebuie să fie necultivată. Procentul va fi împărţit astfel:
- o suprafață compactă fixă de minimum 10% și maxim 15% din suprafaţa fiecărei parcele este menținută necultivată timp de 4 ani din perioada angajamentului. Această suprafaţă va fi doar cosită/păşunată anual după 1 august. În ultimul an de angajament suprafaţa respectivă va fi arată.
- două suprafețe compacte necultivate, fiecare de minimum 10% si maximum 15% din suprafaţa fiecărei parcele, pot fi mutate de la un an la altul la nivelul parcelei. Suprafeţele nelucrate vor fi înfiinţate pe o perioadă de 1 an, începând cu toamna (1 octombrie) fiecărui an de angajament. La nivelul acestor suprafeţe sunt interzise lucrările agricole pe o perioadă de 1 an, inclusiv arătura de toamnă.
- pe cele 3 suprafeţe lăsate necultivate în fiecare an nu se vor aplica îngrăşăminte chimice sau pesticide,
- este interzis aratul sau discuitul pajiştilor existente în cadrul fermelor care au angajamente în derulare.

Pachetul 11 - terenuri agricole importante pentru dropie (Otis tarda)

sub-pachetul 11.1 – terenuri arabile importante pentru dropie (Otis tarda)
varianta 11.1.1 – conversia terenurilor arabile în pajiști – 255 euro/ha/an
varianta 11.1.2 – zonă de protecție pentru dropie (Otis tarda) pe teren arabil - 100 euro/ha/an
sub-pachetul 11.2 – pajiști importante pentru dropie (Otis tarda)
varianta 11.2.1 – lucrări manuale pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) – 269 euro/ha/an
varianta 11.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) – 190 euro/ha/an
varianta 11.2.3 – lucrări cu utilaje grele pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) – 169 euro/ha/an

Cerinţe specifice sub-pachetului 11.1:

- fie se va înființa pajiște (varianta 11.1.1) - se vor cultiva culturi perene pe toată suprafața aflată sub angajament (leguminoase furajere – lucernă, trifoi, mixturi de leguminoase furajere cu specii de graminee perene),dropie bun_b
- fie se va respecta în fiecare an următorul asolament: cel puțin 20% de cereale păioase, cel puțin 40% culturi perene (leguminoase furajere – lucernă, trifoi, mixturi de leguminoase furajere cu specii de graminee perene), cel puțin 10% rapiță de toamnă (varianta 11.1.2),
- cositul se face folosindu-se un dispozitiv1 pentru protecția păsărilor cuibăritoare la sol;
- cositul suprafeţelor pe care s-au înfiinţat culturi perene va începe după 1 iulie,
- se menține necosită până la data de 1 octombrie o suprafață de minimum 20% şi maximum 25% din parcelele cu culturi perene,
- cositul se va realiza dinspre interiorul parcelei spre exteriorul acesteia.

Cerinţe specifice sub-pachetului 11.2:

- utilizarea fertilizanţilor chimici şi a pesticidelor este interzisă,
- utilizarea tradiţională a gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a maximum 40 kg N s.a./ha (1 UVM/ha),
- cositul va începe după 1 iulie,
- cositul se va realiza dinspre interiorul parcelei spre exteriorul acesteia,
- lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafaţa pajiştilor aflate sub angajament cu excepţia celor operate cu forţă animală (pentru varianta 11.2.1)
- lucrările se pot efectua cu utilaje mecanizate de mică capacitate (cosit cu utilaje cu lama scurtă și viteză mică de deplasare), fiind interzisă folosirea utilajelor grele (pentru varianta 11.2.2)
- lucrările se pot efectua cu utilaje mecanizate convenționale / grele, dar cositul se face folosindu-se un dispozitiv pentru protecția păsărilor cuibăritoare la sol1 (pentru varianta 11.2.3),
- pășunatul se va efectua cu maximum 1 UVM/ha și numai începând cu 1 iunie;
- va fi lăsată până la data de 1 septembrie o zonă necosită, de minimum 10% şi maximum 15% din suprafața fiecărei parcele,
- se interzice desfășurarea oricăror lucrări agricole pe timp de noapte.

Cerinţe specifice comune pachetului 11:

- masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafaţa pajiştilor angajate, nu mai târziu de două săptămâni de la efectuarea cositului,
- pajiştile inundate nu vor fi păşunate și nu sunt permise lucrări cu utilaje grele pe pajiștile inundate mai devreme de două săptămâni de la retragerea apelor,
- sunt interzise aerisirea, irigarea și accelerarea drenajului natural al pajiştilor angajate,
- este interzis aratul sau discuitul pajiştilor existente în cadrul fermelor.

IMPORTANT! Informațiile sunt furnizate de APIA, ghidul pentru plăți compensatorii.

SUBVENȚII APIA 2019!  Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a publicat ASTĂZI pe pagina sa, normele de ecocondiționalitate, obligatoriu de respectat de către toți fermierii care solicită subvenții europene și naționale. Excepție de la respectarea regulilor fac doar cazurile de forță majoră, circumstanțele excepționale. Când vă confruntați cu un astfel de caz, dați alarma la APIA în termen de 15 zile de la producerea lui.

Normele de ecocondiționalitate includ:

a) Cerinţele legale în materie de gestionare (SMR)
b) Standardele privind Bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor (GAEC), grupate pe următoarele domenii:
● Mediu, schimbări climatice, bune condiţii agricole ale terenurilor;
● Sănătatea publică, sănătatea animalelor şi sănătatea plantelor;
● Bunăstarea animalelor.

DETALII AICI: ORICE FERMIER CARE VREA SUBVENȚII APIA ANUL ACESTA ESTE OBLIGAT SĂ RESPECTE ACESTE REGULI!

Nerespectarea de către fermieri a normelor privind ecocondiţionalitatea conduce la reducerea plăţilor sau excluderea de la plată, din una sau mai multe scheme de sprijin, pentru unul sau mai mulţi ani calendaristici (cf. art. 91, 97 şi 99 din Reg. (CE) nr. 1306/2013, respectiv Ordinului MADR nr. 999/2016 privind aprobarea sistemului de sancţiuni pentru ecocondiţionalitate începând
cu anul 2016), cu excepţia cazurilor de forţă majoră şi respectiv a circumstanţelor excepţionale care au împiedicat respectarea
acestor norme (cf. art.30 din O.U.G. nr. 3/2015, cu modificările şi completările ulterioare):

- decesul beneficiarului;
- incapacitatea profesională pe termen lung a beneficiarului;
- o catastrofă naturală gravă, care afectează puternic exploataţia agricolă;
- distrugerea accidentală a clădirilor destinate creşterii animalelor, aflate pe exploataţie;
- o epizootie sau o boală a plantelor care afectează parţial sau integral şeptelul sau, respectiv, culturile beneficiarului;
- exproprierea întregii exploataţii agricole sau a unei mari părţi a acesteia, dacă exproprierea respectivă nu ar fi putut fi anticipată la data depunerii cererii.

Potrivit art. 31 din OUG nr.3/2015 - Cazurile de forță majoră și circumstanțele excepționale se notifică în scris APIA, furnizându-se în același timp dovezi relevante care atestă apariția situațiilor de mai sus, în termen de 15 zile lucrătoare de la data la care beneficiarul sau succesorul său în drepturi este în măsură să trimită respectiva notificare.

Orice fermier care solicită sprijin financiar din fonduri europene şi naţionale trebuie să respecte aceste norme pe tot parcursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, indiferent de mărimea lor (inclusiv pe cele neeligibile şi pe cele care nu mai sunt folosite în scopul producţiei).

REDUCEREA SUBVENȚIILOR! România se opune plafonării plăților directe. Plafonul propus este 60.000 de euro, ce depășește această sumă ar urma să fie supus unei reduceri progresive până la suma maximă de 100.000 de euro când reducerea aplicată este 100%. Reducerea plăților directe afectează fermele mari. Care sunt noile propuneri ale Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European pentru această măsură?

Cu toate că România se opune cu vehemență plafonării pe fermă a plăților directe, în ideea că aceasta lovește în exploatațiile agricole mari, Comisia Europeană nu pare să vrea să renunțe la această regulă din noua Politică Agricolă Comună (PAC). Și acum, prin cele mai recente propuneri făcute de modificarea a noului regulament european, se caută o formulă pentru plafonarea subvențiilor.

Propunerile avansate de europarlamentari, sub forma amendamentelor depuse la fiecare articol din propunerea de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC), act care va sta la baza acordării tuturor subvențiilor din agricultură, vizează, în primul rând, eliminarea grilei prin care se aplică reducerea plăților directe.

Statele membre reduc cuantumul plăților directe care urmează a fi acordate unui fermier atunci când acest cuantum depășește un prag stabilit de fiecare țară, care nu poate fi mai mic de 100 000 EUR. Reducerea va fi de minimum 25 % din plăți și de maximum 100 %.

Se propune un mecanism care să se adapteze la structurile de producție ale fiecărei țări. Pe de altă parte, reducerea nu ar trebui să afecteze sprijinul acordat programelor ecologice, deoarece acest lucru ar contraveni obiectivelor de mediu ale prezentului regulament. Sprijinul pentru tineri ar trebui, de asemenea, să fie exclus, scrie în documentul Parlamentului European.

Așadar, se propune ca reducerea plăților directe să nu fie aplicată sprijinului complementar pentru venit tinerilor fermieri care s-au instalat ca șefi ai unei exploatații și care au dreptul la o plată și nici la plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, plata pe înverzire.

Fermierul trebuie să facă față, foarte frecvent, costurilor salariale ale lucrătorilor angajați prin intermediul întreprinderilor prestatoare de servicii pentru lucrări legate de activitatea agricolă, cum ar fi ambalarea, se arată în același act pregătit pentru dezbaterea din Parlamentul European, din data de 29 ianuarie 2019.

Astfel se propune ca la reducerea plăților directe pentru o fermă să se țină seama de costurile salariale ale forței de muncă angajate prin intermediul întreprinderilor prestatoare de servicii pentru efectuarea activităților agricole sau zootehnice în cadrul exploatației agricole.

Statele membre pot utiliza indicatori privind costurile salariale standard corespunzătoare diferitelor tipuri de exploatații, criterii de referință privind crearea de locuri de muncă în funcție de tipul exploatației, precum și registre care să conțină activitatea contractată de exploatație.

Rezultatul estimat al reducerii plăților este utilizat în primul rând pentru plățile decuplate.„Plafonarea” este un simplu instrument de disciplină financiară și, prin urmare, statele membre ar trebui să aibă libertatea de a aloca fonduri dezangajate acelor intervenții pe care le consideră oportune, în conformitate cu nevoile lor, în cadrul intervențiilor legate de plățile directe.

De asemenea, statele membre pot utiliza întregul cuantum rezultat sau o parte a acestuia pentru a finanța tipuri de intervenții din cadrul FEADR (măsuri de dezvoltare rurală n.r.) prin intermediul unui transfer. Acest transfer spre FEADR poate fi revizuit cel târziu la 1 august 2025.

În cazul unei persoane juridice sau al unui grup de persoane fizice sau juridice, statele membre pot aplica reducerea la nivelul membrilor respectivelor persoane juridice sau grupuri atunci când dreptul național prevede ca fiecare membru să își asume drepturi și obligații comparabile cu cele ale fermierilor individuali care au statutul de șef al exploatației, în special în ceea ce privește statutul lor economic, social și fiscal, cu condiția să fi contribuit la consolidarea structurilor agricole ale persoanelor juridice sau ale grupurilor în cauză.

Se menține o dispoziție în vigoare pentru a evita ca mecanismul de „plafonare” să descurajeze eforturile depuse de producători pentru înființarea entităților asociative, care îmbunătățesc competitivitatea și poziționarea sectorului în lanțul alimentar.

Nu se acordă niciun avantaj constând în evitarea reducerii plăților acelor fermieri în cazul cărora s-a dovedit că au creat în mod artificial condițiile necesare pentru a evita efectele prezentului articol, se mai arată în document.

Odată adoptat, noul regulament european va abroga Regulamentele (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 ale Parlamentului European și ale Consiliului, după care mai funcționează, în acest an, acordarea subvențiilor pentru fermieri.

Pagina 2 din 144
giweather joomla module

Go to top