AGROSTAR

AGROSTAR

DIRECT DE LA BRUXELLES! Una dintre propunerile europarlamentarilor din Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European pentru modificarea regulamentului european care stabilește norme după care se vor elabora planurile strategice naționale este prelungirea perioadei de acordarea a sprijinului la instalarea tinerilor fermieri de la 5 ani la 7 ani.

Propunerile vor fi dezbătute în ședința Comisiei pentru Agricultură, la Bruxelles, pe data de 29 ianuarie 2019. Potrivit documentelor, transmise către AGROINFO de Parlamentul European, europarlamentarii din Comisia pentru Agricultură propun să fie prelungită perioada de acordare a sprijinului pentru instalarea tinerilor fermieri de la 5 ani, cât este acum, în actualul exercițiu financiar, la 7 ani.

Sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri ia forma unei plăți decuplate anuale per hectar eligibil, pentru o perioadă de cel mult 7 ani, și poate fi calculat la nivel național sau în funcție de teritorii.

Se stabilește o perioadă de cel mult 7 ani, în comparație cu perioada de 5 ani care este în vigoare în prezent, pentru durata sprijinului pentru tineri prevăzut la acest articol, se argumentează în document.

În plus, statele membre UE pot stabili dispoziții specifice privind tinerii fermieri care sunt membri ai unor organizații de producători sau ai unor cooperative, pentru ca aceștia să nu piardă sprijinul în temeiul prezentului articol în momentul aderării lor la entitățile respective.

Vă reamintim că Propunerea de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 ale Parlamentului European și ale Consiliului a fost publicată pe data de 1 iunie 2018. Pe data de 29 ianuarie 2019,  în Parlamentul European vor fi dezbătute modificările care se vor opera în acest regulament în baza căruia se vor acorda toate subvențiile din agricultură.

Conform aceluiași regulament, valoarea sprijinului pentru instalarea tinerilor fermieri ar urma să crească la 100.000 de euro.

ULTIMA ORĂ DE LA PARLAMENTUL EUROPEAN! Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European discută, în ședința din 29 ianuarie 2019, schimbările care vor fi făcute la noul regulament european după care va funcționa politica agricolă comună și în baza căruia fermierii europeni vor beneficia de subvenții. Una dintre propunerile care vor fi dezbătute pe 29 ianuarie vizează creșterea limitei de vârstă pentru tinerii fermieri.
Una dintre propunerile făcute de europarlamentari pentru viitoarele plăți directe ale fermierilor, supusă dezbaterii pe 29 ianuarie, este creșterea limitei de vârstă pentru tinerii fermieri, de la 40 de ani, cât este acum, la 45 de ani.

Având în vedere îmbătrânirea accentuată a populației agricole, care riscă să conducă la o intensificare a depopulării zonelor rurale, precum și urgența de a încuraja noi fermieri să se alăture sectorului, se justifică, în prezent, să se acorde statelor membre posibilitatea de a crește limita de vârstă de la 40 la 45 de ani, ca cerință principală de eligibilitate pentru sprijinul specific pentru tinerii fermieri, cu condiția ca acest lucru să fie necesar în conformitate cu analiza punctelor forte, a deficiențelor, a oportunităților și a amenințărilor, se arată în documentul primit de AGROINFO de la Parlamentul European.


Propunerea este inclusă în amendamentele depuse la propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 ale Parlamentului European și ale Consiliului.


În același document, se mai spune că statele membre UE pot acorda un sprijin complementar pentru venit tinerilor fermieri care s-au instalat ca șefi ai unei exploatații și care au dreptul la o plată în temeiul sprijinului de bază pentru venit, iar alocarea pentru plățile destinate agricultorilor tineri să fie de minim 2% din plafonul alocat plăților din agricultură.


În propunerea inițială de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice, publicată la data de 1 iunie 2018, în definiția tânărului fermier limita de vârstă nu poate depăși 40 de ani.  


„Tânărul fermier” trebuie definit astfel încât să includă:

(i) o limită maximă de vârstă care nu poate depăși 40 de ani;
(ii) condițiile pentru a fi „șeful exploatației”;
(iii) formarea profesională și/sau competențele corespunzătoare necesare.

În acest, moment tinerii fermieri beneficiază de o plată suplimentară la hectar, plata tineri fermieri, și pot accesa prin Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR) un sprijin pentru instalarea ca șefi de exploatație agricolă, în valoare maximă de 50.000 de euro. Creșterea limitei de vârstă ar da posibilitatea mai multor agricultori să beneficieze de aceste plăți.

 

Sursa https://www.agroinfo.ro/vegetal/cresterea-limitei-de-varsta-pentru-tinerii-fermieri

MILIOANE DIN AGRICULTURĂ! Într-un singur an, un fermier oltean a reușit să câștige 6,6 milioane de lei doar din agricultură. Este venitul pe care l-a declarat la Fisc pentru anul 2017. Veniturile agricultorilor din Oltenia au crescut în 2017 față de 2016.
„Suma totală a veniturilor obținute din activități agricole, în anul 2017, este de 287.937.094 RON, iar numărul contribuabililor care au depus declarații fiscale este de 8.576 ”, a declarat Mihaela Marinescu, purtătorul de cuvânt al Administrației Județene a Finanțelor Publice (AJFP) Olt, la solicitarea Gazeta Oltului. Banii au fost obinuți din cultivarea cerealelor, legumelor și creșterea animalelor.

Conform sursei citate, cel mai mic venit din agricultură declarat la stat în 2017 a fost de 0 lei. În schimb, cel mai mare venit din cultivarea terenului încasat de un oltean s-a ridicat, în 2017, la 6.697.704 lei. Pe locul doi în topul primelor zece venituri încasate din agricultură se situează un fermier care s-a îmbogăţit cu 5.846.619 RON, pe locul trei unul care a câștigat 5.194.505 RON, iar pe locul patru este tot un agricultor din Olt care a înregistrat un venit din de 4.526.059 RON, din cultivarea terenului și creșterea animalelor.

 

Sursa https://www.agroinfo.ro/economic/milionari-din-agricultura-fermierii-olteni-au-castigat-intr-un-an-cat-altii-in-zece

DIRECT DE LA BRUXELLES. Printre propunerile pentru viitoarele subvenții ale fermierilor, care vor fi discutate în ședința Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, pe data de 29 ianuarie, se află și instituirea unei noi scheme de plată pe suprafață de care să beneficieze fermierii.
În vederea garantării unui nivel minim de sprijin pentru venitul agricol pentru toți fermierii veritabili, precum și în scopul îndeplinirii obiectivului tratatului de a se asigura un nivel de trai echitabil pentru populația agricolă, ar trebui stabilită o plată decuplată anuală bazată pe suprafață, ca tip de intervenție numit „sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității”. Pentru a se îmbunătăți direcționarea acestui sprijin, cuantumurile plăților pot fi diferențiate pe grupuri de teritorii pe baza condițiilor socioeconomice și/sau agronomice.

Pentru a evita efectele disruptive  (distructive, devastatoare n.r.) asupra veniturilor fermierilor, statele membre pot decide să implementeze sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității în funcție de drepturile la plată.

În acest caz, valoarea drepturilor la plată de dinaintea oricărei convergențe suplimentare ar trebui să fie proporțională cu valoarea lor astfel cum a fost stabilită în cadrul schemelor de plată de bază în temeiul temeiul Regulamentului (UE) nr. 1307/2013, ținând seama și de plățile pentru practicile agricole benefice pentru climă și mediu.

Statele membre ar trebui să realizeze, de asemenea, o convergență sporită pentru a continua să se îndepărteze progresiv de valorile istorice. Sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității constituie principalul sprijin acordat de PAC în vederea stabilizării veniturilor exploatațiilor agricole, astfel încât este necesar ca o parte semnificativă, de cel puțin 70 % din alocările prevăzute la prezentul regulament, să fie destinată acestui sprijin, se arată în documentul transmis de Parlamentul European pentru AGROINFO.

Aceste propuneri sunt făcute sub forma unor amendamente la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 ale Parlamentului European și ale Consiliului. Vor fi dezbătute și supuse votului în ședința Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, ținută la Bruxelles, pe data de 29 ianuarie 2019.

 

Sursa https://www.agroinfo.ro/vegetal/plata-noua-pe-suprafata-sprijin-de-baza-pentru-venit-in-scopul-sustenabilitatii

SPRIJIN PENTRU TINERII SAU NOII APICULTORI!

DE LA PARLAMENTUL EUROPEAN! La Parlamentul European se dezbat, pe 29 ianuarie 2019, în ședința Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, propunerile pentru noul regulament european după care va funcționa noua politică agricolă comună. Față de propunerea inițială de regulament, europarlamentarii au depus noi propuneri.
Europarlamentarii dezbat, în ședința din 29 ianuarie 2019, stabilirea normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). La propunerea inițială de regulament după care vor fi acordate plăți directe și sprijin pentru dezvoltare rurală, au fost depuse o serie de amendamente care modifică documentul inițial.

Unele dintre acestea vizează sectorul apicol. Câteva dintre propunerile făcute de europarlamentari pentru a fi incluse în noul regulament european, la capitolul apicultură, sunt următoarele:


Acțiuni de sprijinire a laboratoarelor de analiză a produselor apicole, inclusiv mortalitatea albinelor și eventualele scăderi ale productivității, chiar analiza substanțelor cu potențial toxic pentru albine. Este esențial să se sprijine analiza pierderilor de albine, deoarece aceasta este una dintre problemele esențiale cu care se confruntă apicultori. Acțiuni de conservare a numărului existent de comunități de albine, pentru creșterea și refacerea populațiilor de albine din Uniune.


Cooperarea cu organisme specializate pentru realizarea de programe de cercetare (inclusiv programe de cercetare și experimentale) în domeniul apiculturii și al produselor apicole.

Acțiuni de monitorizare a piețelor care includ acțiuni de planificare a producției și de adecvare a ofertei la cerere. Marcarea teritoriului de origine și promovarea mierii și a produselor apicole. măsuri de îmbunătățire a polenizării și a sănătății albinelor melifere și a altor polenizatori sălbatici.

Acțiuni de marketing pentru produsele apicole de o calitate înaltă. Măsuri de promovare a cooperării dintre apicultori și fermieri.

Acțiuni de consolidare a zonelor furajere pentru polenizatori. Măsuri de sprijin pentru tinerii sau noii apicultori.

Sprijin suplimentar opțional pe stup pentru serviciile de polenizare. Finanțarea fâșiilor înflorite și a pășunilor destinate albinelor, precum și a altor zone furajere pentru polenizatori. Efectele pozitive ale fâșiilor înflorite și ale pășunilor destinate albinelor, cum ar fi arbuștii și copacii, sunt demonstrate corespunzător și susținute prin mecanismele existente. Cu toate acestea, există două aspecte principale care necesită atenție suplimentară. În primul rând, trebuie acordată o atenție specială pentru ca acestea să nu devină „capcane” pentru polenizatori, cum este cazul pârloagelor. În al doilea rând, aplicarea acestora este valoroasă doar dacă este cuplată cu alte măsuri care au un impact mult mai semnificativ, ca rotațiile culturilor.


Acțiuni care vizează îmbunătățirea polenizării și coexistența cu polenizatorii sălbatici.

Etichetarea țării de origine. Trebuie să extindem domeniul de aplicare al intervențiilor posibile în sectorul apiculturii, în special prin dotarea apicultorilor cu toate instrumentele necesare pentru a combate eficient falsificarea mierii și alte tipuri de fraudă în sectorul apiculturii, se arată în document.


Măsuri de promovare a cooperării între apicultori și fermieri, în special în vederea reducerii impactului utilizării pesticidelor. Acțiuni de adaptare la schimbările climatice.


În planurile lor strategice PAC, statele membre își motivează alegerea obiectivelor specifice și a tipurilor de intervenții. Statele membre își definesc intervențiile în cadrul tipurilor de intervenții alese. Acestea includ măsuri pentru a asigura reducerea pesticidelor cu potențial dăunător pentru albine și dezvoltarea și punerea în aplicare a sistemelor de alertă timpurie între apicultori și vecinii lor pentru a evita pierderi pe scară largă de albine din cauza intoxicării.


Intensitatea ajutorului prin intermediul asistenței financiare din partea Uniunii pentru intervențiile menționate este de cel puțin 70 % din cheltuielile beneficiarilor. (unii europarlamentari propun 85% n.r.)


Pentru elaborarea planurilor lor strategice PAC, statele membre solicită consiliere din partea reprezentanților organizațiilor din domeniul apiculturii și a autorităților respective, inclusiv a autorităților de mediu


Statele membre notifică anual Comisiei numărul stupilor și/sau al coloniilor de albine de pe propriile teritorii.


Programele naționale pentru sectorul apicol aprobate înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament pot fi aplicate în continuare până la finalizarea lor în conformitate cu aceleași norme prin care au fost aprobate.
Statele membre în care mai mult de 75 % dintre apicultori sunt amatori sau lucrează în timp parțial, având cel mult 25 de stupi, respectă cerințele specifice din propriile planuri strategice PAC,


Definiția stupului și indicarea metodelor de calculare a numărului de stupi considerat a fi echivalentul unei unități vită mare, se arată în documentul transmis nouă de Parlamentul European.

Noul Regulament european va abroga Regulamentele (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 ale Parlamentului European și ale Consiliului, îm baza cărora sunt acordate fermierilor, în prezent, subvenții și sprijin pentru dezvoltare rurală.

 

Sursa https://www.agroinfo.ro/vegetal/sprijin-pentru-tinerii-sau-noii-apicultori

OFICIAL! Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), Adrian Chesnoiu, s-a întâlnit marți, 15 ianuarie 2019, cu reprezentanții Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigat din județul Brăila pentru a discuta stadiul implementării proiectelor aferente submăsurii 4.3 – Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea  sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – componenta infrastructură de irigații, anunță un comunicat AFIR transmis pentru AGROINFO.
Șeful AFIR a discutat cu fiecare reprezentant al OUAI-urilor prezente despre stadiul și problemele întâmpinate pe parcursul implementării proiectelor, despre modul de comunicare pe care beneficiarii îl au cu reprezentanții firmelor de consultanță, proiectare și construcție, dar și cu personalul instituției.

„Infrastructura de irigații este o componentă vitală pentru o agricultură modernă și competitivă. Discuțiile pe care le-am avut atât cu beneficiarii, cât și cu colegii noștri din teritoriu, ne oferă ocazia de a identifica problemele întâmpinate în implementarea proiectelor pe care le finanțăm și ne ajută să optimizăm toate procesele care necesită ajustări. Deja lucrăm la identificarea unor soluții concrete pentru finalizarea acestor proiecte esențiale pentru agricultura românească  în termenele stabilite de contractele de finanțare, pentru a preîntâmpina eventualele  prelungiri ale acestora care ar implica și penalizări. Vă asigur că voi analiza toate situațiile prezentate și le vom clarifica înainte de deschiderea unei noi sesiuni de finanțare, ” a declarat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR.          


Prin componenta de infrastructură de irigații a sM 4.3 sunt eligibile investițiile în modernizarea infrastructurii secundare de irigații, a clădirilor aferente stațiilor de pompare, de punere sub presiune și de racordare la utilități, inclusiv construcția și modernizarea bazinelor de colectare și stocare a apei de irigat. Noua sesiune de depunere a proiectelor care va debuta în data de 28 ianuarie 2019 aduce și o noutate, solicitată de foarte mult timp de beneficiarii noștri, aceea că echipamentele de irigat pot fi achiziționate în limita a 30% din valoarea proiectului.

Toate informațiile necesare depunerii proiectelor se regăsesc în versiunea finală a Ghidului solicitantului aferent submăsurii 4.3 – componenta infrastructură de irigații, care poate fi descărcat de pe pagina web a Agenției, www.afir.info.

 

Sursa https://www.agroinfo.ro/vegetal/seful-afir-intalnire-cu-beneficiarii-banilor-europeni-pentru-irigatii

COMUNICAT! Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) deschide sesiunile de primire a proiectelor de investiții în arealul ITI – Delta Dunării (Instrumentul Teritorial Integrat – Delta Dunării) pentru dezvoltarea infrastructurii de bază și pentru protejarea patrimoniului cultural, finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, anunță AFIR într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.
Cele două sesiuni se vor desfășura în perioada 21 ianuarie 2019, ora 9:00 – 30 aprilie 2019, ora 16:00 și vor avea o alocare financiară de 16.777.774 euro pentru submăsura 7.2 – Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică, iar pentru submăsura 7.6 – Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural, de 4.990.902 euro.

Pragurile de calitate ale proiectelor diferă în fiecare lună, începând de la 50 de puncte în prima etapă lunară (21 ianuarie – 28 februarie 2019) și ajungând până la pragul minim din ultima etapă lunară (01 – 30 aprilie 2019) de 20 de puncte pentru investiții în infrastructura rutieră de interes local, educațională și socială și pentru protejarea patrimoniului cultural. Pentru infrastructura de apă/ apă uzată, pragul minim sub care nu se pot selecta proiecte este de 25 de puncte.

„Avem nevoie de investiții în această zonă deosebită a țării noastre, avem nevoie să dezvoltăm infrastructură de bază, mai ales într-o zonă cu puternic potențial turistic și economic. De asemenea, investițiile în protejarea patrimoniului cultural sunt importante pentru dezvoltarea durabilă a zonei Delta Dunării și mai ales pentru dezvoltarea durabilă a mediului rural.  Alături de accesul la infrastructura de bază, satele noastre au nevoie de revigorarea vieții sociale, de conservarea și dezvoltarea moștenirii noastre culturale”, a menționat directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu.

Prin intermediul submăsurii 7.2 ITI – Delta Dunării, se acordă fonduri nerambursabile în procent de 100% pentru investiții în infrastructura rutieră, de alimentare cu apă, canalizare și pentru componenta educațională sau socială (grădinițe, creșe, after-school, școli profesionale în domeniul agricol sau instituții de învățământ secundar superior – filieră tehnologică). Valoarea sprijinului acordat pentru o investiție începe de la 500.000 de euro și poate ajunge până la 4.000.000 de euro pentru proiecte colective.

Totodată, prin submăsura 7.6 ITI – Delta Dunării, se obțin maximum 500.000 de euro, fonduri nerambursabile în procent de până la 100%, pentru susținerea investițiilor de restaurare, conservare și accesibilizare a patrimoniului cultural de interes local, a așezămintelor monahale, inclusiv a așezămintelor culturale.

Cererile de finanțare se depun on-line pe pagina de internet a Agenției, www.afir.info, până în data de 30 aprilie 2019, ora 16:00 sau până la epuizarea fondurilor disponibile. Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții de fonduri nerambursabile au la dispoziție Ghidul solicitantului care poate fi consultat gratuit pe site-ul Agenției, la secțiunea „Investiții PNDR” în pagina dedicată fiecărei submăsuri în parte.

 

Sursa https://www.agroinfo.ro/vegetal/afir-sprijin-de-la-500-000-de-euro-la-4-milioane-de-euro

OFICIAL! Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) avertizează crescătorii de animale că sunt sancțiuni dure care merg până la închisoare cu executare pentru falsificarea originii animalelor. AGROINFO a anunțat fermierii că a fost promulgată Legea zootehniei. În urma anunțului nostru, ANZ ne-a transmis un comunicat despre intrarea în vigoare a acestei legi.
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat miercuri, 16 ianuarie 2019, mult așteptata Lege a Zootehniei, deoarece în anul 2014, Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins  această lege.

Camera Deputaţilor a dezbătut și adoptat, anul trecut, amendamentele la acest act normativ. Potrivit raportului adoptat de Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților, Legea Zootehniei are ca obiect de reglementare instituirea unui cadru juridic unitar în  domeniul zootehniei.

DETALII AICI: LEGEA ZOOTEHNIEI INTRĂ ÎN VIGOARE! IOHANNIS A SEMNAT DECRETUL DE PROMULGARE!


Aşteptată de toţi operatorii din zootehnie, această lege vine să  reglementeze creşterea şi exploatarea, ameliorarea, reproducţia şi alimentaţia, conservarea resurselor genetice la speciile de animale de interes zootehnic, precum şi conservarea patrimoniului zoopastoral.

Acest act normativ vizează creşterea şi ameliorarea animalelor, având ca scop asigurarea continuităţii desfăşurării acestor activităţi la un nivel superior, menţinerea şi sporirea valorii de ameliorare şi a diversităţii genetice a animalelor.

De asemenea, aduce o serie de reglemntări pentru societățile de ameliorare , asociațiile de crescători care conduc programele de ameliorare, dar care dețin animale și care doresc să aibă acces la închirierea pășunilor din localitate.

DETALII AICI: LEGE! ATRIBUIREA DIRECTĂ A PĂȘUNILOR! CE CONDIȚII TREBUIE SĂ ÎNDEPLINEASCĂ CRESCĂTORII DE ANIMALE?


Printre noutățile de impact pentru crescătorii de animale, noua lege include reguli pentru accesul la pășuni, reglementări clare pentru programele de ameliorare, sancțiuni dure pentru cei care falsifică originea animalelor.

 

Sursa https://www.agroinfo.ro/economic/agentia-nationala-pentru-zootehnie-avertizeaza-crescatorii-de-animale

MUNCA PE CÂMP ȘI ÎN GRAJD ESTE CEVA VALOROS, DEMN DE PROTEJAT! Protest de amploare la Berlin, pe 19 ianuarie 2019, în a doua zi a evenimentului Săptămâna Verde. Zeci de mii de fermieri și susținătorii lor au protestat la poarta Brandenburg din capitala Germaniei. Mesajul pentru ministrul german al agriculturii, dar și pentru miniștrii agriculturii din alte state membre UE, a fost: munca pe câmp și în grajd este ceva valoros, demn de protejat.
Zeci de mii de fermieri din toată Germania și susținătorii lor au protestat sâmbătă la poarta Brandenburg din Berlin. Protestatarii au cerut o agricultură ecologică și alimente sănătoase.

Organizatorii demonstrației de anvergură au declarat că 170 de tractoare au pornit din fermele din întreaga țară pentru a se alătura celor 35 000 de protestatari din Berlin. "Ne-am săturat de industria agricolă", au scandat fermierii și susținătorii lor. Printre altele, protestatarii au cerut ca animalele din ferme să beneficieze de mai multă protecție și bunăstare.

 

Protestul a coincis cu renumitul târg agricol "Săptămâna Verde", organizat în capitala Germaniei și la care a participat și ministrul român al agriculturii, Petre Daea. 

Protestatarii au spus că mesajul adresat ministrului german al agriculturii, Julia Kloeckner, și celorlalți miniștrii ai agriculturii din Europa, prezenți la eveniment, este: munca pe câmp și în grajd este ceva valoros, demn de protejat.

România participă la evenimentul de la Berlin cu un stand de 335 mp, în concept unitar – instituții publice și mediu privat, din care Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale îi sunt alocați 60 mp. În cadrul evenimentului, ministrul Petre Daea are mai multe întâlniri cu omologii săi, pentru a discuta prioritățile României pe perioada deținerii Președinției Consiliului UE.

Expoziția „Săptămâna Verde 2019” va ține până în data de 27 ianuarie și reprezintă atât o platformă de afaceri, cât și un festival al tradițiilor gastronomice și folclorice cu impact mediatic de anvergură în Europa, cât și pe plan mondial. Peste 400.000 de vizitatori au trecut pragul expoziției în anul 2018.

Surse: cnbc.com, getty images

Sursa https://www.agroinfo.ro/economic/protest-urias-35-000-de-fermieri-si-sustinatorii-lor-si-170-de-tractoare

DOAR FERMIERUL ACTIV BENEFICIAZĂ DE SUBVENȚII APIA! Modificare valabilă din acest an pentru cererea unică APIA. Agricultorii care vor să beneficieze de subvenții vor trebui să demonstreze că sunt fermieri activi. Ordonanța subvențiilor, OUG 3/2015, a fost modificată anul trecut prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.4. Una dintre cele mai importante modificări vizează demonstrarea calității de FERMIER ACTIV.
Concret, la articolul 6, alineatul 6, din OUG 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură a fost adăugată o nouă prevedere. Fermierii pot să demonstreze că sunt activi în agricultură și prin înscrierea în  Registrul  contribuabilor/plătitorilor de la Fisc. Într-un cuvânt, fiscalizați. Noua prevedere se aplică pentru cererea unică pe care agricultorii o vor depune în acest an la APIA.

"Începând cu anul de cerere 2019, statutul de fermier activ se stabilește și prin verificarea înregistrării persoanelor fizice și juridice și a formelor asociative de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic al acestora, pentru activitățile lor agricole, în Registrul contribuabililor/plătitorilor, potrivit prevederilor art. 91 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, cu respectarea prevederilor art. 3 pct. 3 lit. (a) din Regulamentul (UE) 2017/2.393 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie 2017 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1.305/2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), (UE) nr. 1.306/2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune, (UE) nr. 1.307/2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune, (UE) nr. 1.308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și (UE) nr. 652/2014 de stabilire a unor dispoziții pentru gestionarea cheltuielilor privind lanțul alimentar, sănătatea și bunăstarea animalelor, precum și sănătatea plantelor și materialul de reproducere a plantelor."

ATENȚIE! Celelalte prevederi, alineate, ale articolului 6 din OUG 3/2015, referitoare la demonstrarea calității de fermier activ, rămân valabile, pentru că nu apar că ar fi fost abrogate prin Ordonanța 4/2018. Vă reamintim care sunt acestea.


„Art. 6.(1) Fermierul care în anul anterior de plată ar fi avut dreptul la plăți directe, calculate conform art. 12 din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de modificare a anexei X la regulamentul menţionat, cu modificările și completările ulterioare, denumit în continuare Regulamentul nr. 639/2014, care nu au depăşit cuantumul de 5.000 euro şi care desfăşoară cel puţin o activitate agricolă minimă în cadrul exploataţiei sale, definită potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) lit. c), d) şi e), este fermier activ şi poate beneficia de plăţi directe.

(2) Pentru a dovedi calitatea de fermier activ, fermierii persoane fizice care în anul anterior de plată ar fi avut dreptul la plăţi directe calculate conform art. 12 din Regulamentul nr. 639/2014, care depăşesc cuantumul de 5.000 euro se pot înregistra la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului ca persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 sau ca persoane juridice, care desfăşoară o activitate agricolă. Persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale sau întreprinderi familiale, rezultate ca urmare a înregistrării la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, se subrogă în drepturi şi obligaţii persoanei fizice, în ceea ce priveşte patrimoniul de afectaţiune.

(3) Fermierii persoane fizice care în anul anterior de plată ar fi avut dreptul la plăţi directe calculate conform art. 12 din Regulamentul nr. 639/2014, care depăşesc cuantumul de 5.000 euro şi care nu se înregistrează potrivit prevederilor de la alin. (2) trebuie să furnizeze documente din care să rezulte îndeplinirea uneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (5) lit. a) sau b).

(4) Pentru a dovedi calitatea de fermier activ, fermierii persoane juridice care în anul anterior de plată ar fi avut dreptul la plăţi directe calculate conform art. 12 din Regulamentul nr. 639/2014, care depăşesc cuantumul de 5.000 sunt înregistraţi la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu activitate agricolă. În cazul în care nu reiese activitatea agricolă, trebuie să furnizeze documente din care să rezulte îndeplinirea uneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (5) lit. a) sau b).

(5) Persoanele fizice sau juridice ori grupurile de persoane fizice sau juridice care în anul anterior de plată ar fi avut dreptul la plăţi directe calculate conform art. 12 din Regulamentul nr. 639/2014 care depăşesc cuantumul de 5.000 euro şi care gestionează aeroporturi, servicii de transport feroviar, sisteme de alimentare cu apă, servicii imobiliare, terenuri permanente de sport şi terenuri destinate activităţilor de recreere pot fi considerate fermier activ, dacă îndeplinesc una dintre următoarele condiţii:
a) cuantumul anual total al plăţilor directe reprezintă cel puţin 5% din veniturile sale totale obţinute din activităţi neagricole în ultimul an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi verificabile;
b) veniturile totale obţinute în cadrul exploataţiei din activităţi agricole reprezintă cel puţin o treime din veniturile totale obţinute în ultimul an fiscal pentru care sunt disponibile dovezi verificabile.

(6) Persoanele fizice sau juridice ori grupurile de persoane fizice sau juridice care în anul anterior de plată ar fi avut dreptul la plăţi directe calculate conform art. 12 din Regulamentul nr. 639/2014 care depăşesc cuantumul de 5.000 euro şi care gestionează firme/companii de construcţii, administratori de păduri de stat/private, penitenciare, unităţi administrativ - teritoriale: comune, municipii, oraşe, judeţe pot fi considerate fermier activ, dacă îndeplinesc una dintre condiţiile prevăzute la alin. (5) lit. a) sau b).


NOUA PREVEDERE ESTE ADĂUGATĂ DE ORDONANȚA 4/2018, PRINTR-UN NOU ALINEAT, INTRODUS DUPĂ ALINEATUL 6.

 


(7) În sensul alin. (5) pentru persoanele juridice și în cazul fermierilor prevăzuţi la alin. (3), dovezile verificabile sunt documente din care să reiasă veniturile totale şi veniturile obţinute din activităţile agricole și activități neagricole, care se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.”

Ordonanța 4/2018 care modifică Ordonanța subvențiilor APIA a fost aprobată prin Legea 146/2018, promulgată de președintele României, Klaus Iohannis, la data de 19 iunie 2018 și publicată în Monitorul oficial din data de 22 iunie 2018.

 

Sursa https://www.agroinfo.ro/vegetal/de-la-1-ianuarie-2019-adio-subventii-apia-pentru-cei-care-nu-demonstreaza-ca-sunt-fermieri-activi

Pagina 3 din 144
giweather joomla module

Go to top