AGROSTAR

AGROSTAR
Lucrători români în agricultură, exploatați mai rău decât animalele. Cazul a 7 muncitori, printre care 5 români, a ajuns în atenția judecătorilor italieni după ce angajatorii din Peninsulă sunt acuzați că îi tratau inuman pe cei care le lucrau pământurile. La tribunalul din Latina se investighează în prezent cazul a 7 lucrători în agricultură (printre care și 5 români). Declarațiile oferite în sala de judecată sunt absolut cutremurătoare. Judecătorul care prezidează cazul, Mario La Rosa, le-a cerut oamenilor să povestească cum decurge o zi de muncă în agricultură, la firma angajatoare. În barăcile în care erau cazați, trezirea era devreme, la ora 4:00, când afară era încă întuneric. În camioneta care îi transporta la locul de muncă în ziua respectivă încăpeau cu greu toți, dar trebuiau să se înghesuie, nu aveau alternativă, era singurul mijloc de transport pus la dispoziție pentru a ajunge la locul de muncă. Stăteau unul în brațele celuilalt, pentru că în acel microbuz în care în mod normal ar fi încăput 9 persoane, intrau 15 sau chiar 18, uneori. Nu le păsa, important era să ajungă pe câmp și să câștige bruma de bani care le era aruncată la sfârșitul zilei. Erau trei opriri de unde erau adunați muncitorii: una în Latina, a doua la Sezze și ultima în Roccagorga. Ulterior, mijloacele de transport se îndreptau în funcție de locul în care se afla cererea de muncă, putea fi în mediul rural Agro Pontino sau chiar în provincia Roma. „În timpul zilei de lucru, aveam pauză doar jumătate de oră”, au declarat la proces lucrătorii care au răspuns la întrebările ambelor părți, atât ale acuzării, cât și ale apărării, potrivit www.ziarpiatraneamt.ro care citează www.latinaoggi.eu. De asemenea, muncitorii au povestit că atunci când vremea era ploioasă nu mergeau la muncă iar aceste zile nu erau plătite. Asemenea perioade puteau fi uneori îndeajuns de lungi încât să le afecteze considerabil câștigurile din luna respectivă, iar asta în condițiile în care pentru mulți prioritatea era una singură: de a trimite bani acasă, celor rămași în urmă, pentru care nu existau alternative. Pentru multe familii ei erau unica speranță și singura sursă de venit.

Sursa https://agrointel.ro/114122/muncitori-romani-exploatati-in-agricultura-marturiile-lucratorilor-dintr-o-ferma-din-italia/

 


Mafia pășunilor speculează fiecare situație. Crescătorii de animale reclamă o situația nouă, ilegală, ce s-a ”țesut” în jurul suprafețelor de pășunat deținute de statul român: cei care au reușit să închirieze pe ani buni pășunile comunale aparținând primăriei sau din posesia Agenției Domeniile Statului (ADS) subînchiriază terenurile pe care ar trebui să pască animalele astfel încât obțin și bani europeni și pe cei din taxa obținută de la alți crescători! Situația pășunilor contractate pe ani buni este similară în toate județele țării iar crescătorii care nu au reușit să primească nicio palmă de pâmânt se plâng că nu au unde merge la pășunat cu animalele sau plătesc sumele colosale la terenurile de la privați. Un exemplu este al ciobanilor de la Asociația Tim Miorița Lugoj care sunt revoltați de faptul că nu reușesc sub nicio formă să obțină terenuri pentru pășune de la ADS Timiș. Ei susțin că s-a ajuns la această situație gravă, fiindcă există multe terenuri care sunt arendate unor persoane care nici măcar nu dețin animale. Ei păstrează pământul neutilizat, dar obțin subvențiile. Alții îl subînchiriază pe bani grei la alți crescători de oi sau vaci, dar la negru. Aron Petruescu, vicepreședintele asociației Tim Miorița are 1.200 de oi și 53 de ha de pășune, însă ar mai avea nevoie de încă 100 de ha pentru a putea satisface nevoia de hrană a mioarelor. În zona Lugoj mai există pășune, dar este împădurită. “Autoritățile se fac că nu știu de această stare de lucuri și nu verifică situația pe teren, pentru a lua măsurile ce se cuvin. Ne cere o redevență de 450 pe ha, plus impozitul. Nu se pot pășuna animalele acolo. La APIA nu e eligibilă la plată, din moment ce nu e curațat pământul”, spune Petruescu potrivit www.ziuadevest.ro. Neavând terenul necesar, omul furajează oile sau merge pe pășune particulară, unde plătește mult prea mult. Cristian Crâsciu este coleg cu el în asociație. El deține tot 1.200 de mioare și are 50 de ha de pășune. Lui i-ar mai trebui tot 100 de ha, dar nu are nicio șansă să le obțină de la ADS. “La 300 de metri de stâna mea, se află un teren al ADS de 100 de ha de pășune arendat din 2015 la unul din Sibiu. Acela ține terenul degeaba. Nu aduce oile acolo. Nici nu ar avea cum. E prea departe Sibiu de Lugoj. Nici nu îl curăță. El numai ia subvenția. La 300 de metri de mine să fie pășune și să nu o pot lua să mă folosesc de ea este grav. Pe contractul de arendă la durată scrie ”până la momentul concesionării”, dar care e acel moment? El poate merge cu acest contract și 100 de ani. Dacă ADS l-ar scoate la licitație eu l-aș licita, dar nu îl scoate”, a declarat Crâsciu. Problema lipsei pășunelor este mult mai veche și ADS Timiș nu a găsit niciodată soluții eficiente pentru a-i mulțumi pe toți crescătorii de oi și vaci. Oierii spun că fermierii mari și puternici fac legea și sunt mână în mână cu autoritățile, iar cei mici rămân fără pășune. Gheorghe Mihăescu este președintele Asociației Tim Miorița Lugoj, are 700 de mioare și 46 de ha de pășune, dar e prea puțin. El a explicat: “Eu sunt vecin cu ADS, dar nu pot lua pășune, fiindcă nu mai există liberă. Cei care le dețin le-au subînchiriat. Eu m-aș mulțumi să mai pot obține și 20 de ha să îmi pot hrăni oile în mod normal. Dacă ADS ar scoate terenurile la licitație, eu aș licita și aș avea o șansă să obțin ceva. Din cele 150 de ha care sunt lângă mine, m-aș mulțumi dacă mi-ar repartiza 20 ha să le licitez. Am făcut cerere la ADS dar nu am primit niciun răspuns. Sunt interese mult mai mari, ce trec peste interesele ciobanilor mici. Noi am vrea ca pășunile să fie scoase la licitație. Așa este corect. Dacă pe un teren sunt mai mulți solicitanți să aibă fiecare dreptul să îl poată obține”, susține Mihăescu. Ce spune ADS Timiș? Mădălina Andraș, consilier juridic la ADS Timiș, a explicat că toate terenurile aflate în administrarea ADS s-au oferit și se oferă prin licitație publică deschisă, în funcție de agroindustriala de la care provin. Nu se licitează exclusiv terenul agricol sau pășunea. Dacă vine ciobanul și face o cerere că vrea în concesiune pentru 20 de ani o suprafață de pășune pe o anumită localitate, la licitație vor fi scoase toate terenurile de la agroindustriala respectivă, indiferent că e neproductiv sau e agricol. Persoanele care și-au depus scrisori de intenție pentru arendare sau concesionare au fost trimise la București și s-au scos la licitație respectivele terenuri. „În 2019, în funcție de scrisorile de intenție depuse, ADS va oferta la licitație publică cu strigare sau arendare terenurile cu destinație agricolă ce s-au aflat în exploatarea societăților comerciale, dar va încheia și contracte de concesiune, prin atribuirea directă cu persoane fizice sau juridice deținătoare de active”, se arată în răspunsul scris și semnat de Călin Gheorghe Bologa, directorul general al Agenției Domeniilor Statului din București.

 

ANUNȚ OFICIAL AGENȚIA DE PLĂȚI! Cererile pentru finanțarea cooperării dintre fermieri și microîntreprinderi, întreprinderi mici, ONG-uri, consilii locale sau unități școlare, sanitare, de agrement sau de alimentație, se depun până la data de 30 iunie 2019, ora 16:00, anunță Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR), într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale finanțează prin submăsurile 16.4 și 16.4a din cadrul Programului Național de Dezvoltare 2014 – 2020 (PNDR 2020) cooperarea între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol. Pentru finanțarea acestor parteneriate există o alocare disponibilă de 4.744.665 euro pentru sectorul agricol (submăsura 16.4) și de 6.668.484 euro pentru sectorul pomicol (submăsura 16.4a).

„Ca urmare a solicitărilor mai multor potențiali beneficiari, am decis să prelungim perioada de primire a cererilor de finanțare până la 30 iunie 2019, având în vedere faptul că proiectele sunt complexe și necesită mai mult timp pentru pregătirea documentației în vederea depunerii. Aceste linii de finanțare contribuie la consolidarea legăturilor dintre agricultură și producția alimentară. De asemenea, susținem asocierea între fermierii români care vor avea o forță mai mare pentru valorificarea producției. Obiectivul acestor submăsuri este acela de a promova cooperarea între actorii locali, în scopul comercializării prin piețele locale a produselor agricole și pomicole prin intermediul lanțurilor scurte de aprovizionare”, a declarat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR.

Valoarea sprijinului acordat în cadrul submăsurilor 16.4 și 16.4a este de maximum 100.000 euro, iar finanțarea este 100% nerambursabilă și se acordă pentru studii și planuri de marketing (maxim 10%*), pentru acoperirea costurilor de funcționare a cooperării (maxim 20%*), precum și pentru decontarea cheltuielilor de promovare a lanțului scurt de aprovizionare și a pieței locale (maxim 50%*), de creare sau achiziționare a mărcii înregistrate (maxim 5%*), de protejare a mărcii înregistrate (maxim 5%*).

De asemenea, finanțarea se acordă și pentru etichetarea și ambalarea produsului, pentru aplicații software, pentru onorarii ale partenerilor sau colaboratorilor externi, pentru investiții în construcții, în echipamente, în utilaje și mijloace de transport, dar și pentru închirierea acestora.

În această sesiune de depunere, AFIR a primit până în acest moment solicitări de finanțare a 8 parteneriate, în valoare totală de 728.019 euro, din care unul, în valoare de 100.000 euro, este aferent sectorului pomicol. Beneficiarii din județele Cluj, Giurgiu, Hunedoara, Maramureș, Tulcea au depus la AFIR solicitări cu valori cuprinse între 32.000 euro și maximul de 100.000 euro pentru un proiect.

Un astfel de proiect din Hunedoara solicită finanțare pentru coagularea producătorilor din zona cetăților dacice sub un brand comun și constituirea unui lanț scurt de aprovizionare adresat turiștilor, dezvoltarea unei platforme on-line și lansarea unei campanii de promovare a brandului respectiv, înființarea unui spațiu special de tip stand mobil destinat vânzării de produse locale.

De asemenea, un alt proiect, depus în județul Tulcea, vizează promovarea și comercializarea produselor obținute din lapte de capră, iar în județul Cluj a fost propusă promovarea dovleacului copt românesc.

Beneficiarii eligibili care pot primi finanțare prin submăsura 16.4 și 16.4a sunt parteneriatele constituite în baza unui Acord de Cooperare din cel puțin un fermier sau un grup de producători sau o cooperativă care își desfășoară activitatea în sectorul agricol/ pomicol și cel puțin un partener din categoriile: fermieri, microîntreprinderi și întreprinderi mici, organizații neguvernamentale, consilii locale, unități școlare (inclusiv universitățile de profil), unitățile sanitare, de agrement și de alimentație publică.

Cererile de finanțare se depun on-line pe pagina de internet a Agenției, www.afir.info, iar pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții pot consulta gratuit pe site Ghidul solicitantului și anexele aferente, la secțiunea Investiții PNDR în pagina dedicată submăsurilor 16.4 și 16.4a.

Sursa https://www.agroinfo.ro/vegetal/termen-prelungit-pentru-banii-fermierilor

 

ANUNȚ MINISTERUL AGRICULTURII! Temperaturile scăzute din această primăvară determină schimbarea unei condiții în acordarea unei subvenții uriașe pentru fermierii români. Ministerul Agriculturii a modificat legislația astfel încât fermierii să poată beneficia de acești bani.

În primăvara anului 2019, pe fondul unei nebulozități accentuate în perioada înfloririi și a temperaturilor scăzute înregistrate până în apropierea datei de 1 aprilie, necorelate cu factorii de creștere și dezvoltare, a avut loc o decalare a perioadei de vegetație și întârzierea tuturor celorlalte fenofaze. Astfel, înflorirea și legarea întârziată au determinat fructificarea și coacerea tardivă a
fructelor.

În urma analizelor efectuate în piețe a reieșit faptul că nu toți fermierii înscriși în ciclul I au reușit să valorifice tomatele la piață,
din considerentele enunțate anterior.

Pentru motivele menționate mai sus, apare necesitatea extinderii perioadei de valorificare a producției de tomate din spații protejate și în perioada 1 iunie - 15 iunie 2019.

Nerealizarea unei astfel de modificări referitoare la perioada de valorificare va produce efecte negative asupra producătorilor,
întrucât aceștia vor fi constatați ca fiind neeligibili în cadrul Programului de sustinere a produsului tomate in spatii protejate,
motivat de faptul că au valorificat în afara perioadei eligibile, argumentează Ministerul Agriculturii în Nota de fundamentare la proiectul de modificare a Hotărârii de Guvern 107/2019 privind acordarea unui ajutor de minimis pentru tomatele cultivate în spații protejate.

Așadar, a fost prelungită perioada de valorificare a producției de minim 2 kg de tomate/mp cultivate în spații protejate. Până la modificarea hotărârii, perioada de valorificare era până-n luna mai.

modif-minimis-rosii_b

Valoarea ajutorului de minimis pentru tomate este de 3.000 de euro/an/beneficiar.

Pentru a fi eligibili la aplicarea schemei de ajutor la cultura de tomate, solicitantii trebuie să îndeplinească următoarele criterii
cumulative de eligibilitate:

a)să deţină o suprafaţă cultivată cu tomate în spaţii protejate de minimum 1.000 mp, marcată la loc vizibil, cu o placă-indicator cu
dimensiunile de circa 150 x 200 cm, pe care să se găsească inscripţia "Program susţinere tomate, anul 2019, beneficiar numărul ....., Direcţia pentru Agricultură a Judeţului .........../Municipiului Bucureşti";
b)să obţină o producţie de minimum 2 kg tomate/mp;
c)să fie înregistraţi în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafeţele cultivate cu tomate în spaţiile protejate în anul de cerere;
d) să facă dovada producţiei realizate şi
b) prin documente justificative privind comercializarea producţiei

Beneficiarii acestui sprijin financiar sunt:

- producători agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare, valabil până la data plăţii
ajutorului de stat.
- producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi completările ulterioare;
- producători agricoli persoane juridice.

Sursa https://www.agroinfo.ro/vegetal/modificare-importanta-pentru-plata-subventiei

 

SE ANUNȚĂ PROTEST LA MINISTERUL AGRICULTURII! Apicultorii din toată Europa demonstrează în fața Ministerelor Agriculturii cerând aplicarea de standarde europene de protejare a albinelor împotriva pesticidelor în votul ce va avea loc chiar de Ziua Mondială a Albinei, anunță ROMAPIS, într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

Cetățenii Uniunii Europene se tem că statele membre vor anula interdicția folosirii insecticidelor din clasa neonicotinoidelor deschizând porțile unor noi pesticide periculoase pentru albine.

Marți, 7 mai 2019, la ora 11:00, în București, apicultori și membri ai grupurilor preocupate de sănătatea mediului se vor aduna în fața Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru a înmâna petiția semnată de peste 3 000 de români care cer intervenția în sprijinul adoptării unei modalități corecte, fundamentată științific de evaluare a toxicității pesticidelor față de insectele polenizatoare, printre care și albinele. Acțiunea se circumscrie unei serii de evenimente similare care vor avea loc și în alte capitale europene în data de 9 mai: Berlin, Dublin, Haga, Londra, Paris, Riga,  Roma și Sofia.

Votul este așteptat să se țină în 20 mai, ceea ce coincide cu Ziua Mondială a Albinei, în Comisia Permanentă pentru Plante, Animale, Alimente și Furaje, la Bruxelles. Statele membre vor vota pentru ridicarea la un nou nivel a standardelor de testare a tuturor pesticidelor conform Ghidului Albinei, document elaborat de EFSA - Autoritatea Europeană Pentru Siguranța Alimentară în anul 2013 dar neadoptat încă la nivelul întregii Uniuni Europene. 

Petiția online, semnată în afară de români și de 230.000 de alți cetățeni europeni se poate vedea aici:
https://actions.sumofus.org/a/salvati-albinele

„Cetățenii și apicultorii sunt îngrijorați în aceste zile, dând glas preocupărilor pentru soarta polenizatorilor, care se aud de la Riga la Berlin și de la Roma la București” declară Rebecca Falcon, managerul campaniei din partea organizației SumOfUs. „Albinele Europei sunt decimate de pesticide toxice dar pe 20 mai, chiar de Ziua Albinei, guvernele europene au șansa să voteze documentul cunoscut sub numele de Ghidul Albinei care stabilește noi standarde, cu bază științifică garantată de EFSA pentru evaluarea pesticidelor.”

Mircea Ciocan
Președinte ROMAPIS-Federația Asociațiilor Apicole din România

Sursa https://www.agroinfo.ro/economic/protesteaza-in-fata-ministerelor-agriculturii-din-toata-europa

 

GHID CERERE SUBVENȚII APIA! Aplicația IPA online care a tot dat rateuri de când a început depunerea cererilor pentru subvențiile agricole aferente acestui an, de la 1 martie 2019, a fost revizuită, se pare. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a publicat astăzi, 6 mai 2019, pe pagina sa oficială, Ghidul de utilizare a aplicației IPA online, ediția III, revizia I.

Ce s-a modificat în aplicație?

Adăugarea unor noi coduri privind reconversia viticolă și reconversia suprafețelor de pajiști permanente sensibile din punct de vedere al mediului
- Adăugarea unui nou cod pentru culturile de Miscanthus declarate ZIE (zonă de interes ecologic) care nu se mai află în primul an în care s-a înființat cultura.
- Adaugarea unor noi definiții, conform prevederilor legale în vigoare

Generarea automată a unor noi mesaje de atenționare/avertizare
- Instrucțiune digitizare conductă BRUA
- Modificarea digitizării zonelor cu specii forestiere cu ciclu scurt de producție și zonelor cu culture fixatoare de azot
- Digitizarea zonelor împădurite.

Cererea unică pentru subvenții depusă de fermieri este completată în această aplicație. IPA online a dat bătăi de cap angajaților APIA din țară încă de la începutul sesiunii de preluare a cererilor agricultorilor. Aplicația s-a blocat de mai multe ori, angajații APIA fiind nevoiți să-i trimită, nu o dată, acasă pe fermierii programați. După revizie, e posibil ca aplicația să funcționeze mai bine.

INTEGRAL GHIDUL PE PAGINA APIA!

Sursa https://www.agroinfo.ro/vegetal/ultima-ora-de-la-apia-despre-subventiile-fermierilor

 

ROLUL NEFAST AL SUBVENȚIILOR DIN AGRICULTURĂ! Profesorul Avram Fițiu de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj face o analiză a efectelor pe care le au subvențiile acordate fermierilor asupra dezvoltării satului românesc și a fermelor din România. Subvențiile sunt o binecuvântare sau un blestem pentru țăranii români?

O analiză comparativă între ţările Uniunii Europene şi ţările cu politici neoliberale, în agricultura din grupul de Cairns (Chile, Brazilia, Noua Zeelandă, SUA, Canada, Australia etc.), ne arată destul de clar că atunci când subvenţiile sunt foarte scăzute, ţările devin mai repede competitive economic (grupul de Cairns), decât în cazul ţărilor cu nivel ridicat de subvenţii.

Dacă ne uităm puţin în urmă şi analizăm efectul subvenţiilor în spaţiul rural românesc, în ultimii 29 de ani, vom vedea că, pe măsură ce creşte numărul subvenţiilor cumulate de un agricultor, creşte şi numărul parcelelor de teren abandonate. Practic, am creat condiţiile perfecte ale satului asistat social, în care, prin acordarea de subvenţii fără condiţionalităţi, am eliminat motivaţiile care l-au făcut pe ţăran să lucreze pământul.

Ţăranii harnici îşi lucrează pământul, fie că primesc, fie că nu primesc subvenţie. În schimb, ţăranii leneşi (sau agriculorii surogat- noi agricultori ce s-au apucat de agricultură după 2007 când au apărut subvențiile de la APIA) au toate motivele de a trece de la “munca câmpului” la “povestea de la bar” cu politicile UE atât de stimulative pentru nemuncă.

Cu satele părăsite în mare parte de forţa vie a societăţii rurale, din motive migraţioniste (mare parte din satele din Transilvania), ţăranii în vârstă rămaşi şi-au construit un sistem financiar conservator, bazat în mare parte pe subvenţii. Lipsind motivaţia muncii pământului, avem de a face cu un fenomen rapid de abandon al acestei ocupaţii străvechi în mediul rural. Nici măcar nevoile de bază nu se mai justifică pentru ca un ţăran să le asigure prin munca sa. 

Astfel, avem de-a face cu un semi abandon a unor activităţi rurale care au motivat ţăranul să ocupe spaţiul rural :
- au fost dărâmate cuptoarele de pâine din multe gospodării;
- au fost distruse «bujdeiele» de uscat fructe;
- au fost abandonate războaiele de ţesut.

Această stare financiară acceptabilă pentru ţăranul român este susţinută, pe lângă subvenţii, de pensiile pe care ţăranii care au muncit la oraş sau în industrie le mai primesc. Declinul financiar care va perturba familia ţărănească va fi momentul dispariţiei acestor pensii, odată cu deţinătorii lor destul de în vârstă. Astfel, dacă dispar cei doi piloni de asistenţă socială ai ţăranului român (subvenţia şi pensia), care creează astăzi un echilibru financiar fragil, ne vom regăsi în faţa unui abandon tragic al spaţiului rural românesc. Cu suma aferentă dată ţăranilor în vârstă, pentru plata subvenţiilor prin APIA, din 2007 până astăzi, puteam să avem în fiecare an 40.000 de ferme pentru copiii ţăranilor, cu o investiţie de 25 000 euro (ex. tineri fermieri). Ar fi rezultat, între 2007 - 2013, circa 280.000 de ferme realizate de tinerii fermieri.

Daca luăm în analiză subvențiile APIA din județul Sălaj în anul 2011, observăm că o sumă de 100 de milioane de lei a fost acordată la circa 25 de mii de beneficiari, ceea ce presupune o medie de circa 380 000 de euro pe fiecare comună sălăjană. Acești bani au intrat în mare parte în consum în fermele de subzistență în loc să fie folosiți pentru investiții în ferme.

Suma intrată anual într-o comună sălăjană este arhisuficientă pentru rezolvarea a cel puţin 4 mari probleme cu care se confruntă țăranii (vânzarea laptelui, cărnii, legumelor și fructelor) printr-o investire în unități de procesare. Din păcate, acest lucru nu se întamplă, și zeci de mii de țărani sălăjeni (exemplul poate fi extrapolat și în alte județe ale Romaniei) se plâng că nu au unde să-și vândă produsele din ferme. Din 2007 până astăzi, o minte rezonabilă ar fi rezolvat problemele majore de vânzare a produselor agricole a milioane de țărani cu banii europeni din APIA, prin realizarea de unități de procesare în fiecare comună românească.

Exemple de investire durabilă a banilor din subvenţii

În urma noii legi a păşunilor, prin care primăriile sunt obligate să concesioneze toate suprafeţele de păşune pe care le deţin mediului privat (ţărani sau asociaţii de crescători de animale), sume importante de bani de la APIA ajung în conturile ACT-urilor. În loc să fie redistribuite anual sume importante pentru fiecare membru în parte, fiecare structură juridică ar trebui să-şi prioritizeze obiectivele pe termen scurt, mediu şi lung, aşa încât să poată realiza investiţii durabile pentru comunităţi precum:

- Organizarea raţională a păşunatului. Această investiţie constă în organizarea unor parcele de păşunat cu o mărime de 5-6 heactare, delimitate prin perdele de protecţie (cătină, măceș) care să fie date în folosinţă îndelungată acelor membri, de regulă tineri, care vor să-şi organizeze ferme comerciale.
- Cercuri de maşini: cumpărarea în comun a unor utilaje. Exemple de investiţii: combine, cositori; maşini de plantat sau recoltat . Funcţionare: fiecare membru foloseşte individual utilajele ce aparţin grupului, participând cu cotă parte la întreţinerea şi repararea acestora.
- Unităţi de procesare, de prestări servicii (unități realizate la norme superioare sanitar veterinare, care prestează servicii de procesare pentru membrii structurii, de regulă structura cooperativă). Exemple de investiţii: atelier de dulceţuri, conserve, murături, măcelărie, lactate etc. Funcţionare: fiecare ţăran vine cu materia primă şi pleacă acasă cu borcanul gata etichetat şi pregătit de vânzare, ca exemplu. Funcţionarea sistemului este apropiată de funcţionarea unei mori la care ţăranul vine cu grâul şi pleacă acasă cu făina.

Sisteme de comercializare în comun
- Funcţionare: fiecare ţăran produce individual sau în comun produsul finit (prestări servicii) şi vinde direct sau în structură de comercializare comună.
- Exemple de investiţii: magazine în ferme, magazine mobile, magazine fixe în sat şi în oraş, magazine on-line, logistică pentru organizare de târguri,
spune profesorul Avram Fițiu, în cartea sa Salvarea fermei țărănești.

Sursa https://www.agroinfo.ro/vegetal/subventiile-apia-binecuvantare-sau-blestem-pentru-satul-romanesc

 

PRĂPĂD LA GIURGIU! Bucăţi de gheaţă mari cât oul de porumbel au lovit, luni după-amiaza, mai multe localități din județul Giurgiu şi au distrus pomii fructiferi, dar şi culturile de legume de pe câmp, culturile de rapiță și de grâu. Imaginile dezastrului sunt grăitoare.

Grindina a distrus aproape 1000 de hectare in zona Frătești, în vecinătatea depozitului de deșeuri. Au fost complet distruse peste 800 ha cu grâu si rapiță. Și în alte localități din județul Giurgiu, grindina a făcut prăpăd! Mihai Bravu, Budeni, a postat Informația de Giurgiu, pe pagina sa Facebook.

 grindina-giurgiu-5_bgrindina-giurgiu-4_bgrindina-giurgiu-3_bgrindina-giurgiu-2_b

Luni, 6 mai, până la ora 17, județul Giurgiu s-a aflat sub avertizare meteo cod portocaliu de vreme rea. A plouat torențial și vântul a bătut cu putere, iar în unele zone a bătut piatra.

grindina-coperta_b

Grindina căzută, de mărimea unui ou de porumbel, a afectat culturile oamenilor care spun că recolta e pierdută.

Sursa https://www.agroinfo.ro/economic/imaginile-dezastrului-1000-de-hectare-de-culturi-agricole-distruse-de-grindina

 

Ziua fericită a lucrătorilor internaționali!

Astăzi este ziua mai, ziua tuturor lucrătorilor uniți în solidaritate. Cât de important este prima zi a lunii în care oamenii de lucru din Europa vor merge la sondajele cele mai decisive și divizive. Între 23 și 26 mai 2019, cetățenii europeni vor fi chemați să voteze pentru alegerile din UE, să aleagă să adere la o Europă socială și democratică sau să prevaleze instanțele naționale, transformându-și astfel înapoi principiile integrării și solidarității care au fondat Uniunea Europeana.

EFFAT profesează cu ocazia zilei de 1 mai pentru a trimite un mesaj direct către sindicatele europene ale muncitorilor și afiliaților: Continuați lupta pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă, urcând la urne în această lună, alegând o Europă mai echitabilă pentru lucrători, un nou contract social bazat pe privind justiția, calitatea locurilor de muncă și salariile mai mari.

La 1 mai, Harald Wiedenhofer, secretarul general al EFFAT, a declarat: "La 23-26 mai, muncitorii trebuie să demonstreze că Europa nu înseamnă naționalism, mai degrabă o integrare pașnică și respect pentru demnitatea umană".

Sursa https://www.effat.org/uncategorized/1st-of-may-fight-for-people-first-in-a-better-europe/

 

Cu sprijinul EFFAT, Federația Europeană a Sindicatelor pentru Alimentație, Agricultură și Turism, muncitorii și sindicatele din diferite țări iau măsuri luni, 29 aprilie, la sediul Coca-Cola European Partners (CCEP) din Anderlecht. Sindicatele, unite sub umbrela EFFAT, spun: "E de ajuns!". "CCEP reduce în mod constant locurile de muncă și face ocuparea forței de muncă mai precare. Și negocierile îndelungate privind un comitet european de întreprindere încă nu au produs un rezultat satisfăcător. "

Structura partenerilor europeni Coca-Cola (CCEP) a fost înființată în 2016 ca urmare a fuziunii a trei societăți de îmbuteliere (Coca-Cola Enterprises, partenerii Iberian Coca-Cola și entitatea germană deținută de TCCC, Coca-Cola Erfrischungsgetränke GmbH). De atunci, aproximativ 2.500 de locuri de muncă au fost deja pierdute, aproximativ 10% din totalul forței de muncă inițiale CCEP, compania cerând în mod constant o mai mare flexibilitate a forței de muncă.

"Compania îi place să se laude cu angajamentul său de mediu și social, dar în practică este vorba despre creșterea profitului acționarilor. În același timp, închiderile și modificările se fac fără a lua în considerare impactul negativ asupra angajaților, a familiilor lor și a comunităților locale ", spune Enrico Somaglia de la EFFAT.

Într-un astfel de scenariu critic, sindicatele naționale și structurile reprezentative ale muncitorilor se luptă, strategiile industriale principale fiind adoptate la nivel central de Consiliul de administrație al CCEP. Înființarea unui EWC bine funcțional ar oferi lucrătorilor posibilitatea de a avea un cuvânt de spus la nivelul corespunzător, unde se iau efectiv deciziile. Cu toate acestea, negocierile EWC se confruntă cu un impas teribil, deși acestea se desfășoară de aproape trei ani. "CCEP dorește să impună un comitet european de întreprindere cu un rol limitat și slab. Și echipa de management acționează cu o atitudine agresivă care nu permite nici un progres ", spun unii membri SNB.

Sindicatele solicită
Sindicatele afiliate EFFAT doresc ca partenerii europeni Coca-Cola (CCEP) să înceteze tăierile și să facă locuri de muncă mai precare. Oamenii ar trebui să fie plasați în fața profiturilor și a intereselor acționarilor. Toți angajații ar trebui să primească respectul pe care îl merită. Sindicatele solicită, de asemenea, un puternic Consiliu european de întreprindere care să funcționeze pentru un dialog constructiv permanent și consultat într-un stadiu incipient, înainte de luarea deciziilor. Sindicatele doresc, de asemenea, EFFAT, un partener social recunoscut la nivelul UE, cu o experiență îndelungată în cadrul EWC, să asiste în viitor consiliul european de întreprindere, deși conducerea respinge această solicitare fără motive întemeiate.

Negocierile privind un comitet european de întreprindere trebuie abordate în mod constructiv. Agresiunea verbală și comportamentul neprofesional din partea conducerii nu vor mai fi tolerate.

Angajații și sindicatele lor vor continua să acționeze până când conducerea va lua în considerare cererile lor.

Actiunea
Raliul nostru va avea loc luni, 29 aprilie, la ora 13 la Coca-Cola, pe strada Bergensesteenweg 1424 din Anderlecht.

Orice întrebări despre acest comunicat de presă?
Sunați la unul dintre acești secretari ai unirii:
- Enrico Somaglia (IT / RO / FR), EFFAT: +32 491 67 71 00

Sau pentru Belgia:
- Delvenne Marc (FR), alimente și servicii ACV, +32 477 75 96 61
- Desmet Bjorn (NL), secretar regional ABVV Horval: +32 477 305 557
- Schaerlaekens Karin (NL), secretar LBC-NVK: +32 478 45 42 61
- Didier Lebbe (FR), secretar CNE: +32 476 355 220
- Van Hoof Anita (NL / FR), secretar federal pentru BBTK: +32 475 42 51 81

 

 

Cerințele noastre - Sindicat Acțiunea 29 aprilie 2019 Anderlecht_ DE
Cerințele noastre - Sindicat Acțiune 29 aprilie 2019 Anderlecht_ EN
Cerințele noastre - Sindicat de Acțiune 29 aprilie 2019 Anderlecht_ ES
Cerințele noastre - Sindicat Acțiune 29 aprilie 2019 Anderlecht_ FR
Cerințele noastre - Sindicat Acțiunea 29 aprilie 2019 Anderlecht_ NL

Sursa https://www.effat.org/featured/coca-cola-attack-on-jobs-and-workers-involvement-rights-triggers-trade-union-action/

 

Pagina 4 din 153
giweather joomla module

Go to top