AGROSTAR

AGROSTAR

La Ziua Internațională a Muncitorilor, EFFAT solicită viitorului Parlament și Comisiei Europene să pună siguranța la locul de muncă pe agenda politică.

Aproape două sute de mii de oameni mor în fiecare an în Uniunea Europeană ca urmare a bolilor la locul de muncă, a bolilor și a accidentelor.

Realitatea este mult mai rău - există o raportare masivă din partea angajatorilor, iar atunci când un lucrător este ucis de munca lor, acesta dăunează familiilor întregi.

Deoarece alegerile europene sunt la doar o lună distanță, EFFAT vorbește cu o singură voce, mișcarea sindicală europeană solicitând:

  • un obiectiv de cancer la locul de muncă zero și, ca un pas către atingerea acestui obiectiv, a stabilit "limite obligatorii de expunere profesională" pentru cel puțin 50 de substanțe canceroase (24 au fost aprobate de actualul Parlament și de Comisie);
  • o directivă privind stresul la locul de muncă pentru ca toți angajatorii să adopte inițiative pentru identificarea și prevenirea stresului și a procedurilor de combatere a stresului;
  • o nouă directivă care să abordeze durerea la nivelul spatelui, genunchiului și articulației (și a altor mișcări musculare) la locul de muncă;
  • lansarea unei dezbateri privind prevenirea deceselor rutiere cauzate de locul de muncă și a sinuciderii legate de muncă, în vederea adoptării de noi măsuri în timpul vieții noului Parlament și a Comisiei.

Comentând Ziua internațională a muncitorilor, Harald Wiedenhofer, secretarul general al EFFAT, a declarat: "Astăzi, mișcarea sindicală este unită pentru onorarea tuturor celor care și-au pierdut viața la locul de muncă și sperând pentru o nouă Europă fără decese legate de muncă".

Reprezentând lucrătorii agricoli, EFFAT este conștient că accidentele mortale în agricultură sunt de trei ori mai mari decât media tuturor celorlalte sectoare. În același timp, lucrătorii casnici și lucrătorii casnici cunosc foarte bine suferința a milioane de lucrători din aceste domenii care suferă de dureri musculo-scheletice - cum ar fi spatele, genunchiul și alte dureri în tendoanele, articulațiile, mușchii și oasele oamenilor.

28 aprilie este sindicaliștii de zi în întreaga lume "amintesc de morți și luptă pentru cei vii" și presa factorii de decizie și angajatorii cu privire la necesitatea de a lucra cu sindicatele pentru a opri decese la locul de muncă, leziuni și boli.

Sursa https://www.effat.org/uncategorized/a-safe-workplace-must-be-a-top-priority-for-the-next-eu-parliament-and-commission/

 

EFFAT a aderat la CES și la toate organizațiile afiliate care au ieșit pe strada din districtul european, la Bruxelles, la 26 aprilie 2019.

8000 din întreaga UE au luat strazile din zonele UE pentru a-și ridica vocile și a cere o Europă mai echitabilă pentru cetățeni și lucrători.

Pe măsură ce viitoarele alegeri din UE au loc la mai puțin de o lună, EFFAT a trimis un mesaj puternic tuturor deputaților europeni candidate. Vrem o Europă mai puternică care să protejeze și să promoveze justiția socială, negocierea colectivă și condițiile mai bune de muncă și de viață. Vrem o Europă care să investească în viitor și care să asigure o tranziție justă către o economie cu emisii reduse de carbon și digitală. Vrem o Europă mai democratică, care abandonează austeritatea și se apropie de cetățenii săi.

De asemenea, dorim să invităm cetățenii europeni să voteze pentru o Europă mai puternică și mai socială, și nu pentru partidele de extremă dreaptă, anti-europene și naționaliste. O Europă mai puternică nu este problema, ea face parte din soluție!
#FairerEudemo

Sursa https://www.effat.org/featured/a-march-for-a-fairer-europe-for-workers/

 

Prețul cireșelor apărute pe piață la început de mai stârnește și în acest an o reacție puternică. Un kilogram de cireșe aduse din import pornește de la 60 de lei și poate să ajungă la 180 de lei, în funcție de oraș și de piața unde sunt comercializate fructele.

Producătorii care fac profit din cireșele de mai nu sunt neapărat cei din România. În piețe, cireșele care se vând acum, la începutul lunii, sunt aduse din Grecia. Abia în perioada următoare vor apărea pe piață și primele cireșe românești, aflate acum în faza de pârgă.

Prețurile la care se vând primele cireșe sunt și în acest an subiect de glume din cauza faptului că sunt exagerate în raport cu veniturile românilor. Astfel, în Piața Centrală din Bacău, un kilogram de cireșe costă 80 de lei, aceeași sumă reprezentând impozitul anual pe care un băcăuan îl are de plătit pentru o mașină. În medie, opt cireșe cântăresc 100 de grame, ceea ce înseamnă că o cireașă costă un leu, echivalentul unei pâini.

În Prahova, primele cireșe aduse din Grecia sunt vândute la prețul de 70 de lei pe kilogram.

În București, prețurile sunt mai mari, ajungând la 120-150 de lei pe kilogram.

Cireșele din România sunt mai scumpe la acest moment chiar decât cele din Statele Unite ale Americii, unde în această perioadă un kilogram de cireşe costă aproximativ 12 dolari, iar în Marea Britanie costă 10 lire. Este de așteptat ca odată cu coacerea și intrarea pe piață a cireșelor românești, prețul din piețe să mai scadă. De subliniat însă că și anul trecut, cireșele au fost fructele care și-au menținut cel mai bine prețul pe toată perioada culesului.

 

Sursa https://agrointel.ro/114071/pretul-cireselor-cu-cat-se-vinde-kilogramul-de-fructe-la-inceput-de-mai/

 

Pășunatul a suferit mari transformări în ultimii ani. După ce efectivele de vaci au scăzut drastic, primarii subliniază că fermierii s-au reorganizat. O parte și-au cumpărat propriile suprafețe de pășuni, alții au concensionat, iar tradiția cirezii din sat s-a cam pierdut. Acolo unde, totuși, crescătorii își mai trimit animalele în cireadă, salariul ciurdarului este plătit ”la comun” și ajunge la peste 3.000 de lei pe lună.

În județul Satu Mare, în ultimii 15 ani, efectivele de bovine din judeţ au scăzut cu aproape 40%. De la peste 60.000 de capete anterior, acum se vorbeşte despre existenţa a puţin peste 40.000 de capete. La nivel de judeţ se menţin efectivele matcă, fiind de remarcat o orientare spre rasele de carne, în condiţiile în care laptele nu este plătit aşa cum fermierii şi-ar dori.

Data de 1 mai reprezenta odinioară momentul scoaterii bovinelor la păşunat după îndelungata perioadă de stabulaţie. După ce anterior se tocmea ciurdarul sau păstorul, pe 1 mai proprietarii de vaci le scoteau la drum cu lanţ în gât şi apoi le dădeau în grija păstorului. Iată că în ultimii ani acest obicei este pe cale să dispară. Asta nu neapărat din lipsa animalelor, ci din imposibilitatea de a găsi un îngrijitor care să îndeplinească măcar condiţiile minime şi să nu aibă pretenţii exagerate în ceea ce priveşte salariul.

Potrivit informaţiilor culese de jurnaliștii de la Informația Zilei, din mai multe comune ale judeţului, ciurdarul cere să primească salariu de 3.000-4.000 de lei net lunar, în funcţie de numărul animalelor pe care le are de păstorit. Nici la asemenea plată nu se găsesc persoane dispuse a îngriji vreme de 6 luni de zile dobitoacele din gospodăriile populaţiei. Fermierii mai mari care deţin păşuni în proprietate şi/sau în folosinţă apelează la serviciile păstorului electric.

Comuna sătmăreană Doha este printre puținele localități unde se mai păstrează tradiția cirezii satului. Ootrivit primarului Mihai Ghetina, în comună s-a constituit o cireadă de bovine în fiecare sat, cu excepţia satului Boghiş, acolo unde sunt două ciurde ale sătenilor şi una a unei exploataţii. Pe raza comunei, în gospodăriile populaţiei şi în exploataţiile constituite sunt aproximativ 800 de bovine. Referitor la plata ciurdarului din Doba, primarul Ghetina ne-a spus că pentru fiecare vacă se plătesc 40 de lei lunar, plus câte 10 kilograme de porumb şi de grâu pe sezon. Socotelile arată că suma pe care o pretinde lunar un ciurdar este de minimum 3.000 de lei net. Ciurda din Doba numără 80 de vaci.

Sursa https://agrointel.ro/114079/cum-se-mai-pasuneaza-la-sat-salariul-ciurdarului-minim-3-000-de-lei-luna/

 

APIA ANUNȚĂ: START la PLATĂ!

OFICIAL! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează crescătorii de animale că a început de ASTĂZI, 3 mai 2019, plata ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând de astăzi, 03.05.2019, Centrele Judeţene APIA efectuează plata ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale, pentru cererile depuse în luna martie, aferent serviciilor prestate în luna februarie 2019.

Suma totală autorizată la plată este de 2.682.987 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 28 solicitanţi care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare, anunță APIA în comunicatul transmis pentru AGROINFO.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 1179/2014 a fost instituită o schemă de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, pentru perioada 2015-2020, a cărei valoare maximă totală este de 759,25 milioane de lei.

Intensitatea ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor este:
a) de până la 100% din costurile administrative aferente întocmirii și menținerii registrelor genealogice;
b) de până la 70% din costurile aferente testelor efectuate de terți sau în numele unor terți pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului, cu excepția controalelor efectuate de proprietarul șeptelului și a controalelor de rutină cu privire la calitatea laptelui.

Ajutorul de stat acordat pentru registre genealogice și controlul oficial al performanțelor, COP, este încasat de la APIA de asociațiile crescătorilor de animale, acreditate pentru deținerea registrelor genealogice ale raselor, pe baza unui tabel cu fermierii, membri în asociație, care beneficiază de aceste servicii și cărora le este destinat acest ajutor pentru acoperirea costurilor cu testele și înscrierea animalelor în registrele genealogice.

 

Sursa https://www.agroinfo.ro/cresterea-animalelor/apia-anunta-start-la-plata

 

Caracteristici termice şi hidrice. În luna iunie 2019 va predomina un regim termic al aerului pe ansamblu normal, la nivelul întregii ţări. Sub aspect pluviometric, cantitățile totale de precipitații vor putea avea o tendință excedentară în cea mai mare parte a regiunilor agricole, exceptându-le pe cele nord-vestice, unde acestea vor fi apropiate de normele climatologice.

Starea solului

În cultura grâului de toamnă, conținutul de umiditate pe profilul de sol 0-100 cm la sfârșitul lunii iunie 2019, se va situa la valori scăzute și deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind moderată, puternică și local extremă în majoritatea regiunilor agricole. Rezerva de apă din sol se va încadra în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim și optime, în Maramureș, cea mai mare parte a Olteniei, Banatului, vestul și local în nordul, centrul și sudul Munteniei, nordul, vestul și izolat în sud-vestul și sudul Transilvaniei, nord-vestul Moldovei, vestul Crișanei.

Aprovizionarea cu apă în stratul de sol 0-100 cm în cultura de porumb, se va situa în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim și optime, pe aproape întreg teritoriul. Deficite de umiditate în sol (secetă pedologică moderată, puternică și extremă) se vor înregistra pe suprafețe agricole extinse din Dobrogea, Muntenia, Oltenia, local centrul Transilvaniei, nord-vestul Banatului și sudul Moldovei.

Caracteristici fenologice

Condiţiile agrometeorologice menţionate vor fi în general optime desfăşurării proceselor de maturare la culturile de toamnă (rapiţă, orz şi grâu), iar la speciile prăşitoare (porumb, floarea-soarelui), creşterea şi dezvoltarea vegetativă se vor desfăşura în condiţii bune în cea mai mare parte a regiunilor, îndeosebi pe suprafeţele agricole cu o aprovizionare satisfăcătoare cu apă a solului.

Orzul și grâul de toamnă se vor afla predominant la înflorire, maturitate în lapte şi ceară, precum şi maturitatea deplină şi începutul recoltării îndeosebi la orz.

Cultura de rapiță va parcurge creșterea boabelor în silicve, precum și maturitatea deplină, izolat fiind posibilă declanşarea lucrărilor de recoltare.

În funcţie de data semănatului şi condiţiile pedo-climatice, la floarea-soarelui se vor continua dezvoltarea primei perechi de frunze şi înfrunzirea, precum și formarea calatidului.

Porumbul va înregistra formarea frunzei a treia și creşterea frunzelor, în majoritatea zonelor de cultură. Starea de vegetaţie a plantelor va fi în general bună şi medie, respectiv medie şi slabă în semănăturile tardive, precum şi pe arealele agricole cu deficite de umiditate în sol.
În bazinele specializate, sfecla de zahăr se va afla în fazele de dezvoltare a aparatului foliar și alungire/îngroșare a axei hipocotile.
Sub aspect fenologic, cartoful va înregistra formarea/creşterea lăstarilor laterali şi tuberizarea, iar soiurile timpurii, îmbobocirea şi înflorirea.

În plantațiile pomicole, atât sâmburoasele, cât și semințoasele vor parcurge creşterea lăstarilor/frunzelor, precum şi coacerea fructelor. De asemenea, la soiurile de cireş şi vişin ajunse la maturitatea tehnologică se vor continua lucrările de recoltare.
În cea mai mare parte a podgoriilor, la viţa de vie se vor semnala înflorirea şi creşterea lăstarilor/frunzelor/boabelor.
În general, lucrările de întreţinere a culturilor (praşile mecanice/manuale, erbicidări, fertilizări, tratamente fito-sanitare, etc.), precum şi cele de recoltare şi depozitare a fructelor de sezon se vor desfășura în condiţii relativ bune, exceptând zilelele cu precipitaţii.

Prognoza meteorologicǎ sezonierǎ se elaboreazǎ cu anticipaţie de 1-3 luni având un caracter orientativ şi grad de realizare de peste 60-65%. De aceea, aceste estimǎri sezoniere sunt permanent actualizate prin prognozele pe termen scurt (1-3 zile) şi mediu (7-10 zile), cu un grad de realizare de peste 87-95%.

Recomandări de specialitate / calendarul lucrărilor agricole:

• Efectuarea lucrărilor de combatere a buruienilor (erbicidări, prașile manuale și mecanice) la culturile de primăvară;
• Combaterea bolilor şi a dăunătorilor (tratamente fito-sanitare) la culturile de câmp şi pomi-viticole;
• Aplicarea irigaţiilor pe suprafeţele agricole cu deficite de apă în sol.

Precizăm că, aceste informaţii nu exclud posibilitatea apariţiei unor situaţii cu valori extreme de temperatură sau cantităţi mai mari de precipitaţii pe intervale scurte de timp, ce pot conferi un caracter sever intervalului respectiv.

Director General
Dr. Elena MATEESCU
Şef Laborator Agrometeorologie,
Daniel ALEXANDRU

 

Sursa https://www.agroinfo.ro/economic/prognoza-agrometeorologica-pentru-luna-iunie-2019

 

 

LEGE PENTRU FERMIERI! Crescătorii de ovine din România să primească subvenții de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și pentru oile mâncate, ucise, de lupi sau alte sălbăticiuni, iar fermierii din vegetal să încaseze subvenția pe suprafață și pentru parcelele distruse de mistreți, sunt modificările în lege inițiate de deputatul Ionuț Simionica, Partidul Mișcarea Populară (PMP).

Deputatul Ionuț Simionca a anunțat că depune un amendament la lege care să-i ajute pe fermierii români să încaseze subvenția întreagă de la APIA și să nu existe riscul de a returna suma încasată în cazul atacurilor animalelor sălbatice.

Prin această modificare, care e una mică…  a fost un vid legislativ, dar trebuia făcut, pentru că altfel…  sute de fermieri trebuiau sa vină cu bani din buzunare. Iar eu întotdeauna mă gândesc la munca fermierilor, cum pot să vin în sprijinul lor și chiar cu o modificare de această natură, când se adaugă un articol la lege dar aduce un gram de siguranță  și de predictibilitate în viața fermierilor și îi protejează. Eu sunt inițiator… este o lege făcută și gândită de mine în colaborare cu doamna Severica, senator PMP… Co-semnatori sunt mai mulți…până acum sunt vreo 20 de semnatari dar inițiatori sunt eu și cu doamna Covaciu Severica, a spus Ionuț Simionca, într-o conferință de presă, citat de Ziarul de Bistrița.

Propunerea legislativă făcută de deputații PMP ar urma să completeze Ordonanța subvențiilor, Ordonanța 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020. Concret, la articolul 30, alineatul 1, unde este definită forța majoră, ar urma să fie inserat un alineat nou care adaugă o nouă situație pe lista celor considerate de APIA forță majoră, care-i scutește pe fermieri de returnarea subvențiilor la APIA. În același timp, îi ajută să încaseze de la agenția de plăți sumele cuvenite, chiar dacă oile declarate în cererea unică de la APIA au fost mâncate, între timp, de lupi și chiar dacă culturile agricole declarate la APIA au fost, între timp, distruse de mistreți.

g) distrugerea culturilor agricole, silvice şi animalelor aflate pe exploatațiile agricole de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, astfel cum sunt definite prin Legea 407/2006 vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 944 din 22 noiembrie 2006, cu modificările și completările ulterioare.”

CUM ESTE DEFINITĂ ÎN PREZENT FORȚA MAJORĂ ÎN ORDONANȚA SUBVENȚIILOR APIA!

Art. 30 (1). În sensul finanțării, al gestionării și al monitorizării politicii agricole comune, "forța majoră" și "circumstanțele excepționale" sunt recunoscute, în special, în următoarele cazuri:

a) decesul beneficiarului;
b) incapacitatea profesională pe termen lung a beneficiarului;
c) o catastrofă naturală gravă care afectează puternic exploatația agricolă;
d) distrugerea accidentală a clădirilor destinate creșterii animalelor, aflate pe exploatația agricolă;
e) o epizootie sau o boală a plantelor care afectează parțial sau integral șeptelul sau, respectiv, culturile beneficiarului;
f) exproprierea întregii exploatații agricole sau a unei mari părți a acesteia, dacă exproprierea respectivă nu ar fi putut fi anticipată la data depunerii cererii.

După litera f, dacă propunerea PMP va fi votată în Parlament, la articolul 30 din OUG 3/2015 vine litera g cu situația în care fermierul român a avut de suferit de pe urma sălbăticiunilor.

PROPUNERE PMP MODIFICARE ORDONANȚA SUBVENȚIILOR:

“g) distrugerea culturilor agricole, silvice şi animalelor aflate pe exploatațiile agricole de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, astfel cum sunt definite prin Legea 407/2006 vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 944 din 22 noiembrie 2006, cu modificările și completările ulterioare.”

Așadar, cazul de forță majoră, propus în Parlament de deputații PMP, se adaugă la situațiile de mai sus.

Constatăm că din această enumerare lipsește un caz deosebit de important pentru agricultorul român, și anume distrugerea culturilor agricole, silvice şi animalelor aflate pe exploatațiile agricole de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic.
În consecință, prezenta inițiativă completează OUG nr. 30/2015 cu acest nou caz de forţă majoră/circumstanţă excepţională,” 
se arată în Expunerea de motive, la inițiativa legislativă PMP.

CUM SĂ-ȚI CREȘTI PROFITUL FERMEI! Familia Kowalski din Nasieks, Polonia, este dată exemplu de Comisia Europeană. O fermă model, preocupată de protejarea mediului. Fermierul polonez face cultură mare, crește porci, dar are și stupi de albine. De ce cresc fermierii și albine? Pentru că, de la instalarea stupilor, profitul obținut din rapiță a crescut cu 9.400 de euro/an.

Practicile agricole inovatoare ar putea avea un impact pozitiv asupra viitorului ecologic al Europei, iar adoptarea acestor metode de către fermierii care dau dovadă de sustenabilitate devine din ce în ce mai comună.

Una dintre aceste ferme, construită să aibă un impact pozitiv asupra naturii, este condusă de familia Kowalski din Nasieks, Polonia.

La ferma de porci, fermierul Kzrysztof Kowalski a utilizat o combinație de metode ecologice pentru a produce produse de înaltă calitate, protejând în același timp planeta noastră și mediul local.

Ca parte a acestor eforturi, fermierii au plantat peste 1000 de arbori, care au creat o zonă tampon de-a lungul râului local. Nu numai că ajută la combaterea emisiilor de gaze cu efect de seră prin absorbția și sechestrarea cărbunelui, ci și protejarea biodiversității cursurilor de apă locale prin prevenirea scurgerii nutrienților din restul fermei. Acest lucru oprește creșterea inflorescenței algelor dăunătoare și ajută la menținerea unei selecții variate de plante și animale. Culturile de iarnă sunt plantate și în lunile mai reci și contribuie la protecția râurilor și a cursurilor locale.

kowalski_b

Familia Kowalski

Instalarea panourilor solare și a unei pompe de căldură ajută ferma să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră. Nu numai că acest lucru are efecte pozitive asupra mediului, dar a avut, de asemenea, un impact economic pozitiv, cu o scădere cu 80% a facturilor de energie ale fermei.

Această combinație de bune practici de mediu care conduce la beneficii economice clare poate fi observată și în cazul uleiului de rapiță produs în fermă. După ce au decis să folosească numai sticle de sticlă, mai degrabă decât plastic, atunci când vând produsele lor, s-a înregistrat o creștere semnificativă a calității acestui ulei.

Cu toate acestea, rămâne o întrebare - au avut aceste eforturi un efect benefic asupra mediului local? Dacă da, cum le măsuram? Familia Kowalski a găsit chiar și o modalitate de a testa calitatea eforturilor lor folosind o metodă care aduce beneficii și mediului: albinele.
Prin păstrarea a 30 de stupi pe pământul lor, agricultorii pot ține pasul cu privire la situația de mediu din fermă. Albinele sunt extrem de sensibile la perturbarea mediului și sănătatea copiilor, acționează ca indicator al sănătății mediului înconjurător. În schimbul acestor metode de "prietenie cu albinele", ferma are un bonus financiar. Producția de semințe de rapiță a crescut până la 35% de la instalarea stupilor, ceea ce a sporit profitul fermei cu aproximativ 9400 EUR pe an.

Albinele nu sunt singurul indicator al acreditării de mediu al fermei; numărul de râme găsite în sol a crescut, de asemenea. Prezența atâtor viermi indică metodele de cultivare care sunt mai puțin distructive pentru structura solului. Nu numai că acestea se dezvoltă în viermi de sol inferiali, de asemenea, contribuie la creșterea calității solului prin distrugerea oricăror reziduuri post-recoltare în nutrienții accesibili din plante.

Aceste metode indică o abordare holistică a agriculturii ecologice, iar Kowalski sunt dornici să răspândească știrile. Aceștia colaborează cu unitatea regională de consiliere agricolă pentru a promova metodele de bună practică și s-au alăturat rețelei naționale de ferme. Această rețea găzduiește aproximativ 5500 de vizitatori pe an și îi ajută  pe fermieri să-și transmită experiența și următoarei generații de agricultori europeni.

Sursa: Comisia Europeană

IMPORTĂM PÂINE ÎNGHEȚATĂ ȘI EXPORTĂM GRÂU! Folosim orice mijloc ca să-i denigrăm, să-i distrugem pe fermieri. Trebuie să ne regăsim cadența sau să dispărem, pentru că asta se dorește. Importăm pâine înghețată și exportăm grâu. Suntem la coada Europei. Pentru ca să fie dezavantajat producătorul nostru, noi primim subvenții la nivelul anului 2013, a spus fermierul Mitru Crișan din Ialomița, la întâlnirea cu candidatul PSD pentru europarlamentare, Carmen Avram.

Jurnalista Carmen Avram, actualmente candidat la alegerile europarlamentare pe lista Partidului Social Democrat, s-a întâlnit la sfârșitul acestei săptămâni cu fermierii din Ialomița. Unul dintre fermierii mari din județ, care deține fermă de vaci, 1.000 ha de teren, dar și o fabrică de lapte, i-a spus lui Carmen Avram că fermierii din România au subvenții mai mici decât alții, la nivelul anului 2013, nu sunt băgați în seamă când se iau decizii, sunt la coada Europei.

Eu am o fabrică de lapte, 1.000 de hectare de pământ și o fermă de vaci. Fac 20-22 de tone de lapte pe zi. Cu fabrica de lapte facem distribuție națională și pe brandul propriu, local. Sunt foarte multe probleme. Ceea ce ne deranjează la general, și dumneavoastră știți foarte bine pentru că știu toți care sunt familiarizați cu evenimentele din Europa, este că suntem considerați la coada Europei.

Subvențiile la noi sunt mai mici decât la alții, modul cum își permit să ne trateze, așa de parcă am fi de nebăgat în seamă. (...) Folosim orice mijloc ca să-i denigrăm, să-i distrugem (pe fermieri n.r.). Trebuie să ne regăsim cadența sau să dispărem, pentru că asta se dorește. Sigur că e mai frumos să fii comerciant și să te duci să le vinzi celor care mai au un bănuț în buzunar și românașul să fie doar muncitor la multinaționale.

Suntem pe ultimul loc în Europa! Pentru ca să fie dezavantajat producătorul nostru, noi primim subvenție la nivelul anului 2013. Poate, măcar, să ne lase să trăim în țara noastră. Să nu ne distrugă în țara noastră. Niciodată România, de când mă știu eu și am destui ani, nu a cumpărat mâncare. În momentul ăsta, am ajuns să ne cumpărăm și mâncarea. Am ajuns de râsul Europei să cumpărăm pâine înghețată. Aproape jumătate din pâine este înghețată și noi exportăm grâu. Am făcut porumb mai mult decât Franța. Cel mai mare producător de porumb din Europa mânăncă pâine înghețată. Ce s-o fi întâmplat cu mintea noastră?! A spus revoltat fermierul Mitru Crișan, director general SC Teletext.

DATA ISTORICĂ NU SE SCHIMBĂ! România a primit o scrisoare de la Comisia Europeană prin care este avertizată că data istorică pentru subvenția la bovine rămâne neschimbată, a anunțat Daniel Crunțeanu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, la o întâlnire pe care a avut-o duminică, 21 aprilie, cu fermierii din Ialomița.

Data istorică, 31 ianuarie 2013, este o aberație. Fermierii care cresc bovine, care dețin în acest moment bovine, sunt excluși de la plata subvenției APIA,  ajutorul național tranzitoriu, iar alții care nu mai au vaci, dar le-au avut la data istorică, primesc în continuare subvenția pe cap de vacă. Nu contează că vacile au fost vândute între timp sau au murit.

Răspunsul Comisiei Europene a fost transmis României după mai multe insistențe la Bruxelles din partea țării noastre pentru schimbarea acestei date istorice. Ministerul Agriculturii a încercat chiar să forțeze mâna Comisiei și a operat modificări în lege, fără notificarea Comisiei Europene.

AGROINFO v-a informat deja că anul trecut Ministerul Agriculturii a modificat Ordonanța subvențiilor, Ordonanța 3/2015, și a șters vechea dată istorică, stabilind una nouă. Și anume, ajutorul național tranzitoriu să fie acordat fermierilor care dețin vaci, înscrise în Registrul Național al Exploatațiilor, la data de 1 ianuarie a anului de cerere.

La articolul 12 din Ordonanța subvențiilor a fost introdus un nou alineat 4 în care se spune: Ajutorul național tranzitoriu în sectorul zootehnic se acordă pentru efectivele de animale existente în Registrul Național al Exploatațiilor la data de 1 ianuarie a anului de cerere, în cazul schemei pentru specia bovine, în sectorul carne. Modificarea aceasta din OUG 3/2015, dar și altele, au fost aprobate printr-o lege, Legea 146/2018. În vigoare la această dată. Imediat ce România a făcut schimbări în legislația națională, Comisia Europeană ne-a amenințat cu procedura de infringement dacă nu respectăm regulamentele europene.

Data istorică stârnește furia crescătorilor români de animale și scandalul s-a intensificat anul acesta, după ce fermierii au aflat că schimbările din lege nu stau în picioare. Astfel, în martie 2019, președintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților, Alexandru Stănescu, a anunțat că a notificat Comisia Europeană în legătură cu data istorică pentru acordarea subvenției APIA la bovinele de carne.

S-a făcut o misiune către Comisia Europeană pentru a obține cumva o reactualizare a acestor date pentru că sunt unii care după un an de zile au rămas fără animale sau s-au reprofilat, dar au rămas cumva într-o fermă activă ca să poată să primească ajutor național tranzitoriu (ANTZ). Sunt alții care și-au dublat efectivele (de vaci n.r.) și evident, solicită un sprijin mai mare din acest ajutor național tranzitoriu. Răspunsul de la Comisie îl am inclusiv aici, lângă mine, pe care l-am primit prin intermediul doamnei ambasador Luminița Odobescu (reprezentant permanent la Uniunea Europeană n.r.), spune că România trebuie să respecte prevederile Regulamentului 1.307 care spune că aceste date nu pot fi actualizate pe perioada aceasta de programare. Deci, ajutorul național tranzitoriu este un ajutor care, din punct de vedere al Comisiei Europene, pe reguamentul acesta, nu poate fi modificat.

Ce putem, în schimb, noi să facem, referitor și la alte discuții legate de subvenții, este lupta convergenței pentru subvențiile din Uniunea Europeană. În perioada aceasta a Președinției Consiliului Uniunii Europene, prin reprezentanții pe care-i avem la Bruxelles, să negociem o tranziție cât mai rapidă către media europeană a subvențiilor, le-a spus Daniel Crunțeanu, secretar de stat MADR, fermierilor cu care s-a întâlnit în Ialomița.

Pagina 5 din 153
giweather joomla module

Go to top