AGROSTAR

AGROSTAR

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a confirmat astăzi, joi – 3 ianuarie, pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO, că Ajutorul Național Tranzitoriu pentru specia bovine se va acorda în funcție de numărul de animale din fermele din acest an. Declarațiile au obținute în cadrul conferinței de presă susținuă de Petre Daea la MADR.

Legea 146/2018 aduce o modificare importantă la OUG 3/2015, instituind ca data de referință din 31 ianuarie 2013 să fie schimbată pentru ANT bovine carne și lapte. Astfel, conform actului normativ adoptat de Parlament în urma dezbtaterilor cu fermierii, s-a decis ca plata ANT să se facă pentru ”efectivele de animale existente în Registrul Național al Exploatațiilor la data de 1 ianuarie a anului de cerere, în cazul schemei pentru specia bovine, în sectorul carne”. Este vorba despre ANT 8 carne.

 
Pentru ANT 7 lapte, Legea 146/2018 aduce modificarea că sprijinul se achită ”pentru cantitățile de lapte livrate în anul anterior anului de cerere, în cazul schemei pentru specia bovine, în sectorul lapte”.

Până acum, acest ajutor de stat, cu bani proveniți de la bugetul național, era acordat în funcție de numărul de animale de la data de referință 2013. Așa că în cazul în care între timp un fermier a vândut animalele el a continuat să încaseze, anual, câte 100 de euro ajutor de stat pentru fiecare animal.

 

“Banii se dau în acest an, asta vă asigur. Se dau banii!”, a fost prima reacție a lui Daea. Atunci când a fost întrebat dacă banii se acordă în funcție de animalele care sunt în ferme acum sau care erau în 2013, Daea a ezitat puțin apoi a adăugat: “Ajutorul se dă pentru animalele care sunt acum în ferme, în acest an”.

Noua legislație, adoptată în vara anului trecut, nu poate schimba regulile de plată pentru Campania APIA ce deja se afla în desfășurare. Astfel, acum în ianuarie, APIA va stabili cuantumul ANT bovine după data veche de referință, urmând ca pentru Campania APIA 2019, data de referință pentru plată să fie 1 ianuarie 2019.

 

Sursa https://www.agrointel.ro

PRIMUL TRACTOR ROMÂNESC! IRUM Reghin a prezentat marţi, la Bucureşti, primul tractor agricol fabricat în România, după o pauză de 10 ani, cu ajutorul unei investiţii de 4 milioane de euro. Prețul de vânzare pleacă de la 34.500 de euro.
"Investiţia totală în acest proiect a fost de peste 4 milioane de euro, iar durata proiectului a fost de circa 5 ani şi a însumat munca a 50 de ingineri. Ca obiective principale am urmărit să scoatem un tractor care să aibă un raport calitate/preţ competitiv, să poată fi adresat tuturor fermierilor, dar în special celor mici şi medii. Am pus un accent foarte mare pe partea de identitate vizuală şi în acest sens am investit foarte mult în design. Cel mai important lucru: am urmărit să creăm un tractor care să poate fie exportat în întreaga lume şi să reprezinte cu brio industria românească", a declarat, marţi, Andrei Oltean, director de dezvoltare IRUM Reghin, într-o conferinţă de presă.

 

Tractorul Tagro a fost realizat în Centrul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Utilaje Agricole şi Forestiere - IFOR - care funcţionează la Reghin. Acest centru este unic în Europa şi a fost înfiinţat de grupul de firme Maviprod, în incinta fabricii IRUM, în urma unei investiţii de 2,65 milioane de euro. Centrul are aproximativ 50 de angajaţi, ingineri români. Investiţia în concretizarea proiectului Tagro a însemnat alţi 4 milioane de euro puşi la dispoziţie de grupul Maviprod, acţionarul IRUM.

"IRUM vinde în prezent 500 de utilaje într-o piaţă în care se vând 2.500 de utilaje agricole, iar în 2028 se preconizează că această piaţă a tractoarelor agricole va ajunge la 8.000 de unităţi pe an", a adăugat Andrei Oltean.

Producţia în serie a acestui tractor va începe în aprilie 2019, iar conducerea IRUM Reghin estimează că în primul an vor fi produse şi vândute 200 de tractoare, în 2020 va fi depăşit pragul de 300 de tractoare, iar în 2021 vor urma alte 500 de tractoare Tagro.

La rândul său, directorul general al IRUM, Mihai Olteanu, susţine că societatea este pregătită să facă faţă producţiei prognozate din punct de vedere al forţei de muncă în condiţiile în care în ultimul an a crescut numărul de personal cu 100 de persoane.

"Dacă în urmă cu un an aveam 500 se angajaţi acum avem 600. Problema cea mai mare mare nu este să găsim numărul de persoane, problema este că trebuie să-i califici. Vorbim de forţa de muncă de nivel mediu", a spus el.


Întrebat dacă ar fi oportună derularea unui program gen "Rabla" pentru tractoare, CEO-ul companiei a subliniat că au fost multe discuţii pe acest subiect, dar nu s-a întâmplat nimic concret până în prezent.


"La ora asta nu cunosc intenţii de acest gen, o să încercam să ne interesăm şi să fim mai insistenţi pe această zonă, pentru că ar ajuta foarte mult. Dacă urmărim exact ce tractoare sunt în piaţă o să vedeţi că majoritatea sunt cele produse la Braşov încă din perioada comunistă, care au costuri de exploatare foarte mari şi ar fi un mare sprijin pentru agricultori să poată să intre în posesia acestor utilaje cu perfomanţe noi, ar îmbunătăţi mult lucrurile în zona respectivă", a subliniat Oltean.


Acesta a adăugat că noul tractor "va pleca" din România, în primul rând la vecini în Ungaria, unde compania are deja un sediu propriu care va fi extins, dar "foarte interesantă este piaţa din Bulgaria, din Ucraina, iar acestea vor fi punţi de legătură pentru vestul Europei".

 

Tractorul Tagro este destinat cu precădere fermelor mici şi mijlocii şi va fi vândut atât pe piaţa internă, cât şi pe cele externe.

Tagro va avea toate dotările necesare unui tractor modern, inclusiv comenzi prin radio şi aer condiţionat. Înainte de lansare, tractorul a fost testat în România şi în Italia, iar până la finalul acestui an se va finaliza procesul de omologare la Registrul Auto Român Bucureşti.


CARACTERISTICILE TAGRO:


Motor FPT86, 95,102CP
Norma de poluare: Stagiu IV final
Capacitatea cilindrică:3.387 cm³
Putere: 102 Cp (75Kw)
Cuplu maxim: 430 Nm la 1400 rpm
Filtru de aer: uscat
Rezervor combustibil: 110 l
Rezervor AdBlue: 20 l
Cutie de viteze: Shuttle cu 12 viteze de mers înainte și 12 de mers înapoi
Inversor mecanic
Blocare diferențial: electrohidraulică
Tracțiune 4x4
Cuplare tracțiune 4x4: electrohidraulică
Priza de putere spate: Independentă cu 540/1000 rpm
Debit pompă hidraulică: 60 litri/min
Capacitate de ridicare tiranți spate: 4.400 kg, cu Sistem Auto Lift
Certificată ROPS și FOPS, vizibilitate sporită, scaun operator cu pernă de aer, centură de siguranță, scaun pasager cu centură, ștergătoare cu spălător parbriz față/spate, girofar, geam spate degivrare
Aer condiționat
Oglinzi retrovizoare
Faruri de lucru: 2 față/2 spate
Echipare radio

Fabrica IRUM a fost fondată în anul 1953, pentru a repara utilaje şi mecanisme agricole şi forestiere. În anul 1993, familia Oltean a fondat grupul Maviprod, care a cumpărat, în 1996, pachetul majoritar de acţiuni de la IRUM Reghin. IRUM Reghin a intrat, în anul 2007, într-un parteneriat cu Uzinele Tractorul din Braşov pentru a produce împreună un tractor agricol românesc, însă falimentul uzinei braşovene a pus capăt acestui proiect.


Însă în anul 2010, IRUM Reghin a început producţia de tractoare agricole în parteneriat cu Uzinele Belarus. În prezent, IRUM Reghin vinde anual câte 500 de tractoare pe piaţa românească, adică 20% dintr-o piaţă în care sunt vândute anual 2.500 de tractoare noi.


În prezent, IRUM are aproape 500 de angajaţi, iar cifra de afaceri pe anul 2017 la nivelul grupului Maviprod din care care face parte şi IRUM este de 40 milioane de euro.


Tractorul românesc produs de IRUM Reghin poate fi văzut de fermieri la INDAGRA, Platforma V5, Stand 08,19. Târgul INDAGRA se desfășoară la București în perioada 31 octombrie - 4 noiembrie 2018.


Surse: Agerpres, Digi24

Sursa https://www.agroinfo.ro

DECONTARE COMISIA EUROPEANĂ! Ministrul agriculturii, Petre Daea, a anunțat joi, 3 ianuarie 2019, în conferință de presă, că la sfârșitul anului trecut a fost transferată în România suma de 306 milioane de euro, reprezentând decontarea făcută de Comisia Europeană pentru plata subvențiilor aferente campaniei 2018.
Ministrul agriculturii a anunțat în conferința de presă pe care o susține astăzi, 3 ianuarie 2019, la sediul ministerului, că la sfârșitul anului trecut, autoritățile din România au reușit să deconteze la Comisia Europeană o parte din plățile făcute către fermierii români.  306 milioane de euro sunt bani veniți de la UE, o decontare corectă de către statul român, a spus ministrul Daea.

În același timp, șeful de la Agricultură a ținut să sublinieze efortul pe care-l fac angajații Ministerului Agriculturii, ai Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru aducerea banilor în România. Petre Daea a spus că nu e atât de simplu, cum spun unii, să se facă aceste plăți directe, subvenții către fermieri. Angajații agențiilor de plăți, dar și fermierii fiind obligați să justifice cu teancuri uriașe de acte fiecare cent încasat.


600 de bibliorafturi au fost puse la control de Smithfield (companie, controlată de chinezi, care activează în industria creșterii porcilor, cel mai mare producător și exportator carne de porc din România n.r.) pentru banii încasați pe bunăstare. Agricola Buzău, la audit au fost verificate 60 de bibliorafturi. Pentru fiecare cifră, euro, cent, trebuie să faci dovada folosirii lui și transmiterii către beneficiari, a spus ministrul agriculturii.

Petre Daea a adăugat că, în doi ani, au intrat în țară 7,3 miliarde de euro, atât prin FEGA care înseamnă plăți directe și FEADR, care înseamnă plan național de dezvoltare rurală. Ne-am făcut datoria.

Sursa https://www.agroinfo.ro

VEȘTI PENTRU FERMIERII CARE AU DOSARE CU PROBLEME. Ministrul agriculturii are un mesaj tranșant pentru angajații Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Niciun dosar de subvenții, depus de fermieri, nu trebuie respins la plată. Unde sunt probleme, erori, dosare blocate, etc. lucrurile trebuie clarificate astfel ca toți fermierii care au cerut subvenții să-și poată încasa banii cuveniți.
Acolo unde sunt probleme, să se discute imediat, în așa fel încât dosarele respective să poată să fie conforme cu condițiile impuse pentru eligibilitatea lor. Din nefericire, mai sunt situații unde erorile au apărut, iar nevoia aceasta de clarificare trebuie să apară.

Mai bine întârziem două-trei zile sau mai mult, nu mi-aș dori, pentru a clarifica o situație decât să-i spui (fermierului n.r.) din capului locului că: dosarul tău nu este bun și nu ai dreptul la aceste subvenții. Nu! O asemenea abordare nu există în Ministerul Agriculturii. Al doilea lucru, trebuie să înțelegem pentru fiecare că nu putem da banii o dată toți, la toată lumea o dată.

De aceea, ca și până acum, facem o planificare, pe care APIA o transmite județelor, în așa fel încât funcționarii de la județe, în dialog cu fermierii, să cunoască care e realitatea și care e timpul de așteptat, în așa fel încât, pe de o parte, fermierii să fie asigurați că banii vin la timpul potrivit, pe de altă parte, să nu creăm greutăți în desfășurarea activității la fermieri, a spus Petre Daea.

Șeful de la Agricultură a susținut joi, 3 ianuarie 2019, o conferință de presă la Ministerul Agriculturii. La eveniment au participat și secretarii de stat MADR, dar și șefii agențiilor de plăți și președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.

 Sursa https://www.agroinfo.ro

SUBVENȚII APIA, SITUAȚIA LA ZI! Ministerul Agriculturii a transmis pentru AGROINFO situația la zi la plata subvențiilor agricole. Vă punem la dispoziție cifrele oficiale. Potrivit datelor furnizate de MADR, în România au intrat 6,33 miliarde de euro în anii 2017-2018, iar în 2017, România a fost de trei ori pe primul loc la accesarea fondurilor europene.
În anul 2018, au fost făcute plăți de peste 3 miliarde de euro: plățile directe din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) aau ajuns la 1,79 miliarde de euro (99,61% din program), plățile pe măsurile de dezvoltare rurală, Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, însumează 1,2 miliarde de euro, iar FEPAM, plăți de 35 milioane de euro.

 

Sursa https://www.agroinfo.ro

ETICHETELE MINCINOASE! LAPTELE DEFINIT PRIN LEGE! Un paradox românesc. Fermierii noștri produc în ferme lapte, dar îl vând la prețuri de bătaie de joc sau nu-l pot vinde, iar noi, consumatorii găsim pe rafturi produse a căror etichetă ne minte că sunt din lapte. În realitate, conțin cu totul altceva. Ca să se termine cu mințirea românului, a apărut proiectul Legii laptelui care definește clar ce înseamnă lapte, spune ministrul agriculturii.
Anul trecut, mi-am pus următoarea întrebare: cum se explică că producătorii de lapte din România, neavând o producție care să asigure consumul, întâmpină greutăți în valorificarea acestui produs prin faptul că are un preț mic în condițiile în care, în mod normal, piața nu este asigurată ar trebui să răspundă pozitiv în situația dată și trebuie să analizăm în mod corect și obiectiv piața, ca cerere și ofertă. Motiv pentru care am socotit necesar ca împreună cu ANPC, cu Autoritatea Sanitară Veterinară, vorbind cu conducătorii instituțiilor, să ne așezăm la masa construirii unui program, de a verifica ce se întâmplă în piață și de a constata ce este de constatat pentru a lua măsurile necesare.

Am făcut control în două reprize, anul trecut, am făcut control tematic pentru a vedea ce se întâmplă în piață. Și am constatat lucruri necorespunzătoare. Instituțiile statului au abordat cu exigență și au luat măsurile pe care legea le-a impus. și, evident, am socotit necesar să și modificăm o lege și să creăm un instrument juridic care să ne ajute să îndreptăm lucrurile în România. Evident, am luat măsura să facem o lege, în care să definim exact lucrurile și urmărind acest produs în așa fel încât falsurile să fie scoase din preocuparea unora care-și doresc, printr-un câștig rapid, pe de o parte, să tulbure piața și, pe de altă parte, să pună la îndoială produsele pe care le fac românii, produse naturale, garantate și merită să fie consumate de populația țării, a spus ministrul agriculturii, Petre Daea, astăzi, 3 ianuarie 2019, la conferința de presă susținută la Ministerul Agriculturii.

CITEȘTE AICI CE CONȚINE PROIECTUL LEGII LAPTELUI: NOU! LEGEA LAPTELUI! AMENZI URIAȘE!

Ce s-a descoperit în urma controalelor, ce se vindea în loc de lapte, a dezvăluit Marius Pîrvu, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului (ANPC), prezent și el la conferința organizată de ministrul agriculturii. Verificările au fost făcute în București, dar și în Iași, Cluj Napoca, Timișoara, Constanța, în vara anului trecut, iunie - august 2018.


Rezultatele verificărilor sunt concludente, dar nu îmbucurătoare pentru consumatorii români și  pentru producătorii români de lapte și produse din lapte. De ce spun acest lucru? Au fost verificate un număr de 241 de unități, dintre care 101 patiserii, 28 de laboratoare tip cofetărie, 23 de patiserii proprii din cadrul hypermarketurilor, 43 de pizzerii, 18 restaurante catering, 20 depozite de produse alimentare. Ca nereguli principale voi enumera doar câteva: prepararea și comercializarea produselor de patiserie și cofetărie utilizând în procesul de fabricație specialități pe bază de grăsimi hidrogenate, fiind prezentate către consumator  ca având în compoziție brânză proaspătă, lapte de vacă, cașcaval, unt, etc. Dezinformarea consumatorilor privind compoziția acestor produse alimentare, prezentate că au în compoziție produse din lapte, în realitate, acestea fiind absente din compoziția acestor produse, a declarat președintele ANPC.


Marius Pîrvu a adăugat că  aproape 90% din patiseriile verificate folosesc pentru fabricarea produselor grăsimi hidrogenate, dar mint consumatorii scriind pe etichetă că au folosit lapte și produse din lapte.


Din 28 de cofetării verificate, 20, la fel utilizau grăsimi vegetale, hidrogenate și informau eronat consumatorii. Un procent de 71,42% (...) Nu spunem că sunt interzise de la comercializare aceste grăsimi hidrogenate însă consumatorii, mai ales, tinerii, vârstnicii, trebuie să cumpere în cunoștință de cauză, a spus Pîrvu.


În urma verificărilor, ANPC a dat amenzi de 768.300 de lei și a fost confiscată o cantitate de 60 de kilograme de produse de patiserii care aveau în compoziție grăsimi vegetale, hidrogenate, dar pe etichetă scria lapte. Au fost interzise defintiv de la comercializare 13 produse de patiserie.


Verificările au fost reluate de ANPC, în colaborare cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și Ministerul Agriculturii, în noiembrie - decembrie 2018.


Au fost verificate doar 30 de unități, iar concluziile nu au fost îmbucurătoare. Din cele 30, 24 de unități, reprezentând 80% , utilizează în continuare grăsimi hidrogenate și informează eronat consumatorii, a mai spus Pîrvu.


Așadar, nu s-au învățat minte, astfel că este mai mult decât necesară o lege a laptelui care stabilește clar și separarea pe rafturi a produselor făcute din grăsimi vegetale sau hidrogenate de cele care sunt din lapte.


Legea laptelui și a produselor lactate stabilește și amenzi pentru cei care vând falsuri și mint cu nerușinare consumatorii, pentru comercianții care nu separă pe rafturi produsele fabricate din grăsimi hidrogenate de cele care sunt din lapte.


Se sancționează:


a) cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei fabricarea produselor lactate cu adaos de grăsimi hidrogenate în unități unde se procesează lapte și sunt fabricate produse lactate.
b) cu amendă de la 500 lei la 2.500 lei comercializarea produselor lactate cu cu adaos de grăsimi hidrogenate, fără atenționarea explicită a cumpărătorului, legatp de conținut, și într-un spațiu care nu e bine delimitat;
c) cu amendă de la 500 lei la 2.500 lei comercializarea produselor lactate cu adaos de grăsimi hidrogenate în același loc cu laptele și produsele lactate care nu conțin grăsimi hidrogenate;
d) cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei neetichetarea explicită a produselor finite care au în compoziție grăsimi hidrogenate.


Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se face de către personalul împuternicit din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

 

Sursa  https://www.agroinfo.ro

 

Europa corporatistă și-a revenit din criză, dar în timp ce topul 1% a cucerit aproape toate câștigurile economice, lucrătorii nu au mai văzut o creștere a salariilor în anii.

Pentru a transforma fluxul, mișcarea sindicală europeană a lansat campania "E timpul pentru redresarea noastră - Europa are nevoie de o creștere a salariilor".

În loc să coste locurile de muncă, creșterea salariilor în Europa ar spori încrederea și cererea economică, creând în același timp mai multe locuri de muncă. Creșterea salariilor pentru lucrătorii europeni este o chestiune de justiție socială. Astăzi, inegalitatea în ceea ce privește averea și salariile este în creștere, iar drepturile lucrătorilor, cum ar fi negocierile colective - cel mai bun mod de a obține o majorare a salariilor - trebuie încurajate și promovate de toți - să nu fie atacate ca în ultimii ani.

Comentând lansarea campaniei, Harald Wiedenhofer, secretarul general al EFFAT, a declarat: "O campanie UE de majorare a salariilor este ceea ce au nevoie lucrătorii europeni chiar acum. A venit timpul să depășim consecințele brutale ale politicii de austeritate. Factorii de decizie și angajatorii trebuie să-și dea seama că o creștere a salariilor ar stimula cererea internă, va stimula creșterea economică și va stimula investițiile ".

EFFAT și federațiile sindicale vor colabora îndeaproape cu CES și își vor uni forțele pentru a se asigura că lucrătorii obțin ceea ce merită. Este timpul pentru o creștere a salariilor, este timpul pentru recuperarea noastră.

Sursa http://www.effat.org

UE ar putea să plătească salarii mici, care să beneficieze de lucrători și de familii din întreaga Europă și din afara ei, afirmă Confederația Europeană a Sindicatelor (CES).

În perioada premergătoare Zilei Mondiale a Lucrărilor Decentrale din 7 octombrie, CES subliniază

·       Industrii unde unele salarii sunt departe de a fi decente;

·       Cum ar fi îmbunătățit salariile, dacă societățile și alte organizații ar avea responsabilitatea legală de a se asigura că societățile din lanțul de aprovizionare (de la care cumpără produse sau servicii) sunt legitime și oferă salarii decente.

Exemple de lucru care nu sunt decente includ:

·       Lucrătorii din industria agroalimentară italiană câștigau doar 25 de euro pe zi, culegerea de roșii la soare timp de 12 ore;

·       Șoferii de șoferi care lucrează în Franța care livrează pentru companiile franceze, dar subcontractați de la companii din Europa de Est, câștigând 40% din salariul obținut de șoferii de camioane angajați în Franța;

·       Muncitorii din Macedonia fac pantofi pentru mărcile UE câștigând 25% din salariul de viață;

·       Lucrătorii angajați în România, angajați de companiile slovace (cu contracte slovace) și "detașați" pentru a lucra în industria cărnii din Germania, angajatorii plătesc mai puține salarii, pensii și alte contribuții sociale decât în ​​Germania;

·       1 din 3 muncitori aglomerați din așa-numita "economie de împărțire" din Olanda (care lucrează pe platforme online, adesea anunțate ca un viitor de aur al muncii) câștigă mai puțin de 18.000 de euro pe an;

·       McDonald's - își oferă clienților ouă fără carne, dar pretind că nu sunt în măsură să se asigure că lucrătorii lor primesc un salariu în viață în sistemul lor de franciză.

Există mai multe soluții disponibile pentru UE și pentru guvernele naționale:

1) Răspunderea obligatorie a lanțului de aprovizionare: UE ar trebui să adopte o lege prin care contractorul principal să fie răspunzător pentru salariile și contribuțiile sociale ale subcontractanților (în cazul în care subcontractantul nu este);

2) legislația UE în domeniul achizițiilor publice ar trebui să impună organismelor publice să respecte acordurile colective și să asigure remunerarea și condițiile decente în companiile care achiziționează bunuri și servicii;

3) Francizele ar trebui să fie obligate să insiste asupra remunerării decente și nu numai a calității bunurilor și serviciilor.

"UE trebuie să realizeze o muncă decentă și să plătească în întreaga Europă", a declarat Esther Lynch, Secretar Confederal al Confederației Europene a Sindicatelor.

"Schemele și acordurile voluntare nu sunt suficiente."

"Zilele în care companiile își fac și vând propriile produse dispar. Astăzi, externalizarea, subcontractarea și francizarea devin tot mai frecvente. Este cauza multă nenorocire la locul de muncă. Lanțurile lungi de subcontractare distrug salariile și condițiile prin scăderea salariilor și a condițiilor lucrătorilor la fiecare pas al lanțului. În alte cazuri, acordurile de franciză codifică totul, cu excepția salariilor și a condițiilor în care muncitorii părăsesc lucrătorii vulnerabili la o cursă până la capăt.

"Companiilor care profită de aceste aranjamente nu li se poate permite să își spele pur și simplu mâinile de responsabilitate pentru lucrătorii implicați. Nu este suficient de bun ca directorii și cei care prezidează aceste aranjamente să pretindă că nu sunt conștienți de consecințele ".

Sursa http://www.effat.org

 

Crearea de instrumente sociale în cadrul sau legate de politica agricolă comună (PAC) a UE este principalul obiectiv al sindicatelor agricole din Europa.

Pentru cei 10 milioane de lucrători agricoli și uniunile lor, PAC are o importanță crucială, deoarece fără ea multe ferme din Europa nu ar fi în măsură să supraviețuiască. Cu toate acestea, lucrătorii agricoli sunt conștienți de faptul că PAC este neocială. Nu este suficient legată de prioritățile Uniunii Europene și nu face uz de posibilitățile sale de a promova coeziunea socială și de a pune capăt condițiilor de muncă inumane.

Acestea solicită încetarea subvențiilor pentru angajatorii care exploatează lucrătorii și care nu oferă condiții adecvate de angajare. Ei solicită informații scrise despre relațiile lor de muncă din prima zi de angajare. Și solicită aplicarea directivei-cadru a UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă pentru a evalua bunele practici de lucru ca bază pentru distribuirea plăților directe ale PAC.

Angajații trebuie să fie instruiți. Aceasta este singura modalitate de a-și îmbunătăți calificările și capacitatea de angajare. Din acest motiv, programele de formare finanțate de PAC în statele membre ale UE ar trebui să fie deschise și angajaților.

Aceste solicitări provin din cei 10 milioane de lucrători agricoli europeni. Împreună cu familiile lor, acestea constituie o populație de 25 de milioane, adică o parte importantă din totalul populației UE. Ei au chemat sindicatele lor să lupte în numele lor pentru a face Europa mai socială.

Sursa   http://www.effat.org

 

Bucureşti, 17-12-2018

Cel de-al patrulea Congres al Confederației Internaționale a Sindicatelor (CIS) s-a încheiat la Copenhaga în data de 7 decembrie cu realegerea lui Sharan Burrow ca Secretar General al mișcării sindicale ce reprezintă 207 milioane de membri.
 

Sursa: Departamentul International BNS
 
Mai mult de 1.200 de oameni au participat timp de cinci zile la dezbateri pentru a modela politicile și prioritățile pentru mișcarea sindicală internațională în următorii patru ani. Prim-ministrului Danemarcei, Lars Løkke Rasmussen, primarul orașului Copenhaga, Frank Jensen și directorului general al Organizației Internaționale a Muncii, Guy Ryder s-au adresat membrilor Congresului.

Președintele Confederației Internaționale a Sindicatelor (CIS), João Felicio, a citit o scrisoare din partea fostului președinte al Braziliei, Lula de Silva, prin care acesta mulțumește mișcării sindicale pentru solidaritate și acțiunile colective de protest împotriva nedreptei lui condamnări la închisoare.

Refugiații și migranții au fost recunoscuți de Congres, care a transmis mesajul că refugiații sunt bineveniți în locurile de muncă și în comunitățile noastre. Sindicatele se angajează să promoveze pacea și să ofere nu numai dreptul la muncă decentă, ci și dreptul la un loc de refugiu sigur și acces la servicii publice, inclusiv sănătatea și educația.

Doi candidați, Susanna Camusso și Sharan Burrow, au fost nominalizați pentru funcția de secretar general, iar doamna Burrow a fost aleasă cu o diferență mică.

S-au pronunțat cinci rezoluții urgente, referitoare la:

- Drepturile omului și pace în Columbia;

- Solidaritate cu lucrătorii și studenții din Iran;

- Reformele legislației muncii din Ungaria;

- Drepturi legate de muncă și solidaritate cu sindicatele independente din Kazahstan;

- Libertate pentru Lula.

"Lăsăm Congresul unit să construiască puterea lucrătorilor pentru a schimba regulile. Mișcarea sindicală internațională înseamnă pace, democrație și drepturi pentru lucrători. Trebuie să învingem și să transformăm modelul economic dezastruos de astăzi. Trebuie să apăram drepturile lucrătorilor și drepturile omului și să cerem un nou contract social. Pe măsură ce lumea se schimbă, cu schimbările tehnologice și climatice și în timp ce oamenii se mută în alte locuri, din cauza disperării sau pentru că așa aleg, trebuie să avem o tranziție echtabilă. Egalitatea pentru toți oamenii este inima mandatului nostru ", a declarat Sharan Burrow.

La încheierea Congresului CIS, sindicatele s-au angajat să:

• organizeze mai mulți lucrători, pentru a avea 250 de milioane de membri în următorii patru ani, pentru a consolida puterea lucrătorilor;

• realizeze un nou contract social, în care companiile, inclusiv cele organizate ca platforme, să fie nevoite să își asume responsabilitatea pentru lucrătorii lor, și să se realizeze un Tratat al ONU privind Comerțul și Drepturile omului;

• realizeze o tranziție echitabilă către economii durabile, care să abordeze problema schimbărilor climatice și menținerea creșterii temperaturii la 1,5 grade sau mai puțin;

• inverseze tendinței de creștere a salariilor scăzute și a inegalității în creștere prin negocierea colectivă, creșterea salariilor minime și protecție socială;

• elimine diferențele de remunerare între femei și bărbați, să lupte împotriva discriminării și rasismului și să continue acțiunile împotriva violenței bazate pe gen.

 

Acestea sunt elementele fundamentale pentru viitorul muncii.

"Companii ca Amazon, al căror model de afaceri se bazează pe extragerea de subvenții publice, care plătesc impozite mici sau chiar deloc, care maltratează sau dezumanizează lucrători, au primit un mesaj clar: dacă nu își schimbăți modul în care lucrează, dacă nu respectă drepturile lucrătorilor, le vom schimba noi. Vom schimba regulile și vom distruge Amazon", a spus doamna Burrow.

Declarația adoptată de Congresul CIS a inclus patru piloni - privind pacea, democrația și drepturile, reglementarea puterii economice, schimbările mondiale – tranziții echitabile și egalitate, care stabilesc agenda CIS pentru următorii patru ani.

Owen Tudor, Victor Baez and Mamadou Diallo were elected as the ITUC Deputy General Secretaries.

Numărul femeilor cu rol de Delegat care au participat la Congresul CIS a crescut de la 42% în 2014 la 46% în 2018.

 

Consiliul General al CIS l-a ales pe Ayuba Wabba, președintele Congresului Nigerian al Muncii, în calitate de președinte al CIS.

Cathy Feingold de la AFL-CIO (SUA) și Karl-Petter Thorwaldsson de la LO-Suedia au fost aleși în calitate de vicepreședinți CIS.

Owen Tudor, Victor Baez și Mamadou Diallo au fost aleși în calitate de secretari generali adjuncți ai CIS.

Următorul Congres Mondial al CIS va avea loc în 2022.

Înregistrarea video oficială a sesiunilor plenare și a discursurilor liderilor este disponibilă la adresa: https://congress2018.ituc-csi.org/multimedia

ITUC reprezintă 207 milioane de lucrători din 163 de țări și teritorii din 331 de sindicate naționale.

 

Sursa www.ituc-csi.org și www.youtube.com/ITUCCSI

Pagina 5 din 144
giweather joomla module

Go to top