AGROSTAR

AGROSTAR

AVANS SUBVENŢII 2018. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că a autorizat şi plătit mai mult de un miliard de euro în cadrul Campaniei de plăţi în avans pentru anul 2018. Câţi fermieri au primit banii!
Potrivit unui comunicat transmis de APIA către AGROINFO, pentru cei 727.257 fermieri eligibili la plată  s-a autorizat şi plătit suma totală de 1.062.267.990 euro, astfel:
- 801.389.696 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);
- 217.609.842 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);
- 43.268.452 euro cofinanţare de la Bugetul Naţional.
APIA precizează că între 16 octombrie şi 30 noiembrie efectuează plăţi în avans de până la 70% în cazul plăţilor directe, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, şi de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale menţionat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.
Plăţile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:
-4,6638 lei pentru un euro pentru plăţile finanţate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);
-4,6585 lei pentru un euro pentru plăţile finanţate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

SPRIJIN CUPLAT ZOOTEHNIC 2018. Ministerul Agriculturii a stabilit plafoanele alocate schemelor de sprijin cuplat în sectorul zootehnic (SCZ) pentru anul de cerere 2018. Sumele trebuie aprobate de Guvern.
Potrivit proiectului de Hotărâre de Guvern publicat de MADR pe 28 noiembrie 2018, se aprobă plafonul de 104,141 milioane euro, respectiv 485.695.127 lei, care se acordă crescătorilor de animale pentru anul de cerere 2018, pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, repartizat astfel:
a) 1,54 milioane euro, respectiv 7.182.252 lei, pentru specia bovine, categoria bivoliţe de lapte;
b) 12,075 milioane euro, respectiv 56.315.385 lei, pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne şi metişii acestora;
c) 90,499 milioane euro, respectiv 422.071.568 lei, pentru specia bovine, categoria vaci de lapte;
d) 27.000 euro, respectiv 125.922 lei, pentru specia viermi de mătase.
Cuantumul sprijinului per unitate pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic se calculează prin raportarea sumelor prevăzute la efectivul de animale eligibile/kg gogoşi crude de mătase eligibile.
Potrivit proiectului de Hotărâre de Guvern, începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) va efectua plăţile corespunzătoare plafonelor financiare ale fiecărei scheme de plată, în condiţiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate.
Plăţile se acordă în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinaţie Ministerului Agriculturii în anii 2018 şi 2019.
Plăţile se fac în lei, la cursul de schimb de 4,6638 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 28 septembrie 2018, prin Comunicarea Comisiei Europene, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 351 din 28 septembrie 2018.

În şedinţa Guvernului din 29 noiembrie 2018, desfăşurată la Alba Iulia, a fost aprobată înfiinţarea Casei Române de Comerţ Agroalimentar „UNIREA”, în contextul aniversării centenare a Marii Uniri a României, anunţă Ministerul Agriculturii.
Potrivit unui comunicat transmis de MADR către AGROINFO, Casa Română de Comerţ Agroalimentar „UNIREA” este o societate comercială de interes naţional, menită să contribuie pro-activ la implementarea politicii agricole naţionale, prin valorificarea integrată şi integrală a potenţialului agricol de care dispune România, respectând direcţiile strategice ale Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene şi prevederile Programului de Guvernare. Astfel, se creează un mecanism naţional care va asigura achiziţia, sortarea, procesarea primară, standardizarea şi distribuţia către reţele comerciale interne sau de export.
Casa de Comerţ Agroalimentar se bazează pe 3 piloni de structurare şi dezvoltare:
• O reţea naţională, în profil teritorial de clustere agricole, care va integra la nivelul uneia sau mai multor UAT-uri, resursele locale de producţie agricolă şi servicii specifice având în structură cel puţin un centru de colectare/distribuţie a produselor. Funcţia de bază a clusterului local este de a asigura inputuri de calitate fermierilor (material semincer, răsaduri, rase animaliere, produse agro-chimice, servici de mecanizare, resurse umane şi financiare etc.), dar şi de a asigura achiziţionarea pe loc şi la preţul corect al pieţei toate produsele agricole rezultate;
• O reţea de centre regionale de însilozare, depozitare şi procesare industrială. Funcţia de bază a unui asemenea centru este de asigura sortarea, ambalarea şi depozitarea în condiţii corespunzătoare a produselor agricole constituind în cantităţi, sortimente şi la calitatea necesare promovării lor ritmice în reţelele comerciale interne, dar şi contingentarea pentru operaţiuni importante de export. În aceste centre se va urmări atât aprovizionarea pieţei cu produse proaspete de calitate, dar şi creşterea valorii adăugate a produselor prin procesare industrială, conservare etc.
• O reţea naţională de magazine dezvoltată în special în centrele de mare consum, capabilă să asigure piaţa internă cu produse agro-alimentare proaspete şi procesate de origine autohtonă care să contribuie, între altele, şi la echilibrarea balanţei comerciale sectoriale.
În organizarea şi dezvoltarea sa, CASA ROMÂNĂ DE COMERŢ AGROALIMENTAR „UNIREA” va promova orientări strategice precum:
• integrarea intensă în toate procesele a rezultatelor cercetării, inovării şi bunelor practici inclusiv valorificarea bogatei tradiţii româneşti în acest domeniu;
• atragerea în circuitul economic reglementat şi fiscalizat a fermierilor şi stimularea mediilor asociative;
• informatizarea integrală a proceselor de la producţie la management, inclusiv implementarea unui sistem funcţional de asigurare a trasabilităţii produselor specifice;
• creşterea nivelului de calificare şi specializare în domeniul producţiei şi procesării agro-alimentare, contribuind la dezvoltarea pieţei muncii sectoriale.
Prin intrarea în circuitul economic a societăţii se poate asigura creşterea eficienţei şi eficacităţii activităţilor de susţinere a fermierilor şi a fermelor româneşti pe pieţele externe, dar şi de satisfacere a cererii pieţei interne, mai precizează MADR.

AJUTOARE FINANCIARE AGRICULTURĂ. Ministerul Agriculturii anunţă ce se întâmplă cu banii pentru plata subvenţiilor pentru motorină şi tomate după rectificarea care a tăiat 49 de milioane de lei din bugetul MADR, şi când începe APIA plata finală a subvenţiilor din Campania 2018.
Redăm mai jos comunicatul transmis de MADR către AGROINFO:
MADR şi cele două agenţii de plăţi din subordine – Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) şi Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) continuă efectuarea plăţilor în avans începute în data de 16.10.2018, precum şi pregătirea condiţiilor de acordare, începând cu data de 03.12.2018 a plăţilor finale aferente campaniei 2018, pentru care resursele financiare sunt cuprinse în bugetul MADR la subdiviziunile corespunzătoare ale clasificaţiei bugetare.
Diminuarea prevederilor bugetare ale MADR s-a realizat în baza economiilor înregistrate la mai multe capitole de cheltuieli, influenţele negative neafectând programele de sprijin pentru producătorii agricoli din resurse ale bugetului de stat şi din fonduri externe nerambursabile.
Prin cea de-a doua rectificare a bugetului de stat pe anul 2018, aprobată prin OUG 101/27.11.2018, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a propus, în baza execuţiei bugetare pentru toate acţiunile cuprinse în bugetul propriu şi al unităţilor subordonate, redistribuiri de sume excedentare către programe de sprijin al producătorilor agricoli ce înregistrau deficit din punct de vedere al creditelor bugetare aprobate.
În baza actului normativ ce aprobă rectificarea bugetului din luna noiembrie 2018 sunt asigurate resursele financiare necesare acordării diferenţei de 67.931 mii lei aferentă cantităţilor de motorină utilizată în agricultură în trimestrul II 2018, completarea resurselor financiare necesare acordării sprijinului pentru producătorii agricoli înscrişi în programul de susţinere a tomatelor cultivate în spaţii protejate - ciclul II.
Astfel, MADR dă asigurări că programele de sprijin pentru producătorii agricoli prevăzute în cadrul Programului de Guvernare vor continua conform graficului stabilit.

O nouă săptămână de Ancora în Campo ("Înapoi în câmp") tocmai a terminat. Ancora în Campo este campania națională a FLAI CGIL ( Federazione Lavoratori Agroindustria - Confederația Muncitorilor din industria agricolă, Confederazione Generale Italiana del Lavoro - Federația italiană de muncă italiană) care, din 10 iulie până în 10 septembrie, reunește militanți și sindicaliști din întreaga lume Italia pentru a lupta împotriva subpaymentului și exploatării de către caporali (maeștri de bandă).

Obiectivul principal al acestei campanii este de a se întâlni cu muncitorii implicați în diverse campanii de însămânțare și recoltare pe teritoriile din sudul Italiei, pentru ai informa direct despre drepturile lor, respectarea contractelor și a salariilor și noile oportunități oferite de Legea italiană 199 din 2016, pe caporalato (exploatare de către intermediari ilegali sau maeștri de bandă), care începe să aducă rezultate datorită în principal arestărilor și măsurilor decretate de autoritățile judiciare în ultimele săptămâni. Prin urmare, campania implică acțiuni capilare în câmpuri, pătrate și ghetouri, unde lucrătorii sunt adesea "recrutați" de către caporali .

Săptămâna trecută, unii membri ai secretariatului EFFAT au intrat efectiv în câmp, alăturându-și forțelor cu una dintre numeroasele "Brigade ale Muncii" compuse din angajați și militanți ai FLAI care, în această vară foarte caldă, lucrează sterlină în " activitatea sindicală pe stradă ", contribuind astfel la realizarea obiectivelor campaniei.

Brigada de Muncă a patrulat peisajul Apuliei din pauza zilei pentru a întâlni un număr mare de muncitori, aducându-le pălării de apă și paie și, mai presus de toate, sporind gradul de conștientizare a drepturilor lor și a rolului sindicatului.

În timpul acțiunii lor în domeniu, EFFAT și militanții FLAI au descoperit cazuri de subpozitare, contracte neregulamentare și absența totală a regulilor minime de siguranță și securitate a muncii. Aceste condiții inumane includ zile de lucru de 14-16 ore plătite în medie cu două-trei euro pe oră și impuse de o rețea criminală formată din caporali , intermediari și companii care sunt adesea complici ai crimei organizate care guvernează piața agricolă din sudul Italiei.

În timpul după-amiezii săptămânii Ancora în campo , echipa a vizitat unele dintre cele mai numeroase ghetouri în care mii de muncitori imigranți trăiesc în umbra sistemului de masterani, în condiții degradante de igienă și salubritate. În aceste locuri, unde statul este o simplă iluzie, Brigadele de Muncă efectuează o activitate importantă prin monitorizarea și sensibilizarea, cu scopul de a însoți mulți migranți care au venit adeseori în Europa cu doar câteva săptămâni înainte într-o cale care poate conduc la solicitarea unor salarii mai bune și condiții decente de viață și de muncă.

EFFAT a acordat un sprijin larg afiliaților italieni care au contribuit decisiv la adoptarea legii împotriva caporalatului anul trecut. Angajamentul lor este fundamental, dar trebuie neapărat să fie însoțit de o voință politică clară și de un efort instituțional extraordinar pentru a pune capăt definitiv acestor forme de sclavie post-modernă, care sunt rușinea întregii Europe.

Este totuși urgent ca instituțiile să asigure aplicarea integrală a acelei părți a legii privind caporalul , care, prin măsuri preventive și pozitive, oferă oportunități pentru lucrători și întreprinderi sincere, de la transport la plasament, pentru întâlnirea dintre oferta și cererea de forță de muncă , astfel cum se prevede în normele care au condus la înființarea unei "rețele de forță de muncă agricolă de calitate".

La revizuirea intermediară a politicii agricole comune în 2017, EFFAT va continua să promoveze o propunere care va înlocui standardele sociale și de muncă în centrul dezbaterii politice și al criteriilor care determină alocarea fondurilor europene producătorilor agricoli. De asemenea, este esențial să se asigure modernizarea Directivei nr. 533 din 1991 care acordă lucrătorilor dreptul de a primi, la începutul unui nou raport de muncă, o notificare scrisă cu privire la anumite aspecte esențiale ale muncii lor.

EFFAT își reiterează angajamentul de a prezenta cerințele Brigajelor de muncă de la Bruxelles, continuând astfel dialogul cu instituțiile cu privire la cele mai bune practici legislative și contractuale, astfel cum au fost puse în aplicare pentru ocuparea forței de muncă în agricultură, astfel încât problema opririi muncii caporalato și nedeclarate / în agricultură nu rămâne doar o bătălie tipic italiană, ci devine o luptă europeană.

 

Sursa http://www.effat.org

Crearea de instrumente sociale în cadrul sau legate de politica agricolă comună (PAC) a UE este principalul obiectiv al sindicatelor agricole din Europa.

Pentru cei 10 milioane de lucrători agricoli și uniunile lor, PAC are o importanță crucială, deoarece fără ea multe ferme din Europa nu ar fi în măsură să supraviețuiască. Cu toate acestea, lucrătorii agricoli sunt conștienți de faptul că PAC este neocială. Nu este suficient legată de prioritățile Uniunii Europene și nu face uz de posibilitățile sale de a promova coeziunea socială și de a pune capăt condițiilor de muncă inumane.

Acestea solicită încetarea subvențiilor pentru angajatorii care exploatează lucrătorii și care nu oferă condiții adecvate de angajare. Ei solicită informații scrise despre relațiile lor de muncă din prima zi de angajare. Și solicită aplicarea directivei-cadru a UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă pentru a evalua bunele practici de lucru ca bază pentru distribuirea plăților directe ale PAC.

Angajații trebuie să fie instruiți. Aceasta este singura modalitate de a-și îmbunătăți calificările și capacitatea de angajare. Din acest motiv, programele de formare finanțate de PAC în statele membre ale UE ar trebui să fie deschise și angajaților.

Aceste solicitări provin din cei 10 milioane de lucrători agricoli europeni. Împreună cu familiile lor, acestea constituie o populație de 25 de milioane, adică o parte importantă din totalul populației UE. Ei au chemat sindicatele lor să lupte în numele lor pentru a face Europa mai socială.

 

Sursa http://www.effat.org

Reducerea salariilor a fost mai ușoară

CEJ revocă reglementările austriece împotriva dumpingului salarial și social

Marți negri pentru Europa socială: La 13 noiembrie, Curtea Europeană de Justiție (CEJ) a anulat părți din legislația austriacă pentru a combate dumpingul salarial și social. Mai exact, sa referit la o companie slovenă de posturi din industria construcțiilor care a încălcat reglementările austriece împotriva dumpingului salarial. Clientul austriac a trebuit să depună bani pentru posibile penalități. Există un motiv întemeiat pentru aceasta: în practică, sancțiunile împotriva companiilor străine de dumping sunt aproape imposibil de colectat peste frontiere.

Firmele de fraudă pot continua cu bucurie

Decizia Curții este următoarea: Aceste reguli sunt incompatibile cu principiul "libertății de a presta servicii". Aceasta înseamnă că CEJ sa arătat încă o dată ca o frână în lupta împotriva dumpingului salarial și social. Este adevărat că judecătorii trebuie să recunoască: regulamentul austriac servește cu siguranță protecția angajaților și lupta împotriva fraudei sociale și, prin urmare, ar fi justificată. Dar Curtea Europeană de Justiție presupune că regulamentul nu este "proporțional", complet străin față de lume și practică. Consecința: dumpingul salarial și social este facilitat, fraudatorii pot continua cu bucurie.

Reducerea salariilor devine din ce în ce mai mult regula

Cele mai recente cifre din industria construcțiilor sunt alarmante: în prima jumătate a anului 2018, aproape 50% din companiile străine de detașare au practicat dumpingul salarial și social, în timp ce cifra pentru companiile locale a fost de numai 1%.

Autoritatea pentru ocuparea forței de muncă și protocolul de progres social acum!

Aplicarea rapidă a Autorității Europene pentru Ocuparea Forței de Muncă este mai urgentă decât oricând. Următorul Consiliu al miniștrilor sociali ai UE din decembrie trebuie să clarifice în cele din urmă calea, în timp ce președinția austriacă trebuie să renunțe la tacticile sale de a-și pune la dispoziție. O astfel de autoritate a muncii ar fi un prim pas către o mai bună luptă transfrontalieră împotriva dumpingului salarial.

[ traducere din textul "Lohndumping wird leichter" pe site-ul OEGB]

 

Sursa http://www.effat.org

Protest al ciobanilor fără pășune! Crescătorii de animale despre care Agrointeligența – www.agrointel.ro a scris că se luptă în instanță cu primarul a ajuns la faza turmelor scoase pe drumurile comunei. Astfel, ieri, 19 noiembrie, întreaga localitate Grindu a fost paralizată de fermierii membri în Asociația ”Miorița Deltei” din județul Tulcea.

E scandal mare între ciobanii din comuna Grindu, județul Tulcea, și autoritățile locale. Crescătorii de animale amenință că își vor îneca toate oile în Dunăre, pentru că nu mai au cu ce să le hrănească.

Asta pentru că primarul ar refuză să pună în aplicare o hotărâre judecătorească prin care aproape 1600 de hectare de islaz comunal ar trebui să le fie date în folosință ciobanilor din localitate.

Luni, oierii și-au dus animalele pe malul Dunării și au blocat drumurile din comună.

Ciobanii din comuna Grindu au blocat cu oile aproape toate drumurile din localitate. Au împreună 16.000 de oi, pe care, spun ei, nu mai au cu ce să le hranească, pentru că le-a fost luat islazul comunal.

“Au făcut într-așa fel de au scos 500 de hectare de teren și le-a dat la 4 fermieri. Noi am intervenit, i-am dat în judecată. La Tulcea, la Tribunal, am câștigat, scrie negru pe alb să elibereze pășunea ocupată de fermieri.”, a declarat pentru Știrile Pro TV Gheorghe Cristea, președintele asociației de crescători de oi.

Ceartă crescătorilor cu primarul riscă să capete accente dramatice, pentru că oamenii au de trei ori mai multe oi decât pot hrăni pe islazul care le-a mai rămas.

O lămurire a aspectelor juridice ar putea să vină tot în instanță, însă procesul ar urma să dureze cel puțin doi ani, timp în care ciobanii nu mai au cu ce să își hrănească animalele.

O soluție de criză ar fi să le vândă, însă, de la apariția acestui scandal, prețul oilor, în regiune, a ajuns unul derizoriu.

 

Sursa https://agrointel.ro

Veste bună pentru oierii din zona montană! Proiectul de lege privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare, spălare şi prelucrare primară de lână şi piei în zona montană a fost aprobat ieri, miercuri – 21 noiembrie, de Camera Deputaților.

“Se aprobă Programul de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare, spălare şi prelucrare primară a lânii în zona montană, începând cu anul 2018, care are ca obiect facilitarea accesului la finanţare în vederea realizării de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare, spălare şi prelucrare primară de lână şi piei, de către crescători de animale din zona montană”, se arată în proiectul de lege.

Numărul centrelor, tipul acestora, amplasamentul în localităţile din zona montană şi proiectul-tip de realizare se aprobă anual, prin ordin al ministrului Agriculturii şi Dezvoltării rurale. Înfiinţarea acestor centre se realizează în conformitate cu proiectele-tip puse la dispoziţie în mod gratuit de către Agenţia Zonei Montane.

Proiectul mai prevede instituirea unei scheme de finanţare prin care beneficiarii programului primesc maximum 40% din valoarea cheltuielilor eligibile ale investiţiei în vederea realizării acestor centre.

 

Sursa https://agrointel.ro

Coordonatorul de proiect pentru programul „Alege Oaia!”, Cooperativa „Ţara Mea”, va investi 6 milioane de euro într-un abator destinat cărnii de oaie şi într-un spaţiu de tranşare cu o capacitate de 50 de tone pe zi.

Investitorul a semnat un parteneriat cu cele trei federaţii şi cu zece asociaţii de oieri din România, care adună circa 95% din producţia românească de carne de oaie. De altfel, Cooperativa a devenit coordonatorul de proiect pentru programul „Alege Oaia!”, în cadrul căruia s-a ocupat de întregul proces, de la sacrificare, la tranşare, ambalare şi livrare către hipermarketuri.

„Sacrificarea animalelor nu este o problemă, dar tranşarea este complicată. De exemplu, într-un abator, ai comenzi de 200 de animale pe serii, şi nu de 2.000. Asta înseamnă că sala de tranşare trebuie igienizată înainte, se tranşează cele 200 de oi, după care se dezinfectează din nou, pentru a se putea relua tranşarea la porc. Sunt doar două abatoare pentru ovine în România, dar lucrează doar pentru export”, a precizat Florin Burculescu, preşedintele Cooperativei „Ţara Mea”.

La finele lunii aprilie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, răspundea întrebărilor reporterului Revista Fermierului cu privire la existența unor abatoare dedicate, la acea dată. Oficialul guvernamental răspundea pe atunci că ele funcționează în ritm alert, pe fondul majorării cererii de carne de oaie.

„Sunt multe abatoare în România care sacrifică la această dată oile. Vă dau un exemplu foarte aproape de imaginea noastră. Dați-vă seama că această carne vine dintr-un abator care are capacitate să prelucreze multe sute de animale într-o singură zi. Acest abator este Aldis, care are dotarea necesară și are liniile de sacrificare pentru mai multe specii. Sunt abatoare în țară și mai mici, și mai mari. Unul este la Dorna, la domnul Baciu, un om cu multă inventivitate, un om cu multă inițiativă care îmi spunea în toamna anului trecut (n.r. - 2017) că are o creștere formidabilă de efective aflate pe linia de abatorizare, de sacrificare. În momentul în care a început programul «Alege oaia», față de anul trecut, de la cinci oi pe care le sacrifica pe săptămână, acum a ajuns la 40, 50 și chiar mai mult, iar zilele trecute spunea că nu mai poate face față pe sacrificări pentru că, iată, se deschide consumul”, preciza Petre Daea la lansarea parteneriatului dintre Cooperativa Agricolă „Țara Mea” și asociațiile de oieri, în data de 27 aprilie 2018.

Cooperativa a început să populeze şi fermele care fac parte din Programul naţional pentru carne de porc 100% românească cu până la 1.000 de capete pe zi.

Potrivit oficialilor Cooperativei, abatoarele controlează piaţa, în timp ce fermierii nu pot face profit din cauza fluctuaţiilor artificiale de preţ. Sub umbrela Cooperativei activează aproximativ 800 de fermieri cu activităţi de la cultivarea legumelor, la procesarea lactatelor şi a cărnii de porc, oaie şi pasăre.

 

Sursa https://www.revistafermierului.ro

Pagina 7 din 144
giweather joomla module

Go to top