AGROSTAR

AGROSTAR

Recomandările federațiilor sindicale comune către coordonatorii EWC / SE și reprezentanții lucrătorilor în SNB, EWC și SE

La 29 martie 2017, Regatul Unit (UK) și-a notificat oficial intenția de a părăsi Uniunea Europeană (UE).

Negocierile privind retragerea Regatului Unit sunt în curs de desfășurare, însă rezultatul acestora rămâne atât de nesigur încât face orice predicție despre viitor foarte dificilă. Diferitele scenarii sunt încă pe masă.

După cum se întâmplă acum, în cazul unui acord de retragere între UE și Regatul Unit, ar trebui să fie ratificat în mod formal înainte de 29 martie 2019 atât de instituțiile UE, cât și de cele din Regatul Unit. În cazul în care negocierile privind un acord de retragere nu vor fi acceptate și / sau nu va fi convenită nicio perioadă de tranziție, Regatul Unit va părăsi automat UE la 29 martie 2019 și toată legislația UE va înceta să se aplice în Regatul Unit (aceasta este denumită " "scenariu de margine").

Nu sunt, de asemenea, cunoscute consecințele pe care le poate avea Brexit asupra drepturilor lucrătorilor care provin din legislația UE. Nu se știe nici viitorul EWC și SE înființat în conformitate cu legislația britanică, precum și posibilele repercusiuni asupra membrilor consiliilor EWC și SE Works Works desemnat în Marea Britanie.

Mărimea provocării necesită o anticipare atentă: mai mult de 700 de companii multinaționale care au înființat un CEI sau au adoptat statutul SE au operațiuni în Regatul Unit; cel puțin 2.400 de reprezentanți ai lucrătorilor britanici din EWC și SE se întreabă despre viitorul lor; și situația a cca. 140 EWC-uri și SE-uri bazate pe legislația britanică rămân un punct de interes.

Timpul de acțiune este acum. Astfel, federațiile sindicale europene au adoptat în comun recomandări comune Coordonatorilor EWC și SE, precum și reprezentanților lucrătorilor din SNB, EWC și SE.

SPRIJIN CUPLAT TAURINE DE CARNE (SCZ-TC). CONDIȚII DE ELIGIBILITATE.

SCZ-TC se acordă fermierilor activi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) solicită SCZ pentru un efectiv de minimum 10 şi maximum 250 de capete taurine de carne, inclusiv, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA, constituit, după caz, din:

- vaci din rase de carne care nu au beneficiat de sprijin cuplat pentru categoria vaci de lapte în anii anteriori; şi/sau
- vaci metise cu rase de carne care nu au beneficiat de sprijin cuplat pentru categoria vaci de lapte în anii anteriori; şi/sau - tineret mascul şi/sau femel din rase de carne care nu a beneficiat de sprijin cuplat la categoria tineret în anii anteriori; şi/sau - tineret mascul şi/sau femel metis cu rase de carne, obținut din tauri din rase de carne și vaci pentru care nu se solicită schema sprijin cuplat-categoria vaci de lapte şi care nu au beneficiat de sprijin cuplat la categoria tineret în anii anteriori; şi/sau
- tauri din rase de carne.

b) menţin animalele, solicitate SCZ-TC pentru categoria vaci din rase de carne și vaci metise cu rase de carne, până la data de 15 noiembrie inclusiv a anului de cerere (finalul perioadei de reținere) în exploatația/exploatațiile cu cod ANSVSA din cerere și/sau în exploatațiile cu cod ANSVSA deținute de solicitant și/sau în exploatațiile asociaţiilor/cooperativelor/grupurilor de producători în care animalele au fost transferate temporar pentru păşunat, ;
c) animalele, solicitate pentru prijinul cuplat categoria tauri din rase de carne, tineret mascul și/sau femel din rase de carne/metis cu rase de carne, au fost deţinute cel puţin o perioadă de 8 luni de la data intrării în exploataţie şi până în momentul ieşirii/până la data depunerii cererii unice de plată, după caz, în exploatația/exploatațiile cu cod ANSVSA din cerere și/sau în exploatațiile cu cod ANSVSA deținute de solicitant și/sau în exploatațiile asociaţiilor/cooperativelor/grupurilor de producători în care animalele au fost transferate temporar pentru păşunat;
d) deţin Registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.760/2000.

În funcție de categorie, animalele pentru care se solicită SCZ-TC, trebuie să îndeplinească și următoarele condițiile de eligibilitate , respectiv:

1. vaci din rase de carne și/sau vaci metise cu rase de carne

- să aibă vârsta de maxim 12 ani la data-limită de depunere a cererilor unice de plată, fără penalizări, 15.05.2018;
- să fie identificate şi înregistrate în RNE la data depunerii cererii unice de plată (dacă cererea este depusă în perioada fără penalizări), dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reținere 16 mai a anului de cerere (dacă cererea este depusă în perioada cu penalizări);
- să fie înscrise în Registrul Genealogic al Rasei din care face parte;
- vacile din rase de carne și/sau vacile metise cu rase de carne pentru care se solicită SCZ-TC trebuie să aibă cel puţin o fătare înregistrată în RNE până la data de 15.05.2018 și cel puțin un produs înregistrat în RNE. Excepție fac vacile care provin din import (2017-2018) sau care au avut fătari cu produs declarat mort/neviabil pentru care se prezintă documente doveditoare;
- rasa animalelor solicitate la categoria vaci din rase de carne trebuie să corespundă uneia din rasele menționate în Anexa 6 a OMADR 619/2015, cu modificări și completări;
- rasa cu care s-a efectuat metisarea, pentru animalele solicitate la categoria vaci metise cu rase de carne, trebuie să corespundă uneia din rasele menționate în Anexa 6 a OMADR 619/2015, cu modificări și completări;
- să nu fi beneficiat de sprijin cuplat pentru vacile de lapte, în anii anteriori;

2. pentru tauri din rase de carne:

- rasa animalelor solicitate la categoria tauri din rase de carne trebuie să corespundă uneia din rasele menționate în Anexa 6 a OMADR nr. 619/2015, cu modificări și completări;
- dacă animalele nu există în exploatația cu cod ANSVSA la data depunerii cererii, acestea trebuie să aibă vârsta de maximum 6 ani la data ieșirii din exploatația cu cod ANSVSA.
- dacă animalele există în exploatația cu cod ANSVSA la data depunerii cererii, acestea trebuie să aibă vârsta de maximum 6 ani la data depunerii cererii;
- să fie înscrise în Registrul Genealogic al Rasei din care fac parte;

3. pentru categoria tineret mascul din rase de carne și/sau metis din rase de carne:

- rasa animalelor solicitate la categoria tineret mascul din rase de carne trebuie să corespundă uneia din rasele menționate în Anexa 6 din OMADR 619/2015, cu modificări și completări;
- pentru animalele solicitate la categoria tineret mascul metis din rase de carne, rasa cu care s-a efectuat metisarea trebuie să corespundă uneia din rasele menționate în Anexa 6 a OMADR 619/2015, cu modificări și completări;
- animalele care nu există în exploatație la data depunerii cererii, trebuie să aibă vârsta cuprinsă între 8 - 25 de luni la data ieșirii acestora din exploatația cu cod ANSVSA.
- animalele existente în exploatație la data depunerii cererii, trebuie să aibă vârsta cuprinsă între 8 - 25 de luni la data depunerii cererii;
- animalele beneficiază de SCZ-TC pentru categoria tineret o singură dată în viață;

ATENȚIE! Animalele pentru care se solicită sprijin cuplat la categoria tineret mascul metis cu rase de carne, nu trebuie să provină din vaci pentru care s-a solicitat în anii anteriori schema de sprijin cuplat-categoria vaci de lapte.

4. pentru categoria tineret femel din rase de carne și/sau metis din rase de carne:

- rasa animalelor solicitate la categoria tineret femel din rase de carne trebuie să corespundă uneia din rasele menționate în Anexa 6 a OMADR 619/2015, cu modificări și completări;
- pentru animalele solicitate la categoria tineret femel metis din rase de carne, rasa cu care s-a efectuat metisarea trebuie să corespundă uneia din rasele menționate în Anexa 6 a OMADR 619/2015, cu modificări și completări;
- animalele inexistente în exploatația cu cod ANSVSA la data depunerii cererii, trebuie să aibă vârsta cuprinsă între 8 - 32 de luni la data ieșirii acestora din exploatația cu cod ANSVSA.
- animalele existente în exploatația cu cod ANSVSA la data depunerii cererii, trebuie să aibă vârsta cuprinsă între 8 - 32 de luni la data depunerii cererii;
- animalele beneficiază de SCZ-TC pentru categoria tineret o singură dată în viață;
- nu au nicio fătare înregistrată în RNE până la data depunerii cererii/data ieșirii, după caz;

ATENȚIE! Animalele pentru care se solicită sprijin cuplat la categoria tineret femel metis nu trebuie să provină din vaci pentru care s-a solicitat în anii anteriori schema sprijin cuplat-categoria vaci de lapte.

Animalele beneficiază de sprijinul cuplat în zootehnie astfel:

a) o singură dată pentru categoria tineretul mascul şi/sau femel din rase de carne; şi/sau tineret mascul şi/sau femel metis cu rase de carne;
b) anual pentru categoriile tauri din rase de carne, vaci din rase de carne şi vaci metise.

NOTĂ! În cererea unică se pot solicita maxim 250 capete taurine de carne. Plata se efectuează pentru minim 10 capete taurine de carne determinate.

LISTA RASELOR PENTRU TAURINE DIN CARNE SCZ

1. Aberdeen-Angus
2. Limousine
3. Charolaise
4. Galloway
5. Highland
6. Aubrac
7. Wagyu
8. Romagnola
9. Bălţata Românească - direcţia de exploatare carne
10. Hereford
11. Blonde d'Aquitaine
12. Salers
13. Sura de Stepă

ACTELE CARE TREBUIE ATAȘATE CERERII UNICE APIA PENTRU SCZ

- copie de pe paşaportul fiecărei vaci din rase de carne și vaci metise cu rase de carne pentru care se solicită SCZ;
-pentru taurul din rase de carne și tineretul mascul/femel din rase de carne și metis cu rase de carne, existent în exploatație la data depunerii cererii, copia pașaportului fiecărui animal;
-pentru taurul din rase de carne și tineretul mascul/femel din rase de carne și metis cu rase de carne, care nu este prezent în exploatație la data depunerii cererii, copia documentului care atestă ieșirea fiecărui animal din exploatație, conform prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 40/2010, cu modificările și completările ulterioare;
-adeverinţa eliberată de agenția/asociația acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea Registrului genealogic al rasei, care certifică rasa pentru animalele solicitate (tauri de reproducție din rase de carne, vaci din rase de carne, vaci metise cu rase de carne, tineret mascul și/sau femel din rase de carne și tineret mascul și/sau femel metis cu rase de carne), precum şi înscrierea în Registrul genealogic al rasei pentru tauri de reproducție din rase de carne, vaci din rase de carne și vaci metise cu rase de carne,  avizată de ANZ prin oficiile judeţene;
-adeverința eliberată de ANZ prin oficiile judeţene, care certifică rasa pentru  animalele solicitate (tineret mascul și/sau femel metis cu rase de carne din exploatațiile care nu se găsesc în evidențele asociației acreditate pentru înfiinţarea şi menţinerea Registrului genealogic al rasei).

Sursa: Ghid anul 2018 Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură

MICI ȘI SĂRACI! Cel mai recent raport al Comisiei Europene a fost publicat pe 19 octombrie 2018 și demonstrează cu date contabile că România se caracterizează prin ferme mici, pline de datorii și-n care munca este făcută de familia fermierului. Membrii familiei nu sunt plătiți.

Raportul “Privire de ansamblu asupra economiei agricole în UE” este bazat pe informații furnizate de Rețeaua de date contabile agricole (FADN), care acoperă anii 2014, 2015 și 2016.

Documentul  evidențiază diversitatea structurilor și sistemelor agricole din cadrul UE și diferențele considerabile dintre sectoare și statele membre. De interes deosebit sunt diferențele considerabile ale valorii medii a fermei între diferitele țări ale UE.

Exploatațiile agricole din Danemarca și Olanda sunt deosebit de apreciate, cu o medie de peste 2,4 milioane de euro, iar fermele din Bulgaria și România sunt la polul opus, fiind evaluate la o medie de sub 100 000 de euro.

Acest lucru se datorează, în principal, combinării valorii terenurilor agricole din diferitele țări și caracterului mai intens al capitalului anumitor sectoare agricole ale statelor membre. În ciuda acestui fapt, au existat unele evoluții pozitive pentru agricultorii bulgari, de exemplu, în cazul în care valorile activelor s-au dublat între 2007 și 2015.

În medie, exploatațiile daneze și olandeze dețineau cele mai mari active (aproximativ 2 490 000 EUR și, respectiv, 2 384 000 EUR). Acest lucru reflectă prețurile foarte mari ale terenurilor și cota mare din aceste țări a tipurilor de agricultură care, de obicei, au nevoie de investiții considerabile, cum ar fi produsele lactate, cerealele, produsele horticole. În schimb, exploatațiile din România și Bulgaria au avut cele mai scăzute valori totale ale activelor (sub 100 000 EUR), deoarece acestea sunt caracterizate de mai puține tipuri de agricultură cu intensitate mare de capital, iar fermele lor au o dimensiune medie mai mică. Aceste valori totale ale activelor scăzute s-au datorat, în parte, prețurilor terenurilor din aceste țări, care de obicei sunt foarte scăzute.

Angajamentele au fost foarte scăzute în exploatațiile agricole din România și Bulgaria, care au aderat la UE în 2007, dar și datoria a crescut rapid în aceste două țări. A avut loc o creștere cu 43% a valorii medii a creditelor deținute de exploatațiile agricole între 2007 și 2015.
Fermele din România (33 700 EUR) și Bulgaria (67 700 EUR) au avut cea mai mică valoare medie netă.

În România, în special, dar și în Croația, forța de muncă familială este cea mai răspândită formă de muncă în agricultură, susține raportul. În unele state membre, atât în UE 15 (state care au aderat la UE înainte de 2004), cât și în UE-N13 (state care au aderat la UE după 2004), proporția muncii familiale este mai mare decât media UE-28. În ceea ce privește proporția orelor de lucru neremunerate, Slovenia, Irlanda și Austria se află în frunte (aproximativ 95% din muncă este o activitate neremunerată, neplătită, făcută de membrii familiei), în timp ce proporția este de aproximativ 50% în Danemarca, Olanda și Bulgaria. În UE-N13 (statele care au aderat la Uniunea Europeană după 2004), cea mai mare parte a programului de lucru neremunerat (90%) este în România, în timp ce Slovacia (6%) și Republica Cehă (25%) se află la celălalt capăt al scalei, datorită predominării în aceste două țări a unor ferme foarte mari, adesea organizate ca entități juridice.

Numărul mediu de lucrători angajați pe exploatație a variat foarte mult, de la 12 angajați cu normă întreagă în Slovacia la doar un angajat în Grecia. Cu toate acestea, majoritatea lucrărilor pe exploatațiile agricole din UE sunt realizate cu ajutorul membrilor familiei fermierului,  aproximativ 77% din totalul muncii.

Datorită diferitelor structuri agricole din Uniunea Europeană, fiecare stat membru are propriile praguri de dimensiune economică pentru ferme. Pragurile de dimensiune economică variază de la 2 000 EUR în Bulgaria și România până la 25 000 EUR în Belgia, Germania, Franța, Luxemburg, Țările de Jos și Regatul Unit al Marii Britanii.

Plățile directe sunt, în continuare, un sprijin semnificativ pentru agricultorii europeni, reprezentând, în medie, 30% din valoarea agriculturii în cele 28 de țări ale UE în 2015. Ponderea veniturilor pe care agricultorii le primesc din plățile directe s-a schimbat puțin în perioada 2014-2015. Sectoarele de creștere a animalelor, culturile de câmp, culturile mixte au primit niveluri considerabil mai mari de plăți directe decât, de exemplu, sectorul vitivinicol sau horticol.

Sursa: Comisia Europeană

AFACERI ILEGALE AGRICULTURĂ! Este un fenomen care a luat amploare. Fermieri care au renunțat la creșterea animalelor subînchiriază pășunile unor cultivatori de cartofi. Se întâmplă în Franța, iar agricultorii care cultivă cartofi sunt din Belgia. În această perioadă a anului, fermierii francezi privesc convoaiele de tractoare care duc recolta de cartofi peste graniță, în Belgia. Din această afacere se câștigă 20.000 de euro pe an, fără niciun efort.

"Suntem martorii convoaielor de tractoare, cu care belgienii își duc cartofii în Belgia, prin departamentul Douai-Tournai", spune Antoine Jean, crescător de vite din nordul Franței. Fermierii belgieni trec granița în Franța, închiriază pășuni și terenuri agricole de la fermieri francezi, care nu au în proprietate aceste terenuri, pe care le-au închiriat și ei, la rândul lor, cultivă cartofi și în această perioadă a anului își duc recolta acasă. Astfel, pot fi zăirte convoaie de tractoare și camioane trecând granița dintre cele două țări.

Sindicatul agricol Confédération Paysanne, una dintre cele mai mari organizații ale fermierilor din Franța, a sesizat autoritățile din Franța și Belgia despre această practică ilegală care se dezvoltă în nordul Franței. Până acum, nu s-a luat nicio măsură, spune presa franceza.

Cum se câștigă 20.000 de euro pe an fără să faci nimic? Foști crescători de animale, care au dat faliment sau care și-au vândut animalele, au rămas cu pășunile pe care le-au închiriat. Foștii crescători plătesc o chirie pe pășune de 200 de euro/hectar, dar o subînchiriază agricultorilor belgieni cu prețuri între 1.000 de euro/hectar și 1.500 de euro/hectar. Belgienii plătesc pentru că sunt interesați să aibă terenuri unde să cultive cartofi. În țara lor, nu mai găsesc teren pentru așa ceva.

Fenomenul a luat în ultimul an o amploare fără precedent: "Inițial, agricultorii belgieni au rămas de-a lungul graniței, pe spații mici, dar acum, ei s-au întins din ce în ce mai mult, pe cincizeci, șaizeci, șaptezeci de kilometri de ai impresia că nu mai există limită și că vor ajunge până la Paris! " Acuză reprezentanții sindicatului Confédération Paysanne.

Sute, mii de hectare ar fi deja exploatate de belgieni. "E făcut complet în afara supravegherii și autorizării, prin intermediul unui mecanism de subînchiriere ilegală", spune Dominique Fosse, reprezentant SAFER, organizația franceză responsabilă cu protecția terenurilor agricole.

Subînchirierea ilegală permite unui agricultor belgian să se bucure, pentru un sezon, de un teren deja închiriat de un fermier francez, iar acestuia să scoată un profit uriaș fără nici cel mai mic efort.

"În Franța, există un teren bun, exploatat de fermieri, dar aceștia, uneori, se află la sfârșitul carierei sau au dificultăți financiare și au tot interesul să scoată un profit din terenurile agricole. Belgienii le oferă o chirie de 1000-1500 de euro pe hectar, în timp ce ei înșiși, în calitate de chiriași, plătesc doar 200 de euro pe hectar, astfel încât câștigul de capital este de 1000 de euro pe hectar. La 20 de hectare, pe parcursul unui an, fermierul francez sau fostul crescător de animale câștigă 20.000 de euro fără să facă nimic", a declarat reprezentantul SAFER, pentru presa din Franța.

Un acces dificil la terenurile virgine din Belgia, combinat cu o piață în creștere a cartofului (în 2017, pentru prima dată, producția belgiană a depășit pragul de 5 milioane de tone) îi împing pe fermierii belgieni să treacă de cealaltă parte a frontierei, unde sunt pășuni numai bune de rodit.  

Problema gravă semnalată de fermierii francezi este că tinerii din nordul Franței nu pot intra în agricultură și să se instaleze ca șefi de ferme, de exemplu, să beneficieze de sprijinul european, pentru că nu mai au de unde să închirieze terenuri. Fermierii care au deja închiriate pășunile și terenurile agricole nu vor să renunțe pentru că scot un câștig substanțial doar din subînchirere.

De banii belgienilor, în perioadele de criză agricolă, beneficiază astfel doar o parte din producătorii din nordul Franței.  "Fermierii, nu pentru că sunt belgieni, vin să cultive terenurile și să plătească sume considerabile, dar dezechilibrează complet agricultura, cartoful are prioritate față de alte culturi agricole și, în același timp, împiedică stabilirea tinerilor în agricultură, deoarece nu mai există terenuri libere ", spune fermierul Antoine Jean.

 

Sursa https://www.agroinfo.ro

MINISTERUL AGRICULTURII! Recomandări pentru combaterea dăunătorilor culturilor de legume în spații protejate. Ministerul Agriculturii ne-a transmis un comunicat cu recomandări pentru cultivatorii de legume în spații protejate.
Temperaturile înregistrate în această perioadă favorizează dezvoltarea organismelor dăunătoare specifice culturii de legume în spații protejate. Autoritatea Națională Fitosanitară recomandă fermierilor monitorizarea atentă a culturii în scopul aplicării la timp a tratamentelor fitosanitare. Măsura se recomandă pentru a crește randamentul producțiilor preconizate a fi obținute, mai cu seamă că producătorii de tomate în spații protejate, beneficiari ai schemei de ajutor de minimis prevăzută în Programul de Guvernare, trebuie să obțină o producție de minimum 2 kg de tomate/mp.

Astfel, la depistarea moliei miniere a tomatelor (Tuta absoluta), musculiței albe de seră (Trialeurodes vaporariorum), omidei fructelor (Helicoverpa armigera) sau a musculiței miniere (Liriomyza trifolii) pot fi efectuate tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor omologate:

- VOLIAM TARGO – 0,8 l/ha,
- ALVERDE – 1,0 l/ha,
- NUPRID AL 200 SC – 1,0 l/ha
- AFFIRM – 1,5 kg/ha,
- ACTARA 25 WG – 0,2 kg/ha 

Toate tratamentele fitosanitare se înregistrează în registrul de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor, cu respectarea timpului de pauză de la ultimul tratament până la recoltare.

Pauza este necesară întrucât la analiza probelor de tomate pentru determinarea reziduurilor de pesticide, rezultatele acestora să fie conforme cu normele de siguranță alimentară care să nu pună în pericol sănătatea consumatorului.

Timp de pauză recomandat:
VOLIAM TARGO  - 3 zile
ALVERDE           - 3 zile
NUPRID 200 SC   - 3 zile
AFFIRM              - 3 zile
ACTARA 25 WG  - 3 zile

Pentru orice apariție suspectă de organisme dăunătoare producătorii agricoli sunt rugați să se adreseze inspectorilor fitosanitari din județele în care au amplasată cultura.

 

Sursa https://www.agroinfo.ro

Sindicatul IG Metall, cel mai puternic din Germania, a obţinut, după o serie de negocieri intense marcate de greve de avertisment, creşteri salariale de 4,3% şi dreptul angajaţilor de a avea săptămâna de lucru de 28 de ore, informează presa germană.

Liderii sindicatului IG Metall au avut şase sesiuni de negocieri cu federaţia angajatorilor din landul Baden-Württemberg.

Rezultatul negocierilor vizează 3,9 milioane de angajaţi din industria echipamentelor electrice. Conform acordului, începând din anul 2019, angajaţii afiliaţi Sindicatului IG Metall vor avea dreptul, timp de doi ani, să opteze pentru un program de lucru de 28 de ore pe săptămână ori să rămână la norma de 35 de ore, informează publicaţia Neue Zürcher Zeitung.

În schimb, angajatorii vor putea obliga 18% dintre angajaţi să lucreze, eventual alternativ, câte 40 de ore pe săptămână.

Potrivit acordului, angajaţii IG Metall vor beneficia şi de o creştere a salariilor cu 4,3% începând din aprilie 2018.

"Este vorba de o decizie crucială în drumul spre activităţi de lucru moderne şi autodeterminante", a declarat Jörg Hofmann, preşedintele Sindicatului IG Metall.

Acordul reflectă influenţa pe care creşterea economică din Germania o oferă sindicaliştilor. Economia Germaniei a crescut rapid în ultimul an, iar rata şomajului este în scădere accentuată.

Petre Daea, dezvăluire explozivă! Pierderi uriașe suferite de către România, anual

Eugen Dinu, redactor

Dezvăluire explozivă făcută de către ministrul Agriculturii, Petre Daea, joi! Potrivit șefului Agriculturii, țara noastră suferă, anual, pierderi uriașe.

Daea a afirmat că România pierde anual 100 de milioane de tone de sol fertil, pe terenurile în pantă, „din deal în vale”, unde nu există vegetaţie, din cauza eroziunii la suprafaţă, pe terenurile în pantă unde nu există vegetaţie.

„Se pierd anual 100 de milioane de tone de sol fertil, dacă vorbim de România (…), din deal în vale, fără curbă de nivel, din cauza eroziunii la suprafaţă, din cauza vântului. Ştim foarte bine că doi-trei centimetri de sol se realizează în 3.000 de ani şi punem la loc într-o sută de ani. Aici lucrurile trebuie să fie bine cunoscute şi gestionate. Preocuparea noastră permanentă şi cercetarea fac paşi, dar şi fermierii pentru a avea soluţii”, a declarat, joi, ministrul Agriculturii, la o conferinţă organizată de Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) cu tema ‘Potenţial şi realitate în Agro-Economia rurală’.

 

El a precizat că, printr-un anumit sistem de culturi şi aplicarea de către fermieri a unor tehnologii specifice cultivării, pot fi diminuate aceste pierderi, care afectează tot mai mult zone de nisipuri şi de câmpie.

„Cele mai afectate sunt zonele de nisipuri, de câmpie, în Oltenia sunt şi acolo 400.000 de hectare cu terenuri nisipoase în pantă şi de aceea avem nevoie de sisteme de culturi pentru înverzirea solului, pentru ca aceste procese naturale să nu se accentueze”, a mai spus Daea.

Ministrul a precizat în conferinţă că un raport FAO arată că un miliard de oameni suferă de foame, din cauza lipsei de hrană, iar preocuparea actuală pentru menţionarea solului nu este suficient de activă în momentul acesta.

„În realitate avem zilnic, la fiecare 6 secunde, o pierdere a unei vieţi, a unui copil, aşa spune un raport FAO şi că pierdem într-o recreaţie 100 de copii din cauza lipsei de hrană, dar şi că suferă pe planetă peste un miliard de oameni de foame pentru că nu au posibilitatea să se hrănească. În procesul acesta al vieţii solului în loc să-l menţii te îndepărtezi de el, pentru că risipa este o evidenţă, iar preocuparea nu este suficientă de activă în momentul acesta”, a mai spus ministrul Daea.

Studiile de specialitate arată că terenurile agricole în pantă cu pericol de eroziune ocupă 43% din suprafaţa agricolă a ţării.

Prețul grâului, în creștere continuă în luna octombrie. Fermierii care au stocat cerealele pot avea un profit mult mai bun la vânzarea de toamnă. Potrivit președintelui ROMPAN, Aurel Popescu, prețul grâului se situează acum la 850 de lei pe tonă și va ajunge în curând la 900 de lei pe tonă, adică la 90 de bani pe kilogram.

Dacă la recoltare și pe perioada verii, fermierii au reușit să negocieze un preț mediu între 60 și 70 de bani pe kilogramul de grâu, cererea mare și oferta în scădere face ca grâul să aibă o valoare mai mare în această perioadă. Vârfurile de preț sunt așteptate să fie atinse în lunile februarie-martie.

”Agricultorii au prețuri mici în perioada recoltării. Aici am susținut prin PNDR și n-a fost un program foarte clar fi foarte dirijat pentru cei care fac agricultură pentru ideea de silozuri și de depozite. Aceste depozite sunt extrem de binevenite pentru că fermierul își depozitează marfa acolo și o vinde cum vrea el. În perioada recoltării, prețul grâului a fost 650 de lei tona. Acum este 850, se apropie de 900”, a declarat Aurel Popescu, președintele ROMPAN, în cadrul dezbaterii organizată astăzi, sâmbătă – 20 octombrie, de PRO ROMÂNIA cu tema ”Agricultură și dezvoltare rurală – Obiective strategice”.

Pe piețele internaționale, prețul grâului cunoaște o perioadă de stabilitate, cu variații de 1-2% de la o zi la alta. Astfel, la mijlocul săptămânii trecute, cereala cu livrare în luna decembrie a avut un preț de 202 euro pe tonă pe Bursa de la Paris –  MATIF, în timp ce porumbul s-a vândut cu 170,5 euro pe tonă.

Pe piața americană, pe Bursa de la Chicago, grâul era cotat cu 190,15 dolari pe tonă, iar porumbul s-a tranzacționat cu 147,34 dolari/tonă.

Despăgubiri pentru pagubele provocate de animalele sălbatice pe terenurile agricole! Parlamentarii și actualul Guvern vor să modifice Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic. Schimbările vor permite despăgubirea fermierilor afectați fără obligativitatea ca aceștia să prezinte dovezi că au pază permanentă pentru a-și proteja culturile agricole de animalele sălbatice, cele mai păguboase fiind atacurile mistreților.

În cadrul unei şedinţe de lucru desfăşurate joi la Alba Iulia de către Comisia de agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a Camerei Deputaţilor, parlamentarii şi invitaţii prezenţi au discutat despre modificările care vor fi aduse Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic. Printre propunerile prezentate s-a aflat şi cea privind despăgubirea proprietarilor autovehiculelor avariate pe un drum public în urma impactului cu un animal sălbatic, dar și cea a fermierilor cu culturi afectate de atacurile mistreților.

”Pentru că, până acum, fermierii trebuiau să ia o serie de măsuri aproape imposibile de pază a culturilor şi dacă nu făceau dovada acestor măsuri nu primeau acele despăgubiri. (…) Nu puteau să păzească suprafeţele de teren agricol 24 de ore din 24. Prin aceste modificări, aceste măsuri de pază au fost eliminate”, a spus ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş.

Prin modificările propuse, obligativitatea acestor măsuri de pază de către fermieri vor fi fost eliminate

”În primul rând, era foarte greu, aproape imposibil, ca, în realitate, proprietarul de teren agricol să îşi păzească culturile, pentru că era prins în lege că trebuie să aibă mijloace de alungare a animalelor sălbatice, că trebuie să fie mijloace de avertizare a acestora. Era aproape imposibil. Şi, practic, producătorul, proprietarul de teren agricol, fermierul, în majoritatea situaţiilor, rămânea cu paguba”, a spus Deneş.

Garda Forestieră va analiza dosarul privind despăgubirile

„Am spus că nu este normal ca acel dosar să mai vină la noi, la minister. Şi Garda, în calitate de reprezentant al autorităţii tutelare, face această verificare pe noile modificări ale legii şi dispune plata acestor despăgubiri. Adică, am eliminat încă o etapă, încă o treaptă de parcurgere şi de finalizare a acestui dosar. (…). Consider că, prin aceste modificări, dreptul pe care îl au fermierii de a fi despăgubiţi le va fi şi asigurat”, a conchis ministrul Apelor şi Pădurilor.

Cei prezenţi s-au arătat de acord ca în momentul în care apar daune, pagubele să fie plătite direct fermierilor de către stat, iar statul să se îndrepte apoi către concesionarul fondului de vânătoare dacă acesta nu şi-a îndeplinit atribuţiile pe care le are prin contractul de concesiune, pentru a plăti. Preşedintele Comisiei, deputatul Alexandru Stănescu, a precizat că peste două săptămâni va avea loc o şedinţă comună cu Comisia de mediu, iar legea va fi trimisă către plenul Camerei Deputaţilor pentru votul final.

DECLARAȚIE OFICIALĂ! Directorul Agenției Naționale de Zootehnie (ANZ), Lelior Iacob, recunoaște că boala mortală pentru ovine și păgubitoare pentru ciobani, scrapia, este depistată, pe zi ce trece, tot la mai multe ferme din România. Boala ucide ovinele, nu există leac, iar pierderile economice sunt însemnate, oile sunt refuzate la export odată ce există suspiciuni legate de prezența bolii.

Am echipat un laborator pentru analize de screpie. Știm foarte bine că în România, am făcut o serie întreagă de teste și am găsit la mulți fermieri prezența genei screpiei, care, bineînțeles creează un disconfort în vânzarea tineretului sau în vânzarea oilor vii în afara țării. Pentru că toți cei care cumpără, sunt interesați să cumpere un animal sănătos. Asta, pe de o parte și, pe de cealaltă parte, suntem interesați sau cumpărătorii doresc să folosească în programele de selecție animale sănătoase.

Pentru eradicarea acestei boli, am făcut o colaborare cu ANSVSA și ne-am echipat acel laborator de genotipare de screpie, funcționează, îi mulțumesc profesorului Bălteanu Valentin de la Cluj, pentru că a fost lângă noi, tot timpul, de la achiziție până la punerea în funcție. Dânsul are o pregătire în domeniul respectiv, face comparații cu cel mai important centru din Spania care este lider la nivel mondial din acest punct de vedere și am început să dezvoltăm și la noi, a declarat Lelior Iacob, șeful ANZ, pentru Lumea Satului TV.

Dacă noul laborator ANZ, cu care se laudă șeful agenției, funcționează, nu mai e decât un pas până la acțiunea de genotipare a tuturor ovinelor care, ce-i drept, ar trebui grăbită ca să vedem cum stăm cu scrapia, până nu termină turmele din România.

Șeful Agenției Naționale de Zootehnie a dezvăluit un lucru îngrijorător, crescătorii români de animale se pot păcăli atunci când cumpără material biologic din altă țară UE. El avertizează fermierii să fie foarte atenți ce material biologic cumpără din alte state ale Uniunii Europene. S-ar fi întâmplat, nu o dată, ca una să scrie pe documente și altceva să fie în realitate.

Discutam cu un fermier care a achiziționat material biologic dintr-un stat european, cu documentele aferente, documente în regulă, dar când s-au făcut verificările în România s-a dovedit că nu era ce scria în documente. A pățit-o și cu oile, a pățit-o și cu bovinele și așa mai departe. Deci, cred că cel mai important lucru este ca noi singuri să ne gospodărim și să căutăm să scoatem tot ce nu este bun din România și să ne păstrăm animale sănătoase și performante.

Suntem o țară cu un potențial zootehnic foarte mare, avem posibilitatea unei furajări dacă ne gândim la cele 4,5 milioane ha de pășune, avem suficiente pentru a ne asigura pentru șeptelul care există astăzi și poate pentru o creștere cu 50% și, bineînțeles, nu ducem lipsă nici de specialiști, nici de forță de muncă. Haideți, să le creăm posibilitatea să-și crească animale, să dezvolte fermele în România și să nu plece în afară, a adăugat Lelior Iacob.

Pagina 10 din 144
giweather joomla module

Go to top