AGROSTAR

AGROSTAR

AMENINȚĂRILE ȘI PUNCTELE SLABE DIN AGRICULTURĂ. Un document al Ministerului Agriculturii care stabilește strategia din agricultură pentru perioada 2020-2030, inclusiv acordarea subvențiilor pentru fermieri, face o analiză SWOT. Concret, documentul dezvăluie care sunt punctele slabe din agricultură, amenințările, punctele tari și oportunitățile.

România va avea un sector agroalimentar durabil și competitiv, centrat pe exportul de produse cu valoare adăugată înaltă, rezistent la provocările globale, care asigură bunăstare și condiţii de viaţă în mediul rural apropiate cu cele din mediul urban, scrie în document. Sub această "viziune" sunt precizate punctele tari, punctele slabe, oportunitățile, amenințările, obiectivul strategic și ținta.

PUNCTE SLABE

Productivitate scăzută, cu mult sub potenţialul real, în special în sectorul zootehnic.  Acces scăzut la capital şi la credite. Ferme mici şi mijlocii, cu un nivel scăzut de inputuri utilizate (îngrăşăminte şi produse de protecția plantelor) echipamente şi o bază genetică învechită.

Lanţ de aprovizionare neorganizat (distanţă mare de la fermă la piaţă).  Lipsa infrastructurii de marketing şi de prelucrare care conduce la un nivel scăzut al veniturilor. Canale de marketing nepotrivite pentru fermele mici. Deficit agroalimentar important, cauzat de importuri de produse cu valoare adăugată ridicată şi de exporturi de materii prime (cereale, plante oleaginoase, etc.).

Teren agricol extrem de fragmentat şi disfuncţionalităţi grave pe piaţa terenurilor. Pondere ridicată a exploataţiilor fără personalitate juridică. Lipsa unui sistem de cadastru funcţional şi costuri ridicate pentru înregistrarea terenurilor. Numărul mare de fermieri care nu sunt eligibili pentru asistenţă prin Pilonul 1 (plăți directe n.r.).

Ponderea ridicată de ferme de subzistenţă şi semi-subzistenţă.  Transferul lent al terenurilor către tineri şi noii fermieri. Servicii publice de consultanţă insuficiente.  Numărul mic de organizaţii de producători. Scăderea calităţii solului.  Gradul scăzut de
utilizare şi starea necorespunzătoare a sistemelor de irigaţii. Vulnerabilitate ridicată a agriculturii la riscuri naturale (eroziunea
solului, alunecări de teren, secetă, grindină, îngheţ, inundaţii ).

Potenţial neexploatat al sectorului forestier.  Scăderea bio-diversităţii în mediul rural. Nivelul scăzut al agriculturii ecologice. Forță de muncă numeroasă, dar cu productivitate scăzută.  Îmbătrânirea populaţiei cu un nivel scăzut de educaţie. Rate ridicate ale şomajului în rândul tinerilor.  Infrastructura fizică de proastă calitate în mediul rural.  Iniţiative slabe de dezvoltare locală.

Venit mediu scăzut (sărăcie).  Infrastructura rurală generală şi de bază de proastă calitate (drumuri, servicii de alimentare cu apă potabilă, centralizarea și epurarea apelor uzate/tratarea deşeurilor, reţele de bandă largă, energie şi gaz).

AMENINȚĂRI

Absorbţie insuficientă a fondurilor UE.  Instabilitate politică. Concurenţă străină (inclusiv pentru produsele ecologice). Lipsa investiţiilor şi perioada lungă de implementare a proiectelor necesare pentru modernizarea infrastructurii rurale.

Migraţia populaţiei tinere şi calificate din mediul rural în mediul urban.  Riscul de depopulare a zonelor rurale. Competenţe şi
cunoştinţe neactualizate ale personalului din administrația agricolă.

Schimbările climatice accelerate şi apariţia frecventă a dezastrelor naturale şi a condiţiilor meteorologice nefavorabile. Gestionarea necorespunzătoare a calamităţilor naturale.  Calamităţi naturale şi creşterea gradului de eroziune a solului în urma defrişărilor.
Reducerea alimentării cu apă din cauza schimbărilor climatice.  Creşterea temperaturii şi modificarea modelelor de precipitaţii.
Gestionarea defectuoasă a practicilor de producţie agricolă, care au drept rezultat o creştere a nivelului poluării.

Scăderea biodiversităţii. Reducerea posibilităţilor de angajare în agricultură. Depopularea satelor din cauza migrării şi îmbătrânirea populaţiei. Intensificarea diferenţelor între mediul urban şi cel rural sub aspectul veniturilor. Creşterea nivelului sărăciei şi al excluziunii sociale în zonele rurale.

analiza-agricultura-swot_b

PUNCTE TARI

Zone agricole semnificativ de mari, cu o pondere ridicată de terenuri arabile. Potenţial ridicat pentru diversificarea culturilor. Gamă largă de produse tradiţionale. Zone extinse cu condiţii bune (cernoziomuri) pentru producţia agricolă. Forţă de muncă disponibilă pe plan local. Mare diversitate a resurselor naturale şi a produselor locale. Sol fertil şi condiţii climatice favorabile. Resurse satisfăcătoare de apă. Ponderea relativ mare a pădurilorGamă largă de surse regenerabile de energie. Mediu natural divers. Ponderea ridicată a zonelor rurale.  Patrimoniul rural bogat(tradiţii, natură, arhitectură tradiţională).  Mobilitate internă a forţei de muncă din mediul rural.  Atitudine pozitivă faţă de micii întreprinzători.

OPORTUNITĂȚI

Creşterea cererii de produse agroalimentare. Producţia bio/ecologică are perspective favorabile de dezvoltare. Cererea în creştere de produse locale şi regionale de calitate.  Expunerea la pieţele globale (portul Constanţa), legături fluviale cu principalele ţări UE (Dunărea).

PAC 2014 – 2020 mai flexibilă pentru diversitatea UE-28 care oferă un cadru adecvat pentru a continua restructurarea și investiţiile. Posibilitatea de a utiliza fondurile structurale şi de investiţii europene pentru un sistem naţional de cadastru.  Facilităţi de marketing pentru grupurile de producători şi pentru asociaţiile de producători.

Reorientarea PAC către problematica înverzirii. Pătrunderea în masă a practicilor moderne de gestionare a terenurilor agricole prin cercetare/inovare şi extensie.  Pătrunderea în masă a practicilor moderne de management a apelor prin cercetare şi extensie.

Dezvoltarea şi/sau utilizarea de specii rezistente la schimbările climatice.  Creşterea resurselor de energie regenerabilă din agricultură. Consolidarea capacităţilor forestiere (infrastructură şi prelucrare). Managementul durabil al resurselor. Posibilităţi de dezvoltare a agroturismului bazat pe agricultura extensivă. Diversificarea economiei rurale creează locuri de muncă în afara
sectorului agriculturii.  Crearea de locuri de muncă în mediul rural, prin pătrunderea întreprinderilor cu capital străin (producători, servicii, etc.).  Salariul mediu în mediul rural creşte datorită creşterii economice.  Posibilitatea de a folosi remitenţele pentru investiţii. Intensificarea agroturismului.  Apariţia micilor întreprinzători agricoli tineri.

OBIECTIVUL STRATEGIC

Creșterea gradului de acoperire a consumului de alimente din producția internă și redobândirea statutului de exportator agroalimentar net, în concordanţă cu potenţialul de producţie sectorial şi ca răspuns la cererea crescândă de alimente la nivel mondial. Accelerarea tranziției structurale spre o agricultură viabilă economic în paralel cu aplicarea practicilor agricole prietenoase cu mediul şi reducerea treptată a forţei de muncă din agricultură. Limitarea amprentei de carbon a agriculturii,
promovarea agriculturii ecologice şi a celei rezistente la schimbările climatice, managementul adecvat al apei și încurajarea
producției de energie regenerabilă.

Îmbunătăţirea standardelor de viaţă în zonele rurale, asigurarea infrastructurii şi a serviciilor de bază comparabile cu cele din zonele urbane, reducerea diferenţelor de venituri rurale dintre România şi media UE.

ȚINTA

Menținerea soldului pozitiv al balanței comericale agroalimentare. Exploataţiile viabile economic lucrează cel puţin 90% din totalul terenurilor agricole. Amprenta de carbon a agriculturii este limitată la 20.000 Gg CO2 echivalent anual.

Pondere de 90% din infrastructura viabilă și marginal viabilă de irigaţii este repusă în funcţiune. Diferenţele între mediul rural şi cel urban sub aspectul veniturilor urbane sunt reduse cu 50%. Accesul populaţiei din mediul rural la servicii/infrastructuri de
bază este egal cu cel puţin 80% din nivelurile de acces din mediul urban înregistrat la nivel european.

TOT CE TREBUIE SĂ ȘTIȚI DESPRE ACCESAREA AJUTORULUI! Hotărârea nr. 705/2019 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie - mai 2019 asupra sectorului apicol" a fost publicată în Monitorul Oficial. Este în vigoare din data publicării, 24 septembrie 2019.

Potrivit Hotărârii de Guvern, ajutorul de minimis se acordă întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectorul apicol, în domeniul producției primare, pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie - mai 2019 asupra sectorului apicol, astfel încât să se asigure continuarea ciclului de producție.

hotarare-apicultori_b

Valoarea totală a schemei de ajutor de minimis este 37 milioane de lei. Valoarea maximă a ajutorului de minimis acordat este 20.000 de euro pe durata a trei exerciții financiare.

Schema de ajutor de minimis se aplică pe întreg teritoriul României.

Schema de ajutor de minimis reglementată de prezenta hotărâre nu se aplică următoarelor categorii de ajutoare:

a) ajutoarelor a căror valoare este fixată pe baza prețului sau a cantității de produse cumpărate ori introduse pe piață;
b) ajutoarelor destinate activităților legate de export către țări terțe sau către alte state membre, respectiv ajutoarelor direct legate de cantitățile exportate, ajutoarelor destinate înființării și funcționării unei rețele de distribuție sau destinate altor cheltuieli curente legate de activitatea de export;
c) ajutoarelor condiționate de utilizarea cu precădere a produselor naționale față de produsele importate.

Beneficiarii, criteriile de eligibilitate, cuantumul sprijinului financiar și modalitatea de acordare a schemei de ajutor de minimis

Prevederile prezentei scheme se aplică întreprinderilor/întreprinderilor unice, respectiv:

a) apicultorilor persoane fizice care dețin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare, valabil la data depunerii cererii;
b) apicultorilor, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016;
c) apicultorilor persoane juridice, precum și oricăror forme asociative cu sau fără personalitate juridică constituite conform legii.

Pentru a fi eligibile la acordarea ajutorului de minimis, întreprinderile/întreprinderile unice trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii de eligibilitate:

a) să aibă familii de albine înscrise în baza de date națională apicolă la data de 1 martie 2019, conform Sistemului unitar de identificare a stupinelor și stupilor, gestionat de Agenția Națională pentru Zootehnie "Prof. dr. G.K. Constantinescu", potrivit prevederilor Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 251/2017 pentru aprobarea Sistemului unitar de identificare a stupinelor și stupilor;
b) să aibă familii de albine înregistrate/autorizate la direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București.

Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc beneficiarilor într-o singură tranșă.

Valoarea sprijinului financiar acordat prin schema de ajutor de minimis se exprimă sub forma unei subvenții, potrivit art. 3 alin. (6) din Regulamentul de minimis în sectorul agricol.

Sprijinul financiar reprezentând ajutor de minimis potrivit prezentei hotărâri se acordă beneficiarilor pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie-mai 2019 asupra sectorului apicol, astfel încât să se asigure continuarea ciclului de producție, în cuantum de 20 lei/familie de albine.

Valoarea totală a ajutorului de minimis care se acordă unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăși suma de 20.000 euro pe durata a 3 exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar actual și în cele două exerciții financiare precedente.

În cazul nerespectării prevederilor, beneficiarii schemei de minimis sunt obligați la restituirea contravalorii sprijinului financiar, la care se adaugă dobânzi și penalități de întârziere de la data încasării acestuia, conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Direcțiile pentru agricultură județene sau a municipiului București solicită Agenției Naționale pentru Zootehnie "Prof. dr. G.K. Constantinescu" lista apicultorilor cu efectivele de albine înscrise în baza de date națională apicolă la data de 1 martie 2019.

ACTE NECESARE PENTRU CERERE

După efectuarea verificării și informarea beneficiarilor asupra efectivelor înscrise în listă, beneficiarii depun la direcțiile pentru agricultură județene sau a municipiului București cererea însoțită de următoarele documente:

a) copie a BI/CI al/a solicitantului persoană fizică sau, după caz, împuternicire/procură notarială și o copie a BI/CI al/a reprezentantului legal;
b) copie a atestatului de producător în cazul  apicultorilor persoane fizice care dețin atestat de producător;
c) copie a certificatului de înregistrare la registrul comerțului/Registrul național al asociațiilor și fundațiilor sau a actului în baza căruia își desfășoară activitatea, în cazul persoanelor juridice, precum și copie a BI/CI al/a împuternicitului persoană fizică;
d) dovadă cont activ bancă/trezorerie;
e) copia documentului de înregistrare/autorizare sanitar- veterinară, eliberat de către direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București pe a cărei rază teritorială se desfășoară permanent activitatea stupinei.

cerere-apicultura_b

Documentele prevăzute la lit. a) și c) sunt prezentate în original și copie, în vederea certificării de reprezentantul direcției pentru agricultură județene sau a municipiului București prin înscrierea pe copie a sintagmei "conform cu originalul".

În situația în care beneficiarii dețin în exploatație mai multe stupine care sunt situate pe raza mai multor unități administrativ-teritoriale din județe diferite, aceștia depun o singură cerere la direcția pentru agricultură județeană pe teritoriul căreia beneficiarul deține numărul cel mai mare de familii de albine.

Termenul final de depunere a cererilor și documentelor însoțitoare este data de 31 octombrie 2019.

Direcțiile pentru agricultură județene sau a municipiului București înregistrează și verifică cererile împreună cu documentele anexate și întocmesc Registrul județean de evidență a beneficiarilor de sprijin financiar prevăzut de schema de ajutor de minimis.

Direcțiile pentru agricultură județene sau a municipiului București calculează și aprobă sumele aferente reprezentând sprijin financiar, pentru fiecare beneficiar în parte, și se asigură că sumele totale care se acordă solicitantului se încadrează în plafonul maxim.

COMUNICAT. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea de Management a Programului Național de Dezvoltare Rurală, reamintește celor interesați perioadele de depunere a proiectelor pentru submăsurile din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, pentru care nu s-au epuizat fondurile europene alocate.

Liniile de finanțare deschise sunt:

•sM17.1 - Prime pentru asigurarea culturilor, a animalelor şi a plantelor - Perioada de depunere proiecte conform anunțului de lansare este 01 aprilie 2019- 30 noiembrie 2019
•sM4.2GBER MINIMIS - Sprijin pentru servicii de consultanță în vederea implementării proiectelor de investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii de produse neagricole, Perioada de depunere proiecte conform anunțului de lansare este 17 iunie 2019 -31 decembrie 2019
•sM9.1 - Înființarea grupurilor de producători  - Perioada de depunere proiecte conform anunțului de lansare este 26 iunie 2019- 30 septembrie 2019 
•sM9.1a - Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol - Perioada de depunere proiecte conform anunțului de lansare este 26 iunie 2019- 30 septembrie 2019
•sM6.3 - Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici - Perioada de depunere proiecte conform anunțului de lansare este 22 iulie – 31 decembrie 2019
•sM4.2a - Investiții pentru procesarea și marketingul produselor din sectorul pomicol - Perioada de depunere proiecte conform anunțului de lansare este 19 august 2019 - 31 ianuarie 2020
•sM19.3 - Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală - Componenta A "Asistență tehnică pregătitoare, pentru proiectele de cooperare ale GAL-urilor selectate" - Perioada de depunere proiecte conform anunțului de lansare este 19 august 2019 - 31 ianuarie 2020
•sM8.1 - Împăduriri și crearea de suprafeţe împădurite - Perioada de depunere proiecte conform anunțului de lansare este 16 septembrie 2019 – 13 decembrie 2019

Precizăm că perioada de depunere a proiectelor pentru submăsura 1.2 - Sprijin pentru activități demonstrative și de informare - acțiuni de informare pentru fermieri, deschisă în 2018 este încă activă.

La nivelul AM PNDR se analizează oportunitatea lansării la finalul anului 2019 sau începutul anului viitor de noi submăsuri. Anunțurile de primire proiecte, precum și ghidurile solicitantului se vor putea accesa la adresa https://portal.afir.info/informatii_generale_primire_proiecte_anunturi_primire_proiecte_pndr

OFICIAL. Comisia Europeană a adoptat o decizie prin care este înregistrată propunerea de inițiativă cetățenească intitulată „Salvați albinele și fermierii! Către o agricultură propice albinelor pentru un mediu sănătos”. Decizia CE a intrat în vigoare la data de 30 septembrie 2019. Practic, este un angajament al Comisiei Europene de a elimina pesticidele sintetice din agricultură pentru un mediu sănătos și salvarea vieții albinelor.

Obiectul propunerii de inițiativă cetățenească intitulată „Salvați albinele și fermierii! Către o agricultură propice albinelor pentru un mediu sănătos” vizează următoarele: „Pentru a proteja albinele și sănătatea oamenilor, facem apel la Comisie, îndemnând-o să propună acte juridice pentru a elimina treptat pesticidele sintetice până în 2035, pentru a restabili biodiversitatea și pentru a sprijini fermierii în realizarea tranziției”.

decizie-albine_b

Obiectivele propunerii de inițiativă cetățenească sunt următoarele: „Eliminarea treptată, cu 80 %, a pesticidelor sintetice din agricultura UE până în 2030, începând cu cele mai periculoase, pentru ca, până în 2035, în agricultură să nu se mai utilizeze pesticide sintetice; refacerea ecosistemelor naturale din zonele agricole, astfel încât agricultura să devină un vector pentru refacerea biodiversității; reformarea agriculturii, acordând prioritate agriculturii la scară mică, diversificate și durabile, sprijinind creșterea rapidă a practicilor agroecologice și ecologice și permițând formarea fermierilor și cercetarea independente în domeniul agriculturii în ceea ce privește agricultura fără pesticide și fără OMG-uri.”

OFICIAL. La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 346 de localități din 26 de județe, cu un număr de 1.223 de focare (dintre care 13 focare în exploatații comerciale și 6 focare în exploatații de tip A). În alte 3 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 481.921 de porci afectați de boală și există 2.126 de cazuri la mistreți, informează ANSVSA.

În total au fost stinse 1.353 de focare după cum urmează:

– 33 de focare în județul Satu Mare;
– 4 focare în județul Dâmbovița (dintre care unul într-o exploatație de tip A);
– 21 de focare în județul Buzău (dintre care unul într-o exploatație de tip A);
– 3 focare în județul Maramureș;
– 144 de focare în județul Brăila (dintre care 12 în exploatații comerciale);
– un focar în județul Dolj;
– 5 focare în județul Vrancea;
– 62 de focare în județul Bihor;
– 132 de focare în județul Ialomița;
– 10 focare în județul Ilfov;
– 27 de focare în județul Giurgiu;
– 9 focare în județul Argeș (dintre care unul într-o exploatație de tip A);
– 7 focare în județul Olt;
– 20 focare în județul Galați;
– 64 focare în județul Teleorman;
– 94 de focare în județul Constanța;
– 111 focare în județul Călărași (dintre care un focar într-o exploatație comercială);
– 3 focare în județul Timiș;
– 4 focare în județul Sălaj;
– 585 de focare în Tulcea (dintre care 5 focare în exploatații comerciale și un focar într-o exploatație de tip A);
– un focar în Arad;
– 2 focare în județul Covasna;
– 4 focare în județul Bacău;
– 5 focare în județul Botoșani;
– 2 focare în județul Vâlcea.

Detaliat, situaţia focarelor active de PPA se prezintă astfel:
– Judeţul Satu-Mare – 21 de focare în gospodăriile populației și 157 de cazuri la mistreţi;
– Judeţul Bihor – 30 de focare în gospodăriile populaţiei şi 164 de cazuri la mistreţi;
– Judeţul Sălaj – 6 focare în gospodăriile populației și 47 de cazuri la mistreţi;
– Judeţul Tulcea – un focar în gospodăria populației şi 173 de cazuri la mistreţi;
– Judeţul Brăila – 49 de focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 24 de cazuri la mistreți;
– Judeţul Constanţa – un focar în gospodăria populației și 33 de cazuri la mistreţi;
– Judeţul Ialomiţa – 22 de focare în gospodăriile populației și 161 de cazuri la mistreţi;
– Judeţul Galaţi – 32 de focare în gospodăriile populației şi 39 de cazuri la mistreţi;
– Judeţul Ilfov – 18 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 143 de cazuri la mistreți;
– Judeţul Călăraşi – 10 focare (dintre care 3 focare în exploatații comerciale) şi 99 de cazuri la mistreţi;
– Județul Buzău – 64 de focare în gospodăriile populației și 22 de cazuri la mistreți;
– Județul Giurgiu – 219 focare (dintre care 5 focare exploatații comerciale și 3 focare în exploatații de tip A) și 260 de cazuri la mistreți;
– Județul Teleorman – 281 de focare în gospodăriile populației și 527 de cazuri la mistreți;
– Județul Argeș – 15 focare (dintre care un focar într-o exploatație de tip A) și 9 cazuri la mistreți;
– Județul Olt – 98 de focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la misteți;
– Județul Dâmbovița – 39 de focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 38 de cazuri la mistreți;
– Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
– Județul Botoșani – 13 focare în gospodăriile populației și 92 de cazuri la mistreți;
– Județul Dolj – 190 de focare în gospodăriile populației și 14 cazuri la mistreți;
– Județul Maramureș – 20 de cazuri la mistreți;
– Județul Prahova – 42 de focare în gospodăriile populației și 8 cazuri la mistreți;
– Județul Iași – un focar în gospodăria populației și un caz la mistreț;
– Județul Vrancea – 4 focare în gospodăriile populației și 25 de cazuri la mistreți;
– Județul Arad – 32 de focare (dintre care 2 focare în exploatații de tip A) și 59 de cazuri la mistreți;
– Județul Vaslui – 8 focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la mistreți;
– Județul Gorj – 24 focare în gospodăria populației;
– Județul Vâlcea – un caz la mistreț;
– Județul Hunedoara – un focar în gospodăria populației;
– Județul Mehedinți – 2 focare în gospodăriile populației.

Până la această data (24.09.2019) au fost despăgubiți 10.186 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 260.438.090 de lei.

Detaliat, situaţia plăților despăgubirilor se prezintă astfel:
– Judeţul Satu-Mare – au fost plătite despăgubiri pentru cele 24 de exploatații afectate în valoare de 73.700 de lei;
– Judeţul Bihor – au fost plătite despăgubiri pentru 252 de exploatații din 280 afectate în valoare de 1.182.340 de lei;
– Judeţul Tulcea – au fost plătite despăgubiri pentru 1.173 de exploatații dintr-un total de 1.185 de exploatații în valoare de 46.622.790 de lei;
– Judeţul Brăila – au fost plătite despăgubiri pentru 3.405 de exploatații dintr-un total de 4.048 de exploatații în valoare de 176.047.610 de lei;
– Judeţul Constanţa – au fost plătite despăgubiri pentru 854 de exploatații din cele 874 afectate în valoare de 3.968.250 de lei;
– Judeţul Ialomiţa – au fost plătite despăgubiri pentru 2.406 de exploatații dintr-un total de 2.594 exploatații în valoare de 6.573.000 de lei;
– Judeţul Galaţi – au fost plătite despăgubiri pentru 83 de exploatații dintr-un total de 92 de exploatații afectate în valoare de 252.000 de lei;
– Judeţul Ilfov – au fost plătite despăgubiri pentru 42 exploatații din cele 45 afectate în valoare de 263.250 de lei;
– Judeţul Călăraşi – au fost plătite despăgubiri pentru 325 de exploatații din cele 326 afectate în valoare de 19.220.010 de lei;
– Județul Teleorman – au fost plătite despăgubiri pentru 571 de exploatații dintr-un total de 578 de exploatații în valoare de 1.723.750 de lei;
– Județul Vrancea – au fost plătite despăgubiri pentru 5 exploatații din cele 11 afectate în valoare de 27.730 de lei;
– Județul Giurgiu – au fost plătite despăgubiri pentru 116 exploatații din cele 213 afectate în valoare de 1.105.850 de lei;
– Județul Dolj – au fost plătite despăgubiri pentru 420 de exploatații din cele 1.072 afectate în valoare de 1.813.250 de lei;
– Județul Buzău – au fost plătite despăgubiri pentru 41 de exploatații din cele 45 afectate în valoare de 112.920 de lei;
– Județul Argeș – au fost plătite despăgubiri pentru 3 exploatații din cele 6 afectate în valoare de 6.660 de lei;
– Județul Olt – au fost plătite despăgubiri pentru 308 de exploatații dintr-un total de 382 de exploatații afectate în valoare de 929.700 de lei;
– Județul Botoșani – au fost plătite despăgubri pentru cele 11 exploatații afectate în valoare de 31.350 de lei;
– Județul Covasna – au fost plătite despăgubiri pentru cele 43 de exploatații afectate în valoare de 69.000 de lei;
– Județul Dâmbovița – au fost plătite despăgubiri pentru 2 exploatații din cele 38 afectate în valoare de 23.410 de lei;
– Județul Sălaj – au fost plătite despăgubiri pentru cele 4 exploatații afectate în valoare de 29.990 de lei;
– Județul Prahova – au fost plătite despăgubiri pentru 91 din cele 102 exploatații afectate în valoare de 334.060 de lei;
– Județul Vâlcea – au fost plătite despăgubiri pentru cele 2 exploatații afectate în valoare de 3.500 de lei;
– Județul Gorj – au fost plătite despăgubiri pentru 5 din cele 13 exploatații afectate în valoare de 23.970 de lei.

Prezenţa virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare.
Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic și social.

Imagine

România exportă cele mai multe cereale dintre toate statele membre ale Uniunii Europene. De altfel, țara noastră se află pe primul loc în ceea ce privește exportul de grâu și de porumb. Sezonul acesta România a reușit să exporte mai mult decât Franța și Germania, țări ce au ocupat anul trecut primele două locuri în rândul producătorilor de cereale din Uniunea Europeană, potrivit Business Review .


În primele 11 săptămâni ale sezonului 2019/2020, sezonul actual de comercializare, România a exportat 1,72 milioane tone de grâu, cifră care cumulează 33,6% din totalul exporturilor de cereale din Uniunea Europeană. Pe locul doi se află Franța, cu exporturi de 1,26 de milioane de tone, însumând 24,6% din exportul UE, potrivit informațiilor furnizate de Observatorul UE al Pieței Culturilor Agricole.

România este, de asemenea, principalul exportator de porumb, cu 114.737 tone livrate de la începutul acestui sezon, cumulând 48,6% din exportul total de porumb din Uniunea Europeană.

Țara nostră produce și cel mai mult porumb boabe și semințe de floarea soarelui, cu o producție totală de aproape 19 milioane de tone de porumb boabe și 3,35 milioane de semințe de floarea soarelui.

Astfel, ca urmare a producției ridicate, exportul de cereale al României a crescut în ultimul an cu 1 milion de tone, până la 12 milioane de tone, un nivel record, iar valoarea exporturilor de cereale a fost de 2,2 miliarde de euro.

https://financiarul.ro/wp-content/uploads/teanc-bani.jpg

Angajatorii care nu respecta prevederile legale privind munca suplimentara vor plati amenzi mai mari, dupa ce, miercuri, Camera Deputatilor a adoptat un proiect de lege in acest sens, potrivit unui comunicat al fundatiei Friedrich Ebert Stiftung Romania, remis Agerpres.
Amenda prevazuta de modificarea legislativa este cuprinsa intre 1.500 si 3.000 de lei pentru fiecare angajat identificat ca prestand munca suplimentara.

Pana in prezent, amenda prevazuta de Codul Muncii era cuprinsa intre 1.500 si 3.000 de lei, fara ca legea sa aiba in vedere o corelare a cuantumului amenzilor cu numarul de ore suplimentare sau numarul de angajati care efectueaza ore suplimentare.

Aplicarea unei amenzi de maximum 3.000 de lei in cazul unor companii care practicau pe larg munca suplimentara peste limita prevazuta de lege nu producea un efect disuasiv, avand o valoare modica in raport cu veniturile companiilor.

Proiectul de lege a fost initiat de deputatul independent Adrian Dohotaru, deputatul PSD Petre Florin Manole si senatorul PSD Gabriela Cretu, ca urmare a demersurilor din cadrul campaniei pentru Viata si Munca Decenta, derulata de mai multe ONG-uri si organizatii sindicale.

„Cercetarea „Orele suplimentare sau drumul catre burnout”, efectuata in cadrul campaniei pentru Viata si Munca Decenta de Friedrich Ebert Romania, Blocul National Sindical si Federatia Sindicatelor Libere din Romania ne arata ca expunerea prelungita la orele de munca suplimentare influenteaza negativ angajatii prin acumularea oboselii si epuizarea energiei, ceea ce poate influenta atat sanatatea lor (probleme cardiace, depresie) cat si pe cea a colegilor de munca (prin favorizarea accidentelor de munca)”, se arata in comunicat.

Conform datelor European Working Conditions Survey (EWCS) din 2016, citate in cercetarea mentionata, peste 35% din angajatii romani muncesc mai mult de 40 de ore pe saptamana, situandu-se pe locul trei din Uniunea Europeana, dupa Republica Ceha si Grecia si peste media europeana de 23%.

Orele suplimentare afecteaza viata personala si familiala a individului prin simplul fapt ca reduce timpul petrecut alaturi de familie si implicare scazuta in dezvoltarea copiilor. Mai precis, probabilitatea este de 0,70 ori mai mare pentru persoanele care lucreaza suplimentar fata de cele care nu au un astfel de program sa nu fie satisfacuti cu viata in familie.

Efectele expunerii angajatilor la activitatea de munca suplimentara activeaza un lant intreg de efecte adverse in urma insatisfactiei cu munca si familia, epuizarii profesionale, adictiei fata de munca si starii de bine: abandon, absenteism, depresie, accidente la locul de munca si suicid, mai spun reprezentantii fundatiei.

Totodata, studiul arata ca orele prelungite la locul de munca influenteaza numarul de concedii medicale, ceea ce scade productivitatea cu 2% pe sectoarele industriale (auto si constructii nave) si textile.

Campania pentru Viata si Munca Decenta este un proiect derulat de sindicate si ONG-uri, care isi propune cresterea gradului de constientizare cu privire la conditiile de viata si munca din Romania si impulsionarea unor modificari legislative sau politici publice care sa impiedice abuzurile la locul de munca.

sursa wall-street.ro

VESTE BUNĂ PENTRU TINERII FERMIERI! Ministerul Agriculturii le dă o veste bună tinerilor fermieri români. Suma pe hectar pentru plata schemei tineri fermieri a crescut cu 5,4072 euro/ha anul acesta prin comparație cu anul trecut.

Potrivit proiectului de hotărâre de Guvern care stabilește sumele pe hectar pentru subvenția pe suprafață, aferentă anului 2019, document al Ministerului Agriculturii, publicat pe pagina sa oficială, schema de plată pentru tinerii fermieri a crescut anul acesta cu 5,4072 de euro pe hectar. Astfel, tinerii fermieri vor încasa o sumă mai mare pentru anul de cerere 2019 de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Anul de cerere 2018, cuantum pe hectar plata pentru tinerii fermieri:
Plata pentru tinerii fermieri a fost de 25,8405 euro/ha

Anul de cerere 2019, cuantum pe hectar pentru tinerii fermieri:
Plata pentru tinerii fermieri  este de 31,2477 euro/ha

Plata pentru tinerii fermieri se acordă până la limita maximă de 60 de hectare, indiferent de mărimea exploatației agricole.

Vă reamintim condițiile APIA de eligibilitate la plată pentru această subvenție pe suprafață, stabilite pentru anul de cerere 2019:

Tineri fermieri înseamnă acele persoane fizice care:

a) se stabilesc pentru prima dată într-o exploataţie agricolă drept conducători şefi ai exploataţiei sau care s-au stabilit deja în unul dintre cei cinci ani anteriori primei depuneri a unei cereri în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă; şi
b) au cel mult vârsta de 40 de ani în anul depunerii cererii.

În cazul în care un fermier solicită sprijin pentru această schemă trebuie să facă dovada că este administratorul exploataţiei (indiferent de forma de organizare : PF, PFA, II, IF, PJ).

Fermierii care au depus cereri de plată într-un an anterior anului 2019, trebuie să nu fi împlinit vârsta de 41 de ani în cursul anului curent de cerere. Din perioada respectivă se scade numărul de ani care au trecut între instalare şi prima depunere a cererii de plată pentru tinerii fermieri.)

Plata pentru tinerii fermieri se acordă fiecărui fermier pentru o perioadă de 5 ani, începând de la prima depunere a cererii de plată pentru tinerii fermieri, cu condiţia ca depunerea cererii să aibă loc în termen de 5 ani de la data stabilirii conform alin. (2) lit. a). Perioada de 5 ani se aplică de asemenea fermierilor care au beneficiat de plata pentru tinerii fermieri pentru cererile depuse înainte de anul de cerere 2018.

Pentru tinerii fermieri care s-au stabilit în perioada 2010-2013, din perioada de 5 ani se scade numărul de ani care au trecut între instalare şi prima depunere a cererii de plată pentru tinerii fermieri.

Exemplu: dacă prima cerere unică de plată a fost depusă în anul 2015 şi în anul 2019, atunci fermierul poate solicita schema pentru tinerii fermierii în campania 2019. Plata se acordă fiecărui fermier pentru o perioada de 5 ani din care se scade numărul de ani care au trecut de la  data stabilirii la conducerea exploataţiei şi până la prima depunere a cererii de plată pentru tinerii fermieri.
Prima depunere a unei cereri de plată trebuie înteleasă ca o referire la prima cerere de plată a persoanei juridice în cadrul Schemei pentru tinerii fermieri.

Plata pentru tinerii fermieri este acordată unei persoane juridice doar atât timp cât cel puţin una dintre persoanele fizice care au exercitat controlul asupra persoanei juridice în primul an în care a depus cererea de plată în cadrul schemei, menţine controlul efectiv.

Fermierii persoane fizice pot accesa schema pentru tinerii fermierii dacă sunt înregistraţi în Registrul Agricol ca utilizatori de suprafeţe atât în proprietate, cât şi în baza contractelor de arendare înregistrate la primărie/ închiriere/ concesiune.

DECLARAȚIE ȘEF APIA. Adrian Pintea, directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), a anunțat, în urmă cu puțin timp, că în prima zi de plată a avansului la subvenții vor fi autorizați la plată 200.000 de fermieri.

Declanșarea avansului va fi în data de 16 octombrie. Și noi (APIA n.r.) o să acordăm 70% din plățile directe și 85% din plățile compensatorii pentru dezvoltare rurală. Comisia Europeană ne dă dreptul să acordăm până la 70% și resoectiv 85%. Mergem pe maxim. Au fost alocate și plafonul pentru România,  pentru anul 2019, avem pentru plățile directe 1,943 miliarde de euro.

Peste 400.000 de dosare sunt date deja spre procesare. Noi ne propunem să autorizăm la plată în prima zi peste 200.000 de fermieri, mai mulți față de anul trecut când au fost 120.000 de fermieri. Avansul începe pe 16 octombrie. Noi vrem să acordăm la avans peste un miliard de euro, a declarat șeful APIA, pentru Agro TV.

Șeful APIA a anunțat  abia acum plafoanele alocate României de Comisia Europeană, prin REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/1174 AL COMISIEI din 9 iulie 2019 de stabilire, pentru anul 2019, a plafoanelor bugetare aplicabile anumitor scheme de sprijin direct prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului.

Ceea ce a anunțat în această seară șeful APIA, despre plafoanele alocate României pentru plăți directe, AGROINFO v-a spus în premieră, pe data de 9 septembrie 2019. Suntem prima publicație care a anunțat sumele alocate României de Comisia Europeană, pentru anul 2019, pentru fiecare schemă de plată pe suprafață, de care vor beneficia fermierii în acest an: CUANTUMUL ALOCAT pentru FIECARE SUBVENȚIE APIA pentru ACEST AN!

Schema de plată unică pe suprafață (SAPS) - plafonul alocat pentru anul 2019, pentru plata pe hectar a acestei subvenții, este 987.609.000 euro.

Plata redistributivă - plafonul alocat pentru anul 2019, pentru plata pe hectar a acestei subvenții este 101.799.000 euro.

Plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, plata pe înverzire - plafonul alocat pentru plățile fermierilor, pentru anul 2019, este 570.959.000 euro.

Plata pentru tinerii fermieri - plafonul alocat pentru anul 2019, bani care vor ajunge la tinerii fermieri, este 23.752.000 euro.

Pagina 1 din 166
giweather joomla module

Go to top