AGROSTAR

AGROSTAR

SERVICIUL AUTORIZARE PLĂŢI

Serviciul Autorizare Plăţi este organizat şi funcţionează în subordinea directă şi nemijlocită a directorului executiv adjunct pe probleme de autorizare plăţi şi măsuri/ajutoare specifice, având următoarele atribuții principale:

a) asigură informarea fermierilor privind drepturile şi obligaţiile acestora conform Politicii Agricole Comune, în general, şi acordarea sprijinului în cadrul schemelor de plăți directe şi ajutoare naționale tranzitorii (sector vegetal și zootehnic), măsuri de dezvoltare rurală;
b) aplică prevederile manualelor de proceduri privind depunerea, înregistrarea, controlul, supracontrolul, calcularea şi aprobarea plăţilor pentru schemele de plăți directe şi ajutoare naționale tranzitorii (sector vegetal și zootehnic), măsuri de dezvoltare rurală;
c) aplică prevederile instrucțiunilor de lucru elaborate pentru schemele de plăți directe şi ajutoare naționale tranzitorii (sector vegetal și zootehnic), măsuri de dezvoltare rurală;
d) aplică prevederile protocoalelor de colaborare incheiate de APIA cu alte instituții în vederea asigurării bunei funcționări privind funcţiile delegate;
e) transmite la centrele locale arondate procedurile elaborate pentru schemele de plăți directe şi ajutoare naționale tranzitorii (sector vegetal și zootehnic), măsuri de dezvoltare rurală, urmărind aplicarea corectă a acestor proceduri;
f) asigură instruirea personalului de la centrele locale arondate;
g) înregistrează fermierii în baza de date Registrul unic de identificare a fermierilor (RUI) şi asigură întreţinerea acestuia;
h) primeşte cererile unice de plată aferente schemelor de plăți directe şi ajutoare naționale tranzitorii (sector vegetal și zootehnic), măsuri de dezvoltare rurală pentru fermele de peste 50 ha şi le înregistrează în Registratura IACS;
i) realizează controlul administrativ formal (vizual) al cererilor unice de plată;
j) realizează control administrativ în baza de date IACS;
k) realizează al doilea control pentru toate cererile depuse și întocmește procesul-verbal pentru cel de-al doilea control (D1);
l) realizează eșantionarea pentru supracontrol și transmite listele la centrele locale;
m) realizează supracontrol pentru 5% din cererile care au D1 confirmat şi întocmeşte proces-verbal (A1);

n) verifică dosarele şi transmite copii ale acestora pentru cererile de plată selectate pentru control pe teren la Serviciul control pe teren în vederea efectuării acestui control;
o) participă la soluţionarea contestaţiilor;
p) asigură participarea angajaţilor la programe de instruire, seminarii, cursuri desfăşurate în cadrul Agenţiei sau organizate de alte instituţii, pe domeniul său de activitate;
q) respectă legislaţia naţională şi comunitară în vigoare privind schemele de plăți pe suprafață;
r) asigură furnizarea informaţiilor necesare APIA central în vederea întocmirii rapoartelor pentru Organismul Coordonator al Agenţiei, conform formatelor stabilite;
s) asigură luarea deciziei privind cererea de plată în termenele stipulate în legislaţia comunitară şi în procedurile de lucru;
t) efectuează controlul manual al cererilor de plată la nivel central -50 cereri / judeţ;
u) întocmeşte raportul privind rezultatele controlului manual la nivel judeţean;
v) printează, verifică, aprobă situaţiile privind calculul plăţilor (aprobarea plăţilor) pentru cererile fermierilor cu suprafeţe mai mari sau egale cu 50 ha;
w) realizează activităţi de supracontrol privind aprobarea plăţii pentru dosarele din eşantionul de supracontrol de la centrele locale;
x) printează, verifică, autorizează la plată decizii de plată pentru cererile de plată pe suprafaţă şi animale depuse la centrul judeţean, coordonează şi asigură transmiterea acestora către fermieri;
y) printează, verifică, aprobă listele de plăţi pentru cererile fermierilor cu suprafeţe peste 50 ha şi le transmite către directia de specialitate din cadrul APIA central;
z) gestionează propunerile pentru recuperare sume necuvenite;

aa) generează note de fundamentare şi întocmesc procese-verbale de constatare a debitelor în vederea înregistrării acestora în Registrul predebitorilor europeni;

bb) analizează şi rezolvă în termen legal contestaţiile, sesizările şi autosesizările depuse de persoane fizice şi juridice sau transmise de aparatul central spre soluţionare;
cc) înregistereaza in registrul unic de identificare fermieri, elibereaza certificate de intregistrare fermieri, elibereaza adeverinte fermieri pentru masuri de sprijin derulate prin Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale, elibereaza print-screenuri cu suprafetele declarate de fermieri.
dd) solicită de la centrele locale anexele listelor de plată in format electronic si în format de hârtie; transmite in format electronic listele de plata si anexele specifice acestora la APIA central;
ee) solicita la centrele locale si transmite la APIA - aparat central notele justificative pentru transferarea in contabilitate a transelor de plata din campaniile anterioare;
ff) asigură arhivarea documentaţiei primite şi întocmite conform legislaţiei în vigoare;
gg) personalul de conducere și de execuție din cadrul Serviciului/Biroului autorizare plăți implicat în activitatea auditată, trebuie să prezinte documentele solicitate cu ocazia efectuării misiunilor de audit public intern la solicitarea echipei de audit intern;
hh) documentele solicitate de către directorul Direcției audit intern/auditorii interni vor fi prezentate/comunicate, după caz, cu celeritate sau în termenul stabilit de aceștia, fie în original sau în copii certificate ,,conform cu originalul” și semnate de persoana responsabilă a) îndeplineşte şi alte atribuţii delegate de şeful ierarhic;

Compartimentul IT – LPIS funcţionează în cadrul Serviciului autorizare plăţi şi are următoarele atribuţii şi responsabilităţi:

a) urmăreşte la nivel judeţean şi al centrelor locale implementarea şi respectarea politicii de securitate elaborate, cu modificările şi completările ulterioare, conform cerintelor standardului ISO 27001:2013, pentru care APIA a fost certificată de organismele internaţionale;
b) instalează şi execută aplicaţiile furnizate de Direcţia IT din aparatul central pentru prelucrarea automată a datelor privitoare la: Registrul unic de identificare al fermierilor, IACS, măsuri de piaţă, schemele de subvenţionare a agriculturii din bugetul naţional şi orice altă lucrare pentru care este necesară prelucrarea automată a datelor;
c) acordă asistenţă tehnică tuturor utilizatorilor de echipamente de calcul din centrul judeţean şi centrele locale în legătură cu:
· folosirea aplicaţiilor informatice;
· folosirea pachetelor de programe standard;
· folosirea sistemelor de operare.
d) supraveghează şi întreţine din punct de vedere hardware a echipamentelor din dotarea centrelor judeţene şi a centrelor locale, pentru o utilizare eficientă şi o funcţionare corespunzătoare. Se va efectua o întreţinere preventivă, în concordanţă cu normele şi specificaţiile tehnice ale fabricantului;
e) păstrează legătura cu furnizorii de servicii de întreţinere hardware şi software pentru rezolvarea în cel mai scurt timp a problemelor semnalate în vederea reducerii timpului de indisponibilitate a echipamentelor ;
f) ia măsurile necesare pentru securitatea fizică a instalaţiilor IT, astfel încât orice deteriorare accidentală sau deliberată să fie evitată;
g) ia măsurile preventive şi de detectare în stadii incipiente a tuturor incidentelor care pot afecta structura sistemului IT (foc, inundaţii, căderi de tensiune, acces neautorizat);
h) urmăreşte buna funcţionare a reţelei locale de calculatoare, efectuează conectările şi deconectările la reţea, ia măsurile necesare pentru buna întreţinere a reţelei;
i) analizează şi urmăreşte nivelul serviciilor de comunicaţii asigurate de furnizor şi ia masurile necesare pentru încadrarea în parametrii contractuali;
j) implementează politicile şi procedurile de securitate a informaţiei transmise de la nivel central. Instruieşte întregul personal în legătură cu securitatea IT;
k) participă la procedurile de achiziţii privind echipamentele de calcul. Descrie specificaţiile tehnice ale echipamentelor, în colaborare cu specialiştii de la nivel central ;
l) instalează sau participă la instalarea echipamentelor hardware din dotarea Agenţiei;
m) pune în aplicare cerinţele legate de întreţinerea echipamentelor şi a reţelei de transmisie date, precum şi de operare curentă a aplicaţiilor IT;
n) culege informații legate de modificările limitelor blocurilor fizice , apariția de zone neagricole in interiorul blocurilor fizice, de la fermieri si din alte surse in scopul actualizarii LPIS;
o) răspunde de culegerea informaţiilor de la centrele locale legate de actualizarea LPIS;
p) actualizează punctual LPIS (Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole) la cererea Serviciului LPIS, APIA- aparat central, cu aprobarea directorului general ;
q) realizează situaţii şi statistici privind blocurile fizice care fac obiectul controalelor administrative şi alte situaţii cerute de la nivel central,
r) posteaza pe FTP materialele si informatiile referitoare la activitatea de actualizare a blocurilor fizice
s) asigură instruirea personalului pentru aplicarea procedurilor privind actualizarea si intretinerea LPIS.
t) asigură arhivarea documentaţiei primite şi întocmite conform legislaţiei în vigoare u) îndeplineşte şi alte atribuţii delegate de şeful ierarhic.

În cadrul Serviciului Autorizare Plăți sunt exercitate atribuții și responsabilități privind arhivarea documentelor centrului județean, precum și privind protecția informatiilor clasificate, de către responsabilul delegat în acest sens din cadrul serviciului.

SERVICIUL MĂSURI SPECIFICE

Serviciul măsuri specifice este organizat şi funcţionează în subordinea directă şi nemijlocită a directorului executiv adjunct pe probleme de autorizare plăţi şi măsuri/ajutoare specifice şi are, pe domenii de activitate, următoarele atribuţii:

Activitatea privind schemele de plată acordate în sectorul zootehnic, măsuri de piaţă - intervenţie:

a) îşi însușește prevederile legale şi procedurile de acordare pentru: măsura 215 - bunastare animale, sprijinul cuplat sector zootehnic, ANT sector – zootehnic, ajutoare de stat şi măsuri de piaţă - intervenţie, ajutoare excepționale și M8 și M15;
b) informează producătorii agricoli şi distribuie material informativ referitor la masura delegată 215 - bunastare animale, sprijinul cuplat sector zootehnic ANT - sector zootehnic şi ajutoare de stat derulate;
c) asigură îndrumarea solicitanţilor pentru completarea cererilor;
d) primeşte cererile de solicitare a sprijinului financiar pentru schemele derulate, de la registratură şi le înregistrează / verifică formal şi administrativ;
e) urmăreşte ca cererile de solicitare a sprijinului să fie însotite de documentele care fac dovada îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate;
f) gestionează cererile primite în conformitate cu dispoziţiile legale şi manualele de proceduri;
g) întocmeşte şi verifică Listele de plată (pentru Măsura delegată-215, ajutoare excepționale)/situaţiile centralizatoare (pentru ajutoare de stat) cu beneficiarii și sumele aferente cererilor aprobate, diferențiat pe schemele de sprijin și le transmite Direcției plăți directe – sector zootehnic;
h) transmite către SERDRU din centrul judeţean situaţiile centralizatoare cu beneficiarii şi sumele aferente în vederea efectuării plăţii către beneficiari (pentru ajutoarele de stat);
i) efectuează transferul fişierelor de plată cu beneficiarii şi sumele cuvenite la plată către SERD -RU din centrul judeţean în vederea efectuării plăţilor în conturile beneficiarilor (pentru ajutoarele de stat);
j) rezolvă erorile şi reconciliază plăţile aferente Masurii delegate - 215, ajutoarelor specifice europene şi ANT - sector zootehnic cu Direcţia plăți directe – sector vegetal și Direcția plăți directe – sector zootehnic;
k) rezolvă erorile şi reconciliează plăţile aferente ajutoarelor de stat cu SERD-RU din centrul judeţean;
l) întocmeşte şi transmite diferenţiat pe tipuri de scheme de sprijin, raportări, monitorizări, situaţii statistice solicitate de aparatul central şi organismele abilitate;
m) păstrează şi arhivează documentele aferente Masurii delegate - 215, ajutoarelor excepționale și a sprijinului cuplat sector zootehnic, ANT sector – zootehnic şi a ajutoarelor de stat;
n) răspunde la orice solicitare venită din partea departamentelor din cadrul aparatului central, MADR şi alte organisme abilitate;
o) soluţionează contestaţiile depuse de producătorii agricoli şi răspunde la petiţii;
p) participă la instruirile organizate de compartimentul de specialitate din aparatul central şi alte organisme abilitate;
q) inițiază instruiri cu personalul din cadrul centrelor locale în vederea aplicării corecte şi unitare a prevederilor legale şi manualelor de proceduri pentru schemele de plată gestionate;
r) întocmesc note de fundamentare şi procese – verbale de constatare a debitelor, cu încadrarea în termenele legale şi procedurale;
s) întocmește titlurile de creanță pentru ajutoarele necuvenite stabilite conform O.G. nr. 14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, incepând cu anul 2010, respectiv pentru creantele stabilite conform OUG 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare;

t) în cadrul comisiei de solutionare a contestatiilor, analizează contestațiile și emite proiectul deciziilor de soluţionare a contestaţiilor împotriva titlurilor de creanţă întocmite pentru ajutoarele necuvenite, stabilite conform Ordonanței Guvernului nr. 14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010, respectiv contestaţiile împotriva titlurilor de creanţă stabilite conform OUG 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare;
u) analizează şi rezolvă în termen legal contestațiile, sesizările și autosesizările depuse de persoane fizice şi juridice sau transmise de aparatul central spre soluţionare;

v) verifică documentele depuse de reprezentantul legal al organizației de producători/asociației organizației de producători din sectorul laptelui și al produselor lactate și notifică A.N.Z. și organizația solicitantă în vederea efectuării controlului la fața locului pentru verificarea condițiilor de recunoaștere;
w) personalul de conducere și de execuție, implicat în activitatea auditată, trebuie să prezinte documentele solicitate cu ocazia efectuării misiunilor de audit public intern la solicitarea echipei de audit intern;
x) documentele solicitate de către directorul Direcției audit intern/auditorii interni vor fi prezentate/comunicate, după caz, cu celeritate sau în termenul stabilit de aceștia, fie în original sau în copii certificate ,,conform cu originalul” și semnate de persoana responsabilă.

 

Sursa https://www.agroinfo.ro/

Publicat: 26 noiembrie 2018 - 09:58

FINANȚARE NERAMBURSABILĂ PENTRU ABATOARE MOBILE! Fermierii români pot să depună cereri de finanțare la Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR) pentru abatoare mobile. Ce condiții trebuie să îndeplinească, obligatoriu, cei care vor să dețină un abator mobil, câte animale pot fi sacrificate într-un astfel de abator?

S-a pornit de la o idee, de la o necesitate, până la urmă. Ce facem cu animalele care trebuie sacrificate? În ferme, datorită unor cauze, să zic așa, sanitare, sau pentru comercializare. Și știm foarte bine că sunt puține abatoare. În județul Hunedoara este un singur abator care este autorizat sanitar-veterinar să sacrifice animale din speciile bovină, porcine, caprine și ovine. S-a implementat un proiect în județul Brașov de către o asociație de crescători de taurine Simmental, iar Ministerul Agriculturii a participat și a văzut ce înseamnă un abator mobil, iar prin puterea exemplului se dorește să se transpună în țară, în fiecare județ investiții de acest gen și anume abatoare mobile.

Abatoare care vin containerizate, au ciclul bine stabilit în ceea ce privește sacrificarea și toate celelalte procese, să zic așa, care duc la nivel de carcasă și valorificarea cărnii. Se pot face aceste abatoare din fonduri europene, pe măsura 4.2 procesarea produselor agricole și dorim cel puțin 10-15 abatoare mobile la nivelul județului Hunedoare, dispersate zonal, unde fermierii care au mai multe animale în fermă vor să dea reforme sau să valorifice animalele din ferme, cât și să facă prestări servicii pentru ceilalți fermieri care au animale mai puține. Să nu mai stăm cu grija că, Doamne ferește, își rupe vaca vreun picior sau porcul, sau oaia, sau trebuie să scoatem reformele. După cum se știe, cel puțin 15% din efectiv trebuie scos, în fiecare an, și reîntregit efectivul. Încercăm să-i lămurim pe oameni să depună aceste proiecte la colegii noștri de la AFIR, a declarat ing. Călin Petru Marian, director executiv Direcția pentru Agricultură Județeană Hunedoara, pentru Satul hunedoarean.

Ce condiții trebuie să îndepliniți ca să beneficiați de finanțare nerambursabilă pentru abatoare mobile?

Fermierul trebuie să aibă un teren, trebuie să depună proiectul pe o firmă, să facă dovada că are terenul, să facă dovada că poate să-l cupleze la utilități, apă, canal, electricitate. Sunt abatoare care, după părerea mea, pot să satisfacă nevoile fermierilor în ceea ce privește abatorizarea. Ele sunt calibrate în următorul fel: pot să fie tăiate trei bovine pe zi sau 20 de porci sau 20 de oi.
Este un utilaj fără montaj, vine containerizat, este mai simplă abordarea lui din punct de vedere al proiectului. Trebuie să depui doar cererea de finanțare, studiul de fezabilitate, actele financiare ale firmei și, ulterior, după aprobare, aviz sanitar-veterinar și aviz de mediu, explică șeful DAJ Hunedoara, pentru sursa citată.

În județul Hunedoara a fost deja o întâlnire cu fermierii, organizată de DAJ Hunedoara, la care au participat și reprezentanții Agenției de Finanțare a Investițiilor Rurale și medici veterinari. Ce spun fermierii despre abatoarele mobile?

După cum merg politicile actuale, după cum ne sprijină inclusiv domnii de la DSV (Direcția Sanitară Veterinară n.r.) s-ar putea ca în cinci ani de zile să nu mai avem ce sacrifica și atunci vorbim povești. Abatoarele mobile sunt bune, sun utile, sunt necesare, spunea domnul director (al DAJ Hunedoara n.r.) că nu o să mai putem tăia la colțul străzii. De acord, dar trebuie schimbată toată strategia, toată politica în ceea ce privește agricultura și, în special, zootehnia românească, a declarat Pavel Iovăneasa, crescător de ovine din județul Hunedoara.

Sursa https://www.agroinfo.ro/

În perioada 13-15 noiembrie 2018, a avut loc la Sinaia Consiliul Național al Federației Naționale a Sindicatelor din Agricultură, Alimentație, Tutun, Domenii și Servicii Conexe “AGROSTAR”.

Au fost invitați din partea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale domnul Daniel Botănoiu, secretar de stat și din partea Ministerului Muncii și Justiției Sociale doamna Daniela Moroșanu secretar general adjunct, Eduard Cojescu director general din cadrul departamentului juridic și doamna Elena Ispas director politici salariale.

În cadrul lucrărilor consiliului au fost dezbătute probleme legate de strategia federației pentru perioada imediat următoare. De asemenea sindicatele membre au avut posibilitatea să dezbată impreună cu reprezentanții celor două ministere probleme legate de aplicarea legii salarizării în sistemul bugetar, sporurile oferite pentru condiții grele de muncă și probleme legate de reorganizarea instituțiilor coordonate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Au mai fost ridicate probleme legate de cuantumul accizei la motorină și de poziția ministerului agriculturii cu privire la decizia comisiei europene în ceea ce privește plafonarea subvențiilor în sectorul agricol.

Federația AGROSTAR este singura structură reprezentativă la nivel national care a fost înființată în anul 1990 și are în componența sa sindicate din toate ramurile agriculturii (cultura câmpului, avicultură, viticultură, horticultură, apicultură, sindicate ale producătorilor și crescătorilor de animale), sindicate din Agențiile Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale  ( A.N.A.R.Z. , D.A.J. ) și institute și stațiuni de cercetare.

PRIMUL TRACTOR ROMÂNESC! IRUM Reghin a prezentat marţi, la Bucureşti, primul tractor agricol fabricat în România, după o pauză de 10 ani, cu ajutorul unei investiţii de 4 milioane de euro. Prețul de vânzare pleacă de la 34.500 de euro.

"Investiţia totală în acest proiect a fost de peste 4 milioane de euro, iar durata proiectului a fost de circa 5 ani şi a însumat munca a 50 de ingineri. Ca obiective principale am urmărit să scoatem un tractor care să aibă un raport calitate/preţ competitiv, să poată fi adresat tuturor fermierilor, dar în special celor mici şi medii. Am pus un accent foarte mare pe partea de identitate vizuală şi în acest sens am investit foarte mult în design. Cel mai important lucru: am urmărit să creăm un tractor care să poate fie exportat în întreaga lume şi să reprezinte cu brio industria românească", a declarat, marţi, Andrei Oltean, director de dezvoltare IRUM Reghin, într-o conferinţă de presă.

tagro-doi-coperta_b

Tractorul Tagro a fost realizat în Centrul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Utilaje Agricole şi Forestiere - IFOR - care funcţionează la Reghin. Acest centru este unic în Europa şi a fost înfiinţat de grupul de firme Maviprod, în incinta fabricii IRUM, în urma unei investiţii de 2,65 milioane de euro. Centrul are aproximativ 50 de angajaţi, ingineri români. Investiţia în concretizarea proiectului Tagro a însemnat alţi 4 milioane de euro puşi la dispoziţie de grupul Maviprod, acţionarul IRUM.

"IRUM vinde în prezent 500 de utilaje într-o piaţă în care se vând 2.500 de utilaje agricole, iar în 2028 se preconizează că această piaţă a tractoarelor agricole va ajunge la 8.000 de unităţi pe an", a adăugat Andrei Oltean.

Producţia în serie a acestui tractor va începe în aprilie 2019, iar conducerea IRUM Reghin estimează că în primul an vor fi produse şi vândute 200 de tractoare, în 2020 va fi depăşit pragul de 300 de tractoare, iar în 2021 vor urma alte 500 de tractoare Tagro.

La rândul său, directorul general al IRUM, Mihai Olteanu, susţine că societatea este pregătită să facă faţă producţiei prognozate din punct de vedere al forţei de muncă în condiţiile în care în ultimul an a crescut numărul de personal cu 100 de persoane.

"Dacă în urmă cu un an aveam 500 se angajaţi acum avem 600. Problema cea mai mare mare nu este să găsim numărul de persoane, problema este că trebuie să-i califici. Vorbim de forţa de muncă de nivel mediu", a spus el.

Întrebat dacă ar fi oportună derularea unui program gen "Rabla" pentru tractoare, CEO-ul companiei a subliniat că au fost multe discuţii pe acest subiect, dar nu s-a întâmplat nimic concret până în prezent.

"La ora asta nu cunosc intenţii de acest gen, o să încercam să ne interesăm şi să fim mai insistenţi pe această zonă, pentru că ar ajuta foarte mult. Dacă urmărim exact ce tractoare sunt în piaţă o să vedeţi că majoritatea sunt cele produse la Braşov încă din perioada comunistă, care au costuri de exploatare foarte mari şi ar fi un mare sprijin pentru agricultori să poată să intre în posesia acestor utilaje cu perfomanţe noi, ar îmbunătăţi mult lucrurile în zona respectivă", a subliniat Oltean.

Acesta a adăugat că noul tractor "va pleca" din România, în primul rând la vecini în Ungaria, unde compania are deja un sediu propriu care va fi extins, dar "foarte interesantă este piaţa din Bulgaria, din Ucraina, iar acestea vor fi punţi de legătură pentru vestul Europei".

tagro_b

Tractorul Tagro este destinat cu precădere fermelor mici şi mijlocii şi va fi vândut atât pe piaţa internă, cât şi pe cele externe.

Tagro va avea toate dotările necesare unui tractor modern, inclusiv comenzi prin radio şi aer condiţionat. Înainte de lansare, tractorul a fost testat în România şi în Italia, iar până la finalul acestui an se va finaliza procesul de omologare la Registrul Auto Român Bucureşti.

CARACTERISTICILE TAGRO:

Motor FPT86, 95,102CP
Norma de poluare: Stagiu IV final
Capacitatea cilindrică:3.387 cm³
Putere: 102 Cp (75Kw)
Cuplu maxim: 430 Nm la 1400 rpm
Filtru de aer: uscat
Rezervor combustibil: 110 l
Rezervor AdBlue: 20 l
Cutie de viteze: Shuttle cu 12 viteze de mers înainte și 12 de mers înapoi
Inversor mecanic
Blocare diferențial: electrohidraulică
Tracțiune 4x4
Cuplare tracțiune 4x4: electrohidraulică
Priza de putere spate: Independentă cu 540/1000 rpm
Debit pompă hidraulică: 60 litri/min
Capacitate de ridicare tiranți spate: 4.400 kg, cu Sistem Auto Lift
Certificată ROPS și FOPS, vizibilitate sporită, scaun operator cu pernă de aer, centură de siguranță, scaun pasager cu centură, ștergătoare cu spălător parbriz față/spate, girofar, geam spate degivrare
Aer condiționat
Oglinzi retrovizoare
Faruri de lucru: 2 față/2 spate
Echipare radio

Fabrica IRUM a fost fondată în anul 1953, pentru a repara utilaje şi mecanisme agricole şi forestiere. În anul 1993, familia Oltean a fondat grupul Maviprod, care a cumpărat, în 1996, pachetul majoritar de acţiuni de la IRUM Reghin. IRUM Reghin a intrat, în anul 2007, într-un parteneriat cu Uzinele Tractorul din Braşov pentru a produce împreună un tractor agricol românesc, însă falimentul uzinei braşovene a pus capăt acestui proiect.

Însă în anul 2010, IRUM Reghin a început producţia de tractoare agricole în parteneriat cu Uzinele Belarus. În prezent, IRUM Reghin vinde anual câte 500 de tractoare pe piaţa românească, adică 20% dintr-o piaţă în care sunt vândute anual 2.500 de tractoare noi.

În prezent, IRUM are aproape 500 de angajaţi, iar cifra de afaceri pe anul 2017 la nivelul grupului Maviprod din care care face parte şi IRUM este de 40 milioane de euro.

Tractorul românesc produs de IRUM Reghin poate fi văzut de fermieri la INDAGRA, Platforma V5, Stand 08,19. Târgul INDAGRA se desfășoară la București în perioada 31 octombrie - 4 noiembrie 2018.

OPERAȚIUNE AMPLĂ DE CONTROL! În toată țara a fost declanșată o amplă operațiune de verificare, identificare a tuturor animalelor, fie că e vorba de ovine, caprine, bovine, etc., de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Sunt confruntate informațiile din Baza Națională de Date (BND) cu ce se găsește în teren.

Mai multe ferme de ovine s-au trezit cu inspectorii sanitari veterinari care au luat la numărat și identificat oile. Deja nu mai e un secret pentru nimeni că, de multe ori, realitatea din fermă, adică numărul mioarelor nu prea ar corespunde cu realitatea din calculatoarele medicilor veterinari. Virtual ar fi mai multe oi și motivul ar fi unul singur, medicul veterinar este plătit la oaie vaccinată și atunci ar cam plusa numărul pe calculator. În lunile iulie-august, când s-a desfășurat în România campania de vaccinare a oilor, nu ar mai fi stat nimeni să le numere, să le identifice pentru că nu ar fi existat acest interes, ne spun crescătorii de ovine. Dacă s-ar fi făcut atunci identificarea  oilor, unii dintre medicii veterinari ar cam fi ieșit în pagubă.

De ce se face acum identificarea ovinelor?

În perioada asta se face inspecția în exploatații, procedură decisă printr-un Program strategic, cu normele metodologice aprobate de președintele ANSVSA, hotărârea de Guvern. Asta se face, o inspecție în exploatații, care vizează toate exploatațiile care sunt înregistrate în Baza Națională de Date (BND) și toate speciile de animale înregistrate în BND, nu doar oile. Pentru că vrem ca de fiecare dată, după o astfel de inspecție în exploatații, vrem realitatea din teren, Bază Națională de Date pentru toate speciile. Sigur că problema identificării a rămas valabilă și se desfășoară după aceeași procedură de când a început identificarea și este administrată de direcțiile sanitare veterinare. Adică, proprietarul este obligat să identifice animalul care este fătat, în termenul legal, și medicul veterinar să-l poată identifica, să poată elibera formularul de identificare, ca dealtfel și orice mișcare de animal identificat dintr-o exploatație în alta. Astea sunt lucruri care s-au făcut întotdeauna, declară dr. Leontin Laslău, șeful Serviciului Control Oficial Sănătate Animală din Direcția Sanitară Veterinară Hunedoara, exclusiv pentru AGROINFO.

Crescătorii de animale întreabă de ce nu s-a făcut această identificare, de exemplu, la ovine, în perioada în care s-a făcut vaccinarea, în lunile iulie-august?

Ei pun întotdeauna tot felul de întrebări, dar programul ăsta strategic trebuie să respecte niște norme că de aia zicem noi norme metodologice aprobate de președintele ANSVSA. Asta înseamnă că acțiunile sanitare veterinare se desfășoară după un anumit calendar aprobat prin normele metodologice. Adică, eu nu pot să spun: domle, asta o faci acuma cu acțiunea astalaltă și mai încălecăm și altă acțiune peste ea și încă una. Eu nu am voie să fac așa ceva și nimeni din țară.

Trebuie să respectăm un calendar de program strategic, indiferent că este sau nu este pe placul proprietarilor sau al medicilor veterinari. Calendarul de program strategic este gândit în așa fel încât acțiunile sanitare veterinare să se desfășoare ritmic și să asigure un status de sănătate sau menținerea statusului de sănătate în exploatațiile de animale. Repet, inspecția vizează toate exploatațiile, indiferent că sunt nonprofesionale sau comerciale de tip A și toate speciile de animale din exploatație. Este programul acțiunilor sanitare veterinare de supraveghere.

Acțiunile astea sanitar-veterinare de supraveghere nu înseamnă numai vaccinare anti-cărbunoasă la ovine și caprine, înseamnă vaccinare anti-cărbunoasă și la bovine, vaccinări antirabice la câini și pisici, recoltări probe de sânge pentru toate speciile de animale în vederea testării pentru bolile majore. Este un program foarte vast privind toate speciile de animale. Este un program regulamentar și toate lucrurile se desfășoară legal, precizează dr. Laslău.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a plătit peste 600 de milioane de euro din avansurile pe suprafaţă pentru un număr de peste 500.000 de fermieri, a declarat Paul Eduard Kmen, director general adjunct la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

"În anul 2018, începând cu 16 octombrie, APIA este în plină campanie de plată a avansului pentru cererile depuse în acest an, iar până la această dată am plătit peste 500.000 de fermieri cu aproximativ 600 de milioane de euro. Continuăm această plată până pe 30 noiembrie, iar după data de 1 decembrie vom începe plata regulară, adică plata finală care este datorată fermierilor pentru cererile depuse. Încercăm să plătim cât mai mulţi fermieri, în cât mai scurt timp pentru că ei au nevoie de bani. Ne vom ţine de acel calendar prin care am stabilit să facem plata tuturor subvenţiilor până la data de 30 martie (2019 n.r.)", a spus Kmen, în cadrul evenimentului "Romanian Food & Agribusiness Conference", organizat vineri, în București, citat de Agerpres.

Deci, până la această dată, avansul la subvențiile aferente anului 2018 a ajuns la fermierii mici, care exploatează până-n 10 hectare. Potrivit directorului general APIA, Adrian Pintea, sunt circa 450.000 de fermieri mici care au depus cererea unică de plată în anul 2018, iar plata avansului la subvenții a început cu fermierii mici.

Am început în data de 16 octombrie cu fermierii mici. Ce înseamnă fermieri mici? Până-n 10 hectare și undeva la 450.000 de fermieri care sunt programați, în această perioadă, pentru a le face această plată, a declarat Pintea, în urmă cu o săptămână și jumătate pentru postul de radio RFI.

Paul Kmen a mai spus că, pentru anul 2017, agenţia a plătit fermierilor peste 2,8 miliarde de euro, din care aproape 200 de milioane de euro au fost măsuri de piaţă.

"Până pe data de 15 octombrie, când se termină anul financiar, APIA a plătit pentru campania din 2017, peste 2,8 miliarde de euro, din care aproape 200 de milioane de euro au fost măsuri de piaţă. APIA plăteşte aceste sume din trei fonduri: din FEGA, plăţile directe şi sprijinul cuplat pentru sectorul zootehnic şi vegetal, măsuri de piaţă şi promovarea produselor agricole pe terţe pieţe, din FEADR plătim măsuri delegate din PNDR pe agromediu, împăduriri şi silvo-mediu şi măsuri de creşterea bunăstării animalelor, iar din bugetul naţional, plăţile tranzitorii şi alte forme de sprijin", a spus directorul general adjunct APIA.

În campania de depunere a cererilor de plată pentru anul 2018, desfășurată între 1 martie și 15 mai, la APIA au cerut subvenții agricole  867.067 de fermieri.

Vă reamintim că plata avansului la subvențiile aferente lui 2018 este de 70% din plățile directe pe suprafață și sprijinul cuplat la ovine și caprine și 85% din plățile compensatorii pentru măsurile de dezvoltare rurală.

TRANSPARENȚĂ TOTALĂ! Într-o manieră transparentă, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a publicat lista salariilor de care beneficiază angajații APIA de la centrele județene, de la director până la consilier asistent. Anul trecut, APIA a fost zguduită de proteste care au culminat cu o demonstrație la Guvern. Angajații APIA din țară se temeau că le vor scădea salariile de la 1 ianuarie 2018 și au cerut să fie aliniați la grila de salarizate centrală APIA. Singurii care nu au protestat au fost cei de la APIA Aparat Central

Până la urmă, cei care muncesc în centrele județene APIA duc și greul procesării dosarelor pentru subvenții ale fermierilor. Ce salarii au încasat angajații APIA din țară în septembrie 2018?

Lista salariilor brute de care au beneficiat, în septembrie 2018, angajații APIA de la centrele județene ale agenției a fost obținută de noi de APIA Satu Mare.apia salarii 2018_b

Un director executiv, gradul II, figurează pe lista de plată din septembrie 2018 salariul de bază de 11.716 lei, la care s-a adăugat spor pentru condiții de muncă, 1.758 de lei și vouchere de vacanță în valoare de 1.450 de lei.

Adjunctul său, tot gradul II, are un salariu de bază de 11.307 lei, la care se adaugă sporul pentru condiții de muncă, 1.697 de lei și vouchere de vacanță, 1.450 de lei.

Un șef serviciu gradul II are un salariu de 10.626 de lei plus sporul acordat pentru condiții de muncă de 1.594 de lei, plus vouchere de vacanță 1.450 lei.

Un șef birou gradul II are salariul de bază 10.217 lei plus 1.533 de lei sporul pentru condiții de muncă și vochere de vacanță, în aceeași valoare cu directorul, adică 1.450 de lei.

Un consilier superior gradația 5 are un salariu de bază de 8.248 de lei la care se adaugă sporul pentru condiții de muncă de 1.237 de lei și, firește, vouchere de vacanță de 1.450 de lei.

Tot consilier superior gradația 5, poate cu mai multă vechime în muncă, are un salariu nițel mai mare, 8.859 de lei la care se adaugă același spor pentru condiții de muncă de 1.237 de lei și voucherele de vacanță de 1.450 de lei.

Un consilier superior gradația 4 are un salariu de bază de 8.046 de lei plus 1.207 lei sporul pentru condiții de muncă și vouchere de vacanță, 1.450 de lei.

Un consilier superior gradația 3 are un salariu de bază de 7.849 de lei, plus sporul de 1.178 de lei și vouchere de vacanță tot de 1.450 de lei.

Un consilier principal gradația 5 are un salariu de bază de 6.843 de lei, iar sporul pentru condiții de muncă scade vertiginos la 280 de lei, în schimb voucherele de vacanță rămân la 1.450 de lei.

Consilier principal gradația 4 figurează cu un salariu de bază de 6.714 lei și vouchere de vacanță de 1.450 de lei.

Consilier principal gradația 2 are un salariu de bază de 5.954 de lei, un spor de 260 de lei și vouchere de 1.450 de lei.

Consilierul asistent gradația 5 are un salariu de bază de 5.205 lei, un spor de 219 lei, în timp de consilierul asistent gradația 3 are un salariu de bază de 5.004 lei și un spor de 204  lei, dar ambii iau vouchere de 1.450 lei.

Consilierul asistent gradația 2 are un salariu de bază de 4.620 de lei, un spor de 219 lei, iar consllierul asistent gradația 0, un salariu de bază de 4.258 de lei, un spor de 204 lei și amândoi iau vouchere de vacanță de 1.450 de lei.

Referentul de specialitate, superior II, gradația 5 ia un salariu de bază de 7.091 de lei, un spor de 1.064 de lei, în timp ce referentul superior gradația 5, un salariu de bază de 5.237 de lei, un spor mult mai mic, de 255 de lei și amândoi beneficiază de vouchere de vacanță de 1.450 de lei.

Funcționarii APIA care dețin titlul de doctor încasează și o indemnizație lunară pentru acest titlu, conform legii, de 950 de lei.

Angajații APIA din majoritatea judeţelor din ţară au declanșat proteste spontane, în noiembrie 2017, temându-se că de la 1 ianuarie 2018 le vor scădea salariile, odată cu intrarea în vigoare a Legii salarizării unitare şi a OUG 79/2017,  prin măsura transferului plăţii contribuţiilor sociale de la angajator la angajat. Protestele spontane de câteva ore, organizate la sediile APIA din țară, au culminat cu pichetarea Ministerului Agriculturii, pe 23 noiembrie, de către aproximativ 300 de angajați APIA și cu un protest care a strâns aproape 500 de funcționari APIA în Piața Victoriei din București, în fața Guvernului, pe 29 noiembrie, chiar în momentele în care se desfășura ședința săptămânală a Executivului. Angajații APIA au cerut cu insistență să le fie aliniate salariile la grila centrală a instituției, iar mesajul ministrului agriculturii, Petre Daea, pentru protestatari a fost: stați liniștiți și munciți!

În perioada premergătoare Zilei internaționale a eliminării violenței împotriva femeilor (25 noiembrie), comitetul executiv al EFFAT, adunat la Bruxelles, spune nu la hărțuirea sexuală și subliniază că, prin acorduri de negociere colectivă, sindicatele și angajatorii pot juca un rol important rol în combaterea hărțuirii și violenței împotriva femeilor la locul de muncă.

Dat fiind că hărțuirea sexuală reprezintă o problemă larg răspândită în sectorul turismului, EFFAT are o responsabilitate esențială față de lucrătorii săi din sectorul hotelier, al restaurantului și al sectorului de catering, unde lucrătorii sunt adesea victime ale comportamentului necorespunzător. Împărtășind inițiativa sindicatelor HRCT nordice împotriva hărțuirii sexuale #notonthemenu , concentrându-se asupra comportamentului oaspeților din restaurant și hotelier în timpul sezonului de Crăciun, care tind să fie asociate cu consumul excesiv de alcool și comportamentul sexual incorect.

În urma campaniei virale # metoo care a văzut mii de femei care expuneau hărțuirea sexuală prin intermediul rețelelor sociale, EFFAT și uniunile nordice doresc să sporească gradul de conștientizare a condițiilor de muncă proaste din sectorul turistic și să sublinieze că soluția la aceste probleme în mare măsură constă într-un efort comun al angajatorilor și al angajaților pentru crearea unor medii de lucru sigure.

Comentând Ziua Internațională a ONU pentru eliminarea violenței împotriva femeilor, Malin Ackholt, președintele EFFAT și președintele Sindicatului suedez al hotelurilor și restaurantelor (HRF) , a declarat: "Amintirea, orele de lucru neregulate, consumul de alcool asociat industriei noastre sunt, declanșează o incidență ridicată a hărțuirii sexuale în sectorul ospitalității. Angajatorii trebuie să implementeze, în cooperare cu lucrătorii și sindicatele, politici de toleranță zero, să elaboreze coduri de conduită și manageri de trenuri. În același timp, sindicatele trebuie să colaboreze strâns cu angajatorii, să pregătească reprezentanții sindicatelor și să negocieze condiții îmbunătățite la locul de muncă ".

Recunoașterea comună stă la baza celor mai bune practici de succes. În acest an, de exemplu, organizația umbrelă internațională IUF, EFFAT, a semnat un acord internațional cu compania de catering din Franța, Sodexo, privind măsurile de prevenire a hărțuirii sexuale la locul de muncă.

Mai mult, un studiu esențial al ETUC, "Sănătos la domiciliu, sigur în muncă", publicat în acest an, arată că sindicatele conduc lupta împotriva hărțuirii și a violenței la locul de muncă. Există acum peste 160 de contracte colective care au fost negociate de sindicatele din 10 țări UE care abordează multiplele forme de hărțuire și violență pe care le pot supune femeile.

CES solicită, de asemenea, factorilor de decizie politică să consolideze cadrul legal și consideră că o convenție a OIM privind violența împotriva femeilor este mult așteptată.

 

Sursa http://www.effat.org

Salariile minime sunt cu mult inferioare pragului oficial salarial scăzut din multe țări din UE, pe care mulți muncitori ar lupta să-și facă un loc de muncă, arată un document de informare al ETUC publicat astăzi.

Salariile minime ar trebui să crească cu 62% în Spania, 28% în Germania și 22% în Regatul Unit, doar pentru a atinge un nivel sub pragul salariului scăzut (stabilit de OCDE la două treimi din salariul mediu național).

În 10 țări din UE, salariul minim este mai mic sau egal cu 50% din salariul median național - făcând în mod clar dificilă salariul minim pe care îl câștigă. Unele țări din UE au salarii atât de scăzute încât salariile minime sunt mai aproape de 2/3 din salariul mediu median, fără a fi suficient să trăiască, de exemplu în România și Bulgaria.

În sectoarele agricol, hotelier și restaurant, situația este deosebit de îngrijorătoare. Salariul minim nu permite o viață decentă și mișcări cum ar fi lupta pentru 15 în SUA și lupta pentru 10 în Marea Britanie, au aruncat o lumină asupra urgenței unui salariu minim pentru a deveni efectiv un salariu de viață.

Harald Wiedenhofer, secretarul general al EFFAT, a declarat: "Salariile minime reprezintă numai restul lucrătorilor săraci și săraci. Avem nevoie de salarii în loc de salarii minime. Acest lucru nu numai că va stimula consumul și va stimula creșterea economică, ci și reducerea sărăciei la locul de muncă. Actuala revizuire a directivei privind detașarea lucrătorilor, care prevede aceeași remunerație pentru lucrătorii detașați, poate fi un pas înainte în această privință, deoarece acestor lucrători li se plătesc adesea numai salarii minime. Salariile minime și de viață ar trebui stabilite, în primul rând, în cadrul acordurilor colective de muncă. Consolidarea dialogului social și a negocierii colective este, prin urmare, una dintre cele mai importante provocări curente și în ceea ce privește salariul minim. Cu toate acestea, deoarece tot mai mulți angajatori renunță la masa de negociere din Europa, avem nevoie și de salarii minime obligatorii de urgență. "

CES și EFFAT vor solicita majorarea salariilor minime ca parte a unui plan de acțiune pentru punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale.

Mai multe informatii

  • Hârtia de informare cu date din 19 țări ale UE cu salariul minim național legal poate fi găsită mai jos
  • 22 din cele 28 de state membre au un salariu minim pe economie la nivel național, dar Bulgaria, Croația și Malta nu apar în baza de date OCDE utilizată pentru acest comunicat de presă și document de informare.
  • Austria, Danemarca, Finlanda, Italia și Suedia au salarii minime sectoriale stabilite prin convenție colectivă; iar Cipru are salarii minime obligatorii pentru anumite grupuri ocupaționale.

 

Țară

Salariul minim ca% din salariul mediu național pe durată normală

salariul minim ar trebui să crească pentru a ajunge la 60% din salariul mediu național pe întreaga durată a vieții

Valoarea salariului minim în euro ar trebui să crească pentru a ajunge la 60% din salariul mediu național pe durată nedeterminată

Belgia

50

20%

1,86

Regatul Unit

49

22%

1,97

Grecia

48

25%

0,84

Slovacia

48

25%

0.63

Germania

47

28%

2,45

Olanda

45

33%

3.17

Irlanda

45

33%

3,08

Estonia

41

46%

1,29

Republica Cehă

40

51%

1.25

Spania

37

62%

2,67

 

Sursa http://www.effat.org

Membrii din industrie Toate sindicatele europene și Federația Europeană a Sindicatelor pentru Alimentație, Agricultură și Turism, EFFAT, au confirmat un set de recomandări privind politica industrială pentru Europa de Sud-Est în cadrul unei conferințe organizate la Belgrad, Serbia, în perioada 17-18 octombrie. Conferința a fost evenimentul final al unui proiect comun "Consolidarea rolului sindicatelor industriale în Europa de Sud-Est în modelarea agendei de politică industrială în lumina obiectivelor Strategiei Europa 2020" , finanțat de Comisia Europeană.

În cadrul acestui eveniment s-au alăturat sindicatelor și reprezentanților lucrătorilor Consiliul Regional de Cooperare și Asociația Angajatorilor din Serbia, pentru a discuta posibilele strategii de modelare a agendei de politică industrială în țările din Europa de Sud-Est.

Cu toate acestea, în timp ce "o industrie inteligentă, inovatoare și durabilă" este discutată cu o nouă strategie de politică industrială a UE, publicată de Comisie la 13 septembrie, cele șase țări vizate de proiect - Bulgaria, Croația, Macedonia, Muntenegru, - încă rămân în urmă în crearea unor condiții prealabile favorabile pentru industrie în vederea redezvoltării și modernizării.

Prin urmare, membrii industriall și EFFAT din Europa de Sud-Est solicită guvernelor lor o strategie autentică de politică industrială și să dedice mijloacele și resursele necesare implementării și monitorizării. În aceste țări, multe dintre instalațiile tradiționale din sectorul industrial sunt depășite și trebuie modernizate. Cu toate acestea, pentru a atrage investiții, trebuie create condiții de concurență echitabile în sectoarele industriale și, prin urmare, țările trebuie să-și intensifice eforturile de consolidare a sistemelor administrative și juridice, de combatere a corupției și de limitare a economiei informale . În plus, sectoarele industriale din Europa de Sud-Est sunt adesea sectoare cu salarii mici: fapt care duce la o lipsă de forță de muncă calificată. În același timp, sistemele de dialog social sunt slabe și sindicatele se luptă să-și mențină nivelul de apartenență pe parcursul proceselor dificile de privatizare și restructurare. Nu este suficient ca guvernele din SEE să respecte doar dialogul social. Acestea trebuie să promoveze puternic dialogul social, care este în centrul modelului social european.

Aceste probleme fac parte din rezultatele analizelor punctelor forte, punctelor slabe, oportunităților și a contractelor (SWOT) ale industriei pentru fiecare dintre cele șase țări țintă care au fost dezvoltate în cadrul proiectului. La rândul lor, analizele SWOT au oferit baza pe care au fost definite și prezentate nouă recomandări de politică în cadrul conferinței:

 

Necesitatea de a institui o politică industrială "autentică"
Treceți la industria cu valoare adăugată ridicată și creșteți salariul
Mai bine conectați specializarea inteligentă și provocările economiei reale
Dezvoltarea abilităților
Combaterea economiei informale
Utilizarea mai bună a fondurilor UE pentru dezvoltarea de tehnologii, competențe și infrastructură
Dezvoltarea unei administrații favorabile și incluzive și a unui cadru de reglementare
Conservarea mediului și dezvoltarea industrială durabilă
Guvernanța companiilor cu participare publică
 

"Modernizarea infrastructurii industriale reprezintă o adevărată provocare pentru industrie și forța de muncă din sud-estul Europei, în special în contextul adaptării la legislația UE, rămânând competitivă pe piața europeană și globală", a declarat Luc Triangle, Secretar General al Industriei Europa. "Țările din Europa de Sud-Est trebuie să-și intensifice eforturile pentru a oferi condiții stabile și pentru a stimula companiile să investească în țările lor, cu excepția costurilor reduse de personal!"

"Sectoarele EFFAT sunt esențiale pentru securitatea alimentară europeană, ocuparea forței de muncă și bunăstarea locală în comunități. Unele sectoare industriale se dezvoltă, se înalță și scad în timp, însă sectoarele EFFAT contribuie la însăși subzistența societăților noastre", a explicat Harald Wiedenhofer, secretar general al EFFAT. Sectorul agroalimentar joacă un rol esențial în Europa de sud-est, este mai durabil să-și dezvolte marele potențial decât să importe mărfuri agroalimentare din America Latină sau din alte părți ale lumii. apăra regiunile și lucrătorii europeni diferiți ".

Recomandările privind politica industrială confirmate în Belgrad sunt disponibile online în EN și HR. Traducerile în BG și RO vor fi disponibile în curând.

Sindicatul european al industriei este vocea a 7 milioane de bărbați și femei care lucrează în lanțurile de aprovizionare din sectoarele producției, mineritului și energetic din întreaga Europă. Scopul nostru este de a proteja și de a promova drepturile lucrătorilor.

EFFAT este Federația Europeană a Sindicatelor pentru Alimentație, Agricultură și Turism. Ca federație europeană a sindicatelor, reprezentând 120 de sindicate naționale din 35 de țări europene, EFFAT apără interesele a aproximativ 22 de milioane de lucrători față de instituțiile europene, asociațiile patronale europene și companiile transnaționale. EFFAT este membru al CES și organizația regională europeană a FUE.

Sursa http://www.effat.org

Pagina 3 din 139
giweather joomla module

Go to top