AGROSTAR

AGROSTAR

Buletin sindical informativ

8 septembrie 2017

Pentru mai multe informații puteți accesa

www.syndex.ro      

                                                                                                                                                                                                     

Ameninţări dure din partea sindicatelor pentru Guvern

CNSLR – Fraţia spune că va declanşa acţiuni de protest, inclusiv grevă generală, dacă până la 1 noiembrie 2017 guvernul nu va modifica Legea dialogului social.

În plus, sindicatele mai vor ca Executivul să renunțe la trecerea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, începând cu 1 ianuarie 2018.

Pe de altă parte, sindicaliştii îşi exprimă speranţa că „dorinţa partidului aflat la guvernare de a respecta Programul social cu care au câştigat alegerile va stimula dialogul responsabil între partenerii sociali”, fiind singura modalitate de a rezolva problemele sociale.

Sursa: www.vremeanoua.ro

Programul de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii a atras până în prezent 32.000 de beneficiari pentru o cantitate totală de lână de 22.200 tone, a anunțat, vineri, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Ajutorul constă în acordarea unui sprijin de 1 leu pe kilogramul de lână comercializată către un centru de colectare sau o unitate de procesare a lânii.

Potrivit unui comunicat al MADR remis AGRPRES, în perioada 17 iulie — 30 august 2017 a avut loc înscrierea pentru obținerea 'Ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii', iar în perioada următoare, reprezentanții Direcțiilor pentru Agricultură Județene, împreună cu reprezentații Agenției Naționale pentru Zootehnie (ANARZ) vor verifica existența exploatațiilor pentru crescătorii de ovine înscriși în Program.

Ulterior, după controlul administrativ, se vor depune la Direcțiile pentru Agricultură documentele justificative de plată, până la data 1 iulie 2018. Documentele justificative de plată sunt factura/fila/filele din carnetul de comercializare, din care să rezulte cantitatea de lână comercializată, precizează MADR.

Schema de ajutor de minimis are o finanțare de 36 de milioane de lei, iar banii se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinație Ministerului Agriculturii prevăzute pe anul 2018.

Potrivit MADR, valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unui beneficiar nu poate depăși suma de 15.000 de euro pe durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar actual (2018) și în cele două exerciții financiare precedente (2016, 2017).

Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc într-o singură tranșă anuală. Beneficiarii sunt persoanele fizice care au atestat de producător, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, persoanele juridice și orice forme asociative cu personalitate juridică.

De asemenea, beneficiarii trebuie să dețină o exploatație de ovine înregistrată în Registrul Național al Exploatațiilor și să facă dovada comercializării cantității de lână pentru care solicită acordarea sprijinului.

Derularea sprijinului se face prin direcțiile pentru agricultură județene sau a municipiului București.

SURSA:AGERPRES.

România este ţara care în ultimii ani a vândut cel mai mult teren agricol, iar străinii au profitat de situaţie.

Fenomenul este văzut drept îngrijorător chiar de Comisia Europeană, care a comandat un studiu în acest sens unui institut de cercetare olandez. Pentru că, în prezent, cei mai mari jucători de pe piaţă nu sunt români, statul pregăteşte o modificare a legii pentru străinii care investesc în agricultură.

Cele mai recente statistici arată că străinii deţin 40 la sută din suprafaţa arabilă de la noi. Este vorba despre aproximativ 5,3 milioane de hectare. Cifra este verificată de cei din Ministerul Agriculturii.

Numai la Constanţa, de exemplu, au 30 la sută din pământurile pe care se face agricultură.

Cercetătorii olandezi dau exemplul unui mare holding din localitatea Nuntaşi, judeţul Constanţa. Libanezii deţin 65.000 de hecare de teren agricol. Dacă am lipi toate terenurile, vorbim de o suprafață mai mare decât Insula Mare a Brăilei.

Libanezii exportă cereale şi carne în Orientul Mijlociu şi în estul Africii.

În timp ce libanezii deţin peste 65.000 de hectare de teren arabil, prin comparaţie, în Germania, cea mai mare firmă agricolă dispune doar de 38.000.

Potrivit studiului comandat de Comisia Europeană, firmele care au suprafeţe uriaşe de teren reprezintă o ameninţare pentru agricultură familială şi pentru economia locală.

Suprafeţe însemnate se află şi în proprietatea unor austrieci, însă inclusiv băncile şi companiile de asigurări străine au intuit că la noi preţul pământului va continua să crească, aşa că au cumpărat masiv.

Statisticile Agenţiei de Cadastru arată că cele mai multe tranzacţii s-au făcut în vestul ţării, iar fruntaş este judeţul Timiş, unde în ultimul an s-au dublat.

NICOLAE OPREA, PREŞEDINTE COMISIA DE AGRICULTURĂ CJ TIMIŞ: ”În mare parte, recolta a fost luată şi exportată în ţările lor. Și au venit de la ei produse agroalimentare începând de la făină, patiserie, carne, lapte, procesate la ei, adugă plus valoarea la ei în ţară.”

În Arad, anul acesta au fost înregistrate 18.000 de tranzacţii cu terenuri agricole, iar străinii au ajuns să controleze 20 la sută din suprafaţă arabilă a judeţului. Pământul cel mai fertil s-a vândut cu 12.000 de euro hectarul.

FLORIN DEZNAN, DIRECTOR FIRMĂ AGRICOLĂ: “Au crescut foarte mult preţurile. E un dezavantaj pentru producătorii, deoarece romanii nu au bani aşa mulţi ca şi firmele care au în spate capitaluri de investiţii.”

Străinii au început să cumpere pământ în România din 2014, când piaţă funciara a fost liberalizată.

LIVIU DRAGNEA, PREŞEDINTELE CAMERA DEPUTAŢILOR:
Trebuie să stopăm cea ce se întâmplă în domeniul vânzării de terenuri agricole în România, este o lege care este păcălită. Vom intra cu un proiect de lege foarte repede în parlament prin care să ajutăm în primul rând românii să cumpere terenuri.”

Decizii similare au început să ia şi stalele vecine. Parlamentarii sârbi, de exemplu, au adoptat o lege care cere fiecărui cetăţean din UE să trăiască în Serbia cel puţin 10 ani înainte de a putea cumpără teren agricol şi nu mai mult de două hectare.

SURSA:STIRILEPROTV.RO

Situaţia sclaviei moderne în România este considerată a se deteriora mai rău decât în orice altă ţară la nivel mondial.

România a coborât 56 de locuri în clasamentul sclaviei moderne, până pe locul 66-lea, cu cel mai mare risc. Riscurile sclaviei moderne au crescut în aproape trei sferturi din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene pe parcursul ultimului an, potrivit celei de-a doua ediţii a Indexului Sclaviei Moderne (MSI), realizată de consultantul de risc Verisk Mapleroft. Cele cinci ţări care prezintă cel mai mare risc sunt România, Grecia, Italia, Cipru şi Bulgaria - puncte-cheie de intrare în regiune a migranţilor, care sunt extrem de vulnerabili la exploatare. Cercetarea, care evaluează 198 de ţări prin puterea legilor, eficacitatea aplicării lor şi severitatea încălcărilor, arată scăderi ale scorurilor pentru 20 de ţări din tot blocul european. Robie şi trafic de persoane Însă în România situaţia este cea mai gravă. Ţara noastră, alături de Italia, înregistrează cele mai grave încălcări de drepturi din Uniunea Europeană, ce vizează: forme severe de muncă forţată, cum ar fi robia şi traficul de persoane, arată analiza Verisk Mapleroft. Din UE, numai Italia se află mai jos, pe locul 133, însă ea a coborât numai 16 locuri în clasament.


Organizaţia Internaţională pentru Migraţie estimează că peste 20.000 de imigranţi au intrat în Europa în 2017, dintre care 85% au debarcat în Italia. Sosirile în Grecia au scăzut dramatic de la semnarea Acordului UE-Turcia privind refugiaţii în 2016, dar ţara, care a scăzut cu 17 locuri în index, găzduieşte un număr semnificativ de migranţi şi rămâne o destinaţie-cheie pentru traficul de fiinţe umane. Potrivit lui Verisk Maplecroft, prezenţa acestor populaţii migrante vulnerabile în ţările primare de sosire contribuie în mod esenţial la creşterea numărului de sclavi în mai multe sectoare din regiune, cum ar fi agricultura, construcţiile şi serviciile. Datorită schimbării geografice a sosirilor migranţilor, Verisk Maplecroft se aşteaptă ca riscul sclaviei moderne să se înrăutăţească în Italia în anul următor, agricultura fiind un sector îngrijorător. „Criza migranţilor a crescut riscul incidentelor de sclavie care apar în lanţurile de aprovizionare ale

Chiar şi cele mai mari economii ale UE nu sunt imune la creşterea riscului de sclavie. Germania şi Marea Britanie au înregistrat schimbări uşor negative în scorurile lor.

SURSA:ADEVARUL.

 

 

 

 

Europenii consumă din ce în ce mai mult unt într-o perioadă în care preţurile cresc puternic, stocurile sunt în scădere, iar giganţii din sectorul produselor lactate avertizează cu privire la un deficit iminent pentru acest aliment, potrivit CNBC.

În iunie, preţurile untului au crescut cu 14%, atingând  maxime istorice, potrivit cifrelor publicate de Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură din cadrul ONU.

În Uniunea Europeană, un indice al rezervelor de unt scăzuse la numai 1.396 tone până la sfârşitul lunii mai, potrivit UE.

Scăderea a fost de 99%, de la 82.548 tone în mai 2016. Kevin Bellamy, strateg în cadrul Rabobank, argumentează că la creşterea preţurilor untului şi-a adus contribuţia, pe lângă deficitul recent de ofertă, o reorientare a consumatorilor către produse mai naturale.

Studii recente au pus sub semnul îndoielii legătura dintre unt şi bolile cardiovasculare, sporind entuziasmul consumatorilor pentru acest produs. În plus, publicitatea negativă din jurul unor produse ca margarina pare să-i fi determinat pe consumatori să revină la unt. 

SURSA:ZF.RO

In primul semestru din 2017, importurile României au totalizat 36,7 miliarde de euro, din care 8,8% au fost importuri de alimente – 3,2 miliarde de euro. Această sumă n-a mai fost consemnată după 1989 şi este dublă faţă de cea din semestrul I 2008, arată statisticile oficiale consultate de MEDIAFAX.

Datele comunicate miercuri de Institutrul Naţional de Statistică (INS) arată că exporturile agroalimentare ale României în prima jumătate a anului 2017 au fost de doar 2,1 miliarde de euro, rezultând un deficit comercial – decalaj faţă de importuri – de 1,1 miliarde de euro, un alt record istoric.

În anul „de vârf” al economiei, 2008, importurile agroalimentare din primul semestru însumau 1,6 miliarde de euro. Apoi au urcat constant, trecând pragul de două miliarde de euro în prima jumătate a anului 2013 şi ajungând la 2,9 miliarde de euro în aceeaşi perioadă din 2016.

Acum, în 2017, specialiştii spun că avem unul dintre cei mai buni ani agricoli, dar producătorii autohtoni n-au reuşit să acopere decât într-o mică măsură cererea de produse alimentare. Comerţul cu amănuntul la această grupă de produse a crescut, în primul semestru din acest an, cu 3,5% faţă de acelaşi interval din 2016, arată datele INS.

Patronatele din agricultură spun că infrastructura de depozitare cu atmosferă controlată a produselor agroalimentare poate menţine cel mult 40% din producţia naţională, restul – fiind imposibil de depozitat pe termen lung – se vinde imediat după recoltă sau se livrează la export. Din această cauză, în fiecare an, România importă masiv mâncare în lunile de iarnă şi primăvară, reechilibrând apoi – în lunile de vară şi toamnă – balanţa exporturi/importuri.

Singurul an în care balanţa comercială cu produse agroalimentare a înregistrat un excedent (exporturi mai mari decât importurile) a fost 2015, pe fondul unor livrări-record de cereale pe pieţele externe.

SURSA:ZF.RO

Ministrul belgian al Agriculturii, Denis Ducarme, a declarat miercuri că autorităţile olandeze au descoperit încă din noiembrie 2016 mai multe loturi de ouă contaminate cu un insecticid, dar nu au informat partenerii europeni, relatează site-ul agenţiei The Associated Press.

Ducarme a precizat că Agenţia pentru siguranţă alimentară din Belgia are documente oficiale "care indică prezenţa substanţei Fipronil în ouă din Olanda încă de la sfârşitul lunii noiembrie a anului 2016", dar "nu a existat nicio comunicare oficială din partea Olandei în legătură cu această situaţie".

Ministrul belgian al Agriculturii l-a contactat pe omologul său olandez pentru explicaţii, apoi a vorbit şi cu comisarul european pentru Agricultură, care "părea să aibă deja această informaţie".

Denis Ducarme a mai precizat că verificările privind siguranţa alimentelor au fost amplificate după descoperirea ouălor contaminate în Belgia, luna trecută.

otodată, ouăle controlate în Belgia conţineau niveluri foarte reduse de insecticid. În cazul unei companii, un al doilea test a depistat prezenţa insecticidului peste limita europeană permisă, iar această firmă se află în carantină din 18 iulie.

În ultimele zile, milioane de ouă din mai multe ţări europene au fost retrase din magazine din cauza contaminării cu fipronil, un insecticid toxic a cărui utilizare este interzisă în producţia de alimente.

Germania, Olanda, Belgia, Marea Britanie şi Franţa au raportat că mai multe loturi de ouă din import care au fost contaminate. Totodată, retaileri din Suedia şi Elveţia au intentat deja procese în acest caz.

Sursa contaminării a fost detectată la un furnizor de produse de curăţenie din Olanda. Fipronil este o substanţă folosită în mod frecvent în produsele veterinare pentru a combate puricii, căpuşele sau păduchii, însă este interzisă utilizarea în cazul animalelor destinate pentru consum.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, această substanţă este foarte toxică şi ingerarea ei în cantităţi însemnate pe termen lung poate cauza probleme medicale severe, afectând ficatul, glandele tiroide şi rinichii.

SURSA:MEDIAFAX.RO

Guvernul pregătește un proiect de lege potrivit căruia patronii din agricultură vor beneficia de mai multe facilități fiscale. Executivul preconizează că în acest fel forța de muncă din sectorul agricol va crește semnificativ. 

Ministerul Agriculturii pregătește un proiect de lege care prevede ca angajatorii din sectorul agricol să fie scutiți de plata unor obligații fiscale dacă angajează minimum trei persoane cu vârsta de până în 40 de ani. 

Impactul bugetar estimat ar fi de 25 de milioane de euro anual.

Ministerul Agriculturii pregătește şi un alt proiect care îi are drept beneficiari pe tinerii agricultori.

 "Avem in vedere dezvoltarea unor proiecte pilot astfel incat sa punem la dipsozitie si terenul dar si pachetul financiar", a declarat Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

Proiectul privind facilitățile fiscale urmează să fie depus în septembrie la Parlament, astfel încât de la 1 ianuarie 2018 să intre în vigoare. 

SURSA:ROMANIATV.NET

În ultimele trei decenii, din live­­zi­­le și pepinie­­rele pomicole ro­­mâ­­nești au dis­­pă­­rutaproa­­pe 50 de milioane de pomi fruc­­tiferi, astfel că, în prezent, doar pe mai pu­­țin de 1% din suprafața agricolă a țării se mai practică pomicultura.

Oricum, cea mai mare parte a fermelor pomicole sunt de sub­­zis­­ten­­ță și produc predominant pentru autoconsum. În acest context, pe mesele ro­­mâ­­nilor apar din ce în ce mai des mere sau pere care nu poartă eticheta „Made in Romania“.

Cifrele agriculturii românești arată că supra­­fa­­ța totală a livezilor se ridica anul trecut la doar 137.500 de hectare, ceea ce reprezintă mai puțin de 1% din suprafața agricolă a țării, potrivit calculelor NewMoney pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică. E ade­­vă­­rat, suprafața livezilor din România a scăzut constant în ultimele trei decenii, ajungând anul trecut la aproape jumătate față de 1990, când existau aproximativ 231.000 de hectare cu plantații pomicole, mai arată datele de la Sta­­tistică.

În acest context, și numărul efectiv de pomi fructiferi a scăzut de la an la an, ajungând în 2016 la puțin peste 75 de milioane, față de pes­­te 124 de milioane în 1990.

Mare parte din plantațiile pomicole româ­­nești, aproape ju­­mă­­tate, sunt de prun, iar la ni­­ve­­lul anului trecut, în România existau aproa­­pe 35 de milioane de astfel de pomi, ca­­re au produs 513.000 de tone de fructe. În clasament, urmează merii și perii, cu aproape 25 de milioane de pomi și o produc­­ți­­e de 467.000 de tone în 2016, res­­pectiv 3,2 milioane de pomi, cu o producție de aproape 53.000 de to­­ne. În ansamblu, produc­­ția de fructe s-a ridicat anul trecut la 1,2 milioane de tone, mai ara­­tă informațiile de la Sta­­tis­­­tică.  Iar pentru a completa tabloul pomiculturii ro­­mâ­­nești din prezent, trebuie spus că densita­­tea medie în livezi este de 545 de pomi la hec­­tar, potrivit NewMoney.

Oricum, trăgând linie, cert este că pomicultura este o activitate cu bătaie lungă, iar recuperarea investiției într-o livadă se face în cel puțin doi-patru ani, în funcție de soi. Nu de pu­­­­ține ori specialiștii în agricultură au arătat că pomii din livezile românești sunt destul de îm­­bă­­trâniți, astfel că, pentru a compen­­sa acest fenomen, ritmul de regene­­rare prin noi plantări ar trebui să creas­­că conside­­rabil.

Rodul românesc

România are o îndelungată tradiție pe zona de pomicultură, existând mai multe stațiuni de cercetare în majoritatea bazinelor pomicole. Dincolo de această tradiție, să vedem și câteva cifre care definesc producția pomicolă de azi.

  • 35 de milioane de pruni existau în România anul trecut, care au produs 513.000 de tone de fructe. Prunii reprezintă aproape jumătate din numărul de pomi fructiferi din România.
  • 1,2 milioane de tone a fost producția totală de fructe de anul trecut din România, arată informațiile de la Statistică.
  • 137.500 de hectare de livezi pe rod existau în ansamblu la nivelul anului trecut în România, suprafață aproape la jumătate față de anul 1990

SURSA:NEWMONEY.RO

Guvernul limitrează drastic capacitatea autorităților locale de a suprataxa terenurile agricole nelucrate mai mult de doi ani.

Românii care nu își lucrează terenul agricol mai mult de doi ani vor plăti, de regulă, mai puțin decât în prezent, după data de 1 septembrie 2017, moment la care intră în vigoare noile modificări ale Codului Fiscal.

Actualele prevederi spun că un Consiliul Local poate majora cu 500% impozitul aplicat, dacă terenul stă nelucrat mai mult de doi ani.

În prezent pentru un hectar de teren agricol, arabil, se plătește o sumă cuprinsă între 42 și 50 de lei pe an la care se aplică niște coeficienți de corecție cuprinși între 0,9 și 2,6 în funcție de rangul localității și poziționarea terenului. Astfel impozitul pooate varia între 37 de lei și 130 de lei. Majorarea impozitului cu 500% l-ar crește la 185 – 650 lei pe hectar.

Noile prevederi stabilesc la cel mult 100 de lei suprataxa ce poate fi aplicată de către Consiliul Local pe hectarul de teren nelucrat. Aceasta face ca valoarea maximă a impozitului aplicat terenului lăsat în paragină timp de doi ani să ajungă la cel mult 230 de lei.

Totodată Guvernul propune scutirea de impozit a mijloacelor de transport agricol, utilizate efectiv pentru persoanele fizice care obțin venituri din activitatea agricolă și pentru persoanele juridice care au ca obiect de activitate agricultura și care au înregistrate în contabilitate venituri și cheltuieli din agricultură.

SURSA:DIGI24.RO

Pagina 3 din 130
giweather joomla module

Go to top