AGROSTAR

AGROSTAR

COMUNICAT DE PRESĂ - BLOCUL NATIONAL SINDICAL

Solidaritate, responsabilitate socială, echitate, echilibru - sunt principii de bază statuate în Convențiile și Recomandările Organizației Internaționale a Muncii, dar și în Tratatele și reglementările europene. Din păcate, ca multe alte caracteristici ale unei societăți democratice mature și dezvoltate, ele nu reprezintă o preocupare pentru clasa politică din România.

Intenţia Guvernului României de a transfera contribuţiile sociale exclusiv în sarcina angajatului, este una care dovedeşte felul în care guvernanţii ignoră nu doar legislaţia europeană în vigoare, dar şi nevoile şi drepturile cetăţenilor români, obligaţi să fie cobai pentru măsuri și politici netestate nicăieri în lume. Prin urmare, considerăm această decizie a actualului guvern de a transfera integral în sarcina salariaților responsabilitatea finanțării sistemului de pensii și asigurări de sănătate – ca fiind o măsură incoerentă, hazardată şi total defavorizantă față de cel în slujba căruia ar trebui să fie guvernanţii: poporul român.

 

În nici o țară din Europa finanțarea sistemului de securitate socială nu se asigură exclusiv de către angajat, pentru că vorbim de solidaritate și de responsabilitate socială asumată în mod echilibrat între angajat și angajator.

Practica europeană arată o asumare împreună – angajat și angajator – a finanțării sistemului de securitate socială.

La nivel mondial, din 119 țări care au în implementare un sistem de protecție socială și a căror fiscalitate este monitorizată[1], nici măcar una nu are în întregime această sarcină alocată exclusiv angajatului.

 

România va fi de la 1 ianuarie 2018 singurul stat din Uniunea Europeană în care contribuțiile la sistemul de securitate socială vor fi asumate integral de angajat.

 

 Acest transfer al responsabilităţii finanţării sistemelor de securitate socială către angajat înseamnă de fapt:

  • Toate riscurile demografice și de sustenabilitate a sistemului de pensii și a celui de sănătate vor fi transferate către salariat, fapt ce va genera un război între presiunea fiscală pe salariat și adecvarea veniturilor pentru beneficiari. Cele 2 sisteme – sistemul public de pensii și cel de asigurări de sănătate - sunt oricum greu sustenabile, în acest moment raportul între salariați și pensionari fiind de aprox 1:1. În sistemul de asigurări de sănătate erau la sfârșitul anului 2016 - 17.130.940 persoane asigurate – aprox 11,4 milioane plătesc contribuții de asigurări sociale. Pentru aproape 6 milioane de contribuabili (alții decât salariații), contribuția la fondul de sănătate este extraordinar de redusă, aprox 5 milioane de salariați asigură peste 80% din finanțarea sistemului de asigurări de sănătate.

Chiar dacă în mod ostentativ recunoașterea fragilității sistemul de securitate socială din România, majoritatea rapoartelor de monitorizare, indiferent că ne referim la Comitetul European pentru Drepturi Sociale (Consiliul Europei) sau Comitetul de Experți pentru aplicarea Convențiilor și Recomandărilor (OIM)  au atras atenția Guvernului României cu privire la nivelul extrem de redus al indemnizațiilor acordate ca beneficii ale sistemului de asigurări sociale.

În fiecare an, cu unele fluctuații generate de evoluția salariului minim, bugetul de stat a trebuit să intervină cu subvenții pentru acoperirea deficitului sistemului public de pensii sau cel al fondului unic de asigurări de sănătate. Mai ales în aceste condiții decizia de a tăia finanțarea acestor sisteme pare a fi de neexplicat.

 

  • Măsura încalcă flagrant convenții internaționale ratificate de România cu privire la sistemele de securitate socială, recomandări ale OIM sau directive europene prin renunţarea la principiile solidaritaţii și asumării echitabile și echilibrate a sarcinii finanțării.
  • Convenția nr. 102/1952 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii (O.I.M.) - Art 71 alin 2 – ”Totalul cotizaţiilor de asigurări suportate de salariaţii protejaţi nu trebuie să depăşească 50% din totalul resurselor financiare alocate pentru protecţia salariaţilor, a soţiilor şi copiilor lor.”.
  • Directiva Consiliului nr. 80/987/CEE privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la protecţia salariaţilor în cazul insolvabilităţii angajatorului, transpusă prin Legea 200/2006.
  • Recomandarea OIM nr 202/2012 privind protecția socială  - „Solidaritate în finanțarea sistemelelor de securitate socială și totodată urmărirea unui echilibru optim între responsabilitățile și interesele celor ce finanțează și/sau beneficiază de schemele de securitate socială”.  
  • Recomandarea OIM 67 /1944 - ”Costul prestațiilor, inclusiv costul administrării, ar trebui distribuit între persoanele asigurate, angajatori și contribuabili, în așa fel încât să fie echitabil față de persoanele asigurate, și totodată, să se evite înrăutațirea situației persoanelor asigurate ce au venituri mici, precum și orice fel de perturbare a activității.”

 

  • Rămân fără finanțare: asigurările de șomaj, asigurările în caz de accidente de muncă și boli profesionale, garantarea creanțelor salariale în cazul insolvenței angajatorului, asigurarea pentru concedii medicale și indemnizații.
  • Neoficial se anunță că acestea vor fi preluate în plată de bugetul de stat, oficial nu se cunoaște ce se va întâmpla cu aceste prestații.

 

Această decizie contribuie la precarizarea situației lucrătorilor români în spațiul european și este o discriminare la nivel de drepturi, prin dispariția principiului contributivității în cazul celor 4 componente mai sus menționate.

Libera circulație a lucrătorilor este unul din drepturile fundamentale ale cetățenilor europeni, fără coordonarea sistemelor de securitate socială din statele membre această libertate ar fi imposibil de exercitat.

La nivelul Uniunii Europene sistemele de securitate socială nu sunt armonizate, ele sunt în responsabilitatea exclusivă a statelor membre. Cu toate acestea Uniunea a stabilt reguli cu privire la interacțiunea sistemelor de securitate socială.

Pentru a putea garanta că cetățenii fiecărui stat membru sunt acoperiți în mod continuu de unul din sistemele statelor membre, atunci când este mobil la nivel european, au fost create punți de legătură între sistemele de securitate socială naționale, astfel încât să se evite situația ca un lucrător să fie lăsat fără protecție sau să aibă dublă protecție.

În condițiile în care nu mai există contributivitate pentru cel puțin 3 din lista componentelor acoperite de coordonare, lucrătorii din România care decid să lucreze în afara țării dacă la un moment dat ar avea nevoie și ar fi îndreptățiţi să primească un beneficiu al sistemului de securitate socială, nu vor putea folosi perioada cât au lucrat în țară, pentru că nu au plătit contribuții și nu pot dovedi stagiul de cotizare.

Această rescriere completă a sistemului de securitate socială ne îndepărtează de modelele de securitate socială aplicate în Europa, făcând și mai dificil procesul de coordonare cu celalalte sisteme de securitate din statele membre.

 

  • Împovărarea angajatului prin această măsură care îi va diminua veniturile. Azi angajatul plătește contribuții sociale 16,5% și impozit pe salarii – 16%, de la 1 ianuarie salariatul va plăti contribuții sociale – 35% și impozit pe salariu 10%. Angajatorul plătește azi contribuții sociale - 22,75%, de la 1 ianuarie 2018 va plăti - 0%.

Actualmente Guvernul nu poate garanta includerea contribuțiilor angajatorului în câștigul salarial brut decât în cazul salariului minim și al salariilor din sectorul bugetar, iar în acest moment peste 25% din salariații din România sunt plătiți la nivelul salariului minim, așadar ierarhia salarială va fi în mod excesiv aplatizată.

În urma acestui transfer, la 1 ianuarie 2018, creșterea reală a salariului minim va fi 0, în sumă nominală salariul minim net pe economie va crește cu 1 leu (noul salariu minim anunțat pentru 1 ianuarie 2018 fiind de 1750 lei). Creșterea salariului minim de la 1450 la 1550, asa cum era anunțat în programul de guvernare, în condițiile păstrării actualului sistem de contribuții, ar fi însemnat creșterea salariului minim net cu 68 lei.

În fapt, Guvernul poate garanta păstrarea salariului minim net doar pentru cei care la 31 decembrie 2017 erau plătiți la nivelul salariului minim. Salariații ale căror salarii sunt situate în intervalul 1450 – 1750 vor fi la fel de expuși riscului de diminuare a salariului net.

Pentru salariații din sectorul economic, alții decât cei încadrați la nivelul salariului minim, Guvernul se bazează în acest proces pe un singur mecanism – buna credință a angajatorilor sau altfel spus ”mila lui Dumnezeu”.

Cel mai probabil salariații din sectorul privat vor suporta din salariul net acest transfer, cu unele ajustări generate de evoluția salariului minim.

Chiar dacă toți angajatorii din România ar da dovadă de bună credință, atât pentru ei cat și pentru angajaţi, acest proces de transfer va fi un coșmar. În baza de cacul a contribuțiilor sociale sunt incluse componente ale salariului cum ar fi sporuri, sau beneficii în bani sau în natură - care sunt sau nu permanente, drept urmare, și dacă angajatorul ar fi de acord să includă în câștigul salarial contribuțiile plătite anterior de angajator, acest proces ar fi unul extrem de greoi și birocratic. Cel mai probabil în cazul componentelor ce nu sunt permanente, creșterea cotei de contribuții va fi suportată în întregime de salariat.

De exemplu, la un salariu brut de 2500 lei, salariatul va pierde până la 297 lei, adică o reducere nominală cu aproximativ 17% a salariului net.

 

  • Dispar contribuțiile pentru condițiile de muncă deosebite sau speciale (plătite suplimentar de angajator), ca urmare vor dispărea și beneficiile celor ce lucrează în aceste condiții de muncă (reducerea vârstei de pensionare și a stagiului de cotizare fără afectarea nivelului drepturilor). În acest moment angajatorii ale căror locuri de muncă sunt încadrate în condiții de muncă deosebite – plătesc o cotă suplimentară de 5%, iar cei cu locuri de muncă speciale plătesc o cotă suplimentară de 10%.

 

În timp ce adevăratele motive pentru care actuala coaliție de guvernare și-a asumat o astfel de decizie rămân ascunse opiniei publice, argumentele lansate public în susținerea acestei inițiative nu pot fi considerate reale pentru că:

  • ”Reducerea deficitului bugetului asigurărilor sociale și fondului de asigurări de sănătate.”:
    • Transferul contribuțiilor de la angajator la angajat este doar o rotire între două tipuri de contribuții, ambele venituri ale bugetului de asigurări sociale / fondul de asigurări de sănătate, respectiv un transfer contabil între două capitole bugetare. În funcție de modul în care se va aplica acest transfer, se poate vorbi cel mult de o compensare între creșterile de contribuții sociale și reducerea impozitului pe salarii. Bugetul de stat subvenționează în acest moment ambele sisteme, în consecință va fi cel mult o compensare între tipuri de venituri.
  • ”Vor crește pensiile prin luarea în calcul inclusiv a contribuțiilor care azi sunt suportate de angajator”:
    • Nici pensiile celor ce contribuie azi nu vor fi mai mari în viitor datorită acestei măsuri, o dată cu creșterea câștigului salarial brut individual crește cel puțin în mod similar și câștigul salarial mediu brut pe economie, știut fiind faptul că pensia se calculează plecând de la raportul între câștigul brut individual bază de calcul și câștigul salarial mediu brut pe țară aferent fiecărei luni de cotizare.
  • ”Reducerea birocrației și creșterea gradului de colectare”:
    • În acest moment angajatorul întocmește un singur ordin de plată pentru toate contribuțiile sociale, și depune o singură declarație lunară pentru toate contribuțiile, indiferent de bugetul / fondul de care aparțin și indiferent dacă sunt datorate de angajator sau de angajat. Colectarea și plata se va face în continuare tot de către angajatori, reținerea la sursă și nevirarea nu mai este considerată infracțiune în urma deciziei Curții Constituționale.

 

Prin aderarea la Uniunea Europeană, cei mai mulți români au sperat la justiție socială, protecție socială și condiții de muncă și de viață decente.

Protecția socială oferă lucrătorilor siguranța unui venit în perioada de tranziție între două locuri de muncă, în perioadele de îmbolnăvire, invaliditate, maternitate sau pensionare.

Dispariția surselor de finanțare înseamnă implicit dispariția prestațiilor sau preluarea acestora de către bugetul de stat. În cazul dispariției prestațiilor mai sus menționate, România își încalcă angajamentele asumate la nivel european și internațional.

 În cazul preluării acestor prestații de către bugetul de stat apare inevitabil întrebarea - de ce decizia de a concedia, de a nu investi în sănătatea și securitatea la locul de muncă sau falimentul unui angajator trebuie asumate public de toti cei ce susțin bugetul de stat?

 

Securitatea socială este în același timp un cost dar și o investiție pentru angajatori. Globalizarea și politicile de ajustare impun mai mult ca oricând existența unor sisteme sustenabile de asigurări sociale.

Protecția socială trebuie să fie parte integrantă a modelului economic și social. Dreptul la muncă este garantat de Constituție, lucrătorul trebuie să aibă dreptul să-și aleagă locul de muncă și programul de lucru. Securitatea socială trebuie să faciliteze mobilitatea și dezvoltarea profesională a lucrătorilor.

SURSA:BNS.

 

Lucrătorii din țările situate în estul Uniunii Europene câștigă cu mult sub jumătate din salariul mediu al lucrătorilor din vestul UE, potrivit unui studiu publicat recent.

Sursa: CES

Lucrătorii din 10 țări situate în estul UE câștigă între 42% (Estonia) și chiar sub 18% (Bulgaria) din salariile obținute de lucrători din vestul UE. Numai în Slovenia lucrătorii câștigă mai mult de jumătate, salariile acestora fiind de 60% în raport cu media UE15.

Diferența salarială dintre est și vest în cadrul UE era în curs de diminuare spre sfârșitul anilor 1990 și la începutul anilor 2000, însă acest trend a încetat odată cu criza economică din 2008.

În 6 din cele 11 țări din estul UE, diferența salarială s-a accentuat între 2008 și 2016. Cele mai drastice valori au fost înregistrate la salariile din Croația, care au scăzut de la 43% la 37% din media UE din vest, iar Ungaria a scăzut de la 35% la 28%.

De asemenea, ecartul salarial s-a amplificat în Polonia (unde lucrătorii câștigau 29% din media UE15 în 2016, față de 31% în 2008), România, Republica Cehă și Slovenia.

"Diferența de salarizare dintre est și vest în UE este șocant de mare și este rezultatul exploatării muncitorilor în țările în care sindicatele și procesul de negociere colectivă sunt slabe“, a declarat Esther Lynch, secretar confederal al Confederației Europene a Sindicatelor (CES).

"În timpul crizei, reducerile salariale au fost mai răspândite, iar creșterile salariale au fost mai mici în estul UE, deoarece angajatorii reușeau mai ușor să le impună. Desigur, diferențele din punct de vedere al productivitatii și al costurilor de trai implică faptul că salariile nu vor fi aceleași, dar tot nu se explică o atât de mare discrepanță între salarii."

"Lucrătorii din estul UE trebuie să beneficieze de creșteri salariale mai mari decât inflația și de creșterea productivității, pentru a compensa exploatarea din trecut. UE și guvernele naționale ar trebui să încurajeze negocierea colectivă și întărirea sindicatelor și organizațiilor patronale. Multinaționalele din estul UE ar trebui să plătească salarii mai echitabile și ar trebui să respecte dreptul forței lor de muncă din est la negocierea colectiva. Multe dintre aceste companii sunt foarte bune în ceea ce privește respectarea drepturilor sindicale în țara de origine, dar mai puțin în ceea ce privește operațiunile din estul UE. De asemenea, sunt necesare creșteri ale salariilor minime, pentru a asigura un prag de decență și pentru a crește nivelurile salariale în general."

CES a solicitat ca salariile minime să nu fie mai mici de 60% din salariul mediu UE și să se îndrepte către un salariu care să asigure o viață decenta.

Cercetarea, efectuată de Institutul European al Sindicatelor, a fost publicată recent de Bela Galgoczi în "Social Europe": https://www.socialeurope.eu/2008-year-east-west-wage-convergence-came-standstill.

Notă: salariile menționate mai sus sunt salarii nominale, calculate în euro. Salariile în euro nu sunt ajustate în funcție de inflație sau costul vieții.

Tabelul de mai jos prezintă salariul mediu nominal în UE11, în %, din media UE15. UE15 = 100

Țara

2016

2008

SIovenia

59,5

60,5

Estonia

42,3

37,0

Croația

36,9

43,5

Slovacia

36,8

32,7

Republica Cehă

36,7

38,8

Letonia

34,7

33,0

Lituania

32,5

30,3

Polonia

29,2

31,0

Ungaria

28,2

34,7

Romania

21,1

22,8

Bulgaria

17,7

11,8

Buletin sindical informativ

8 septembrie 2017

Pentru mai multe informații puteți accesa

www.syndex.ro      

                                                                                                                                                                                                     

Ameninţări dure din partea sindicatelor pentru Guvern

CNSLR – Fraţia spune că va declanşa acţiuni de protest, inclusiv grevă generală, dacă până la 1 noiembrie 2017 guvernul nu va modifica Legea dialogului social.

În plus, sindicatele mai vor ca Executivul să renunțe la trecerea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, începând cu 1 ianuarie 2018.

Pe de altă parte, sindicaliştii îşi exprimă speranţa că „dorinţa partidului aflat la guvernare de a respecta Programul social cu care au câştigat alegerile va stimula dialogul responsabil între partenerii sociali”, fiind singura modalitate de a rezolva problemele sociale.

Sursa: www.vremeanoua.ro

Programul de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii a atras până în prezent 32.000 de beneficiari pentru o cantitate totală de lână de 22.200 tone, a anunțat, vineri, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Ajutorul constă în acordarea unui sprijin de 1 leu pe kilogramul de lână comercializată către un centru de colectare sau o unitate de procesare a lânii.

Potrivit unui comunicat al MADR remis AGRPRES, în perioada 17 iulie — 30 august 2017 a avut loc înscrierea pentru obținerea 'Ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii', iar în perioada următoare, reprezentanții Direcțiilor pentru Agricultură Județene, împreună cu reprezentații Agenției Naționale pentru Zootehnie (ANARZ) vor verifica existența exploatațiilor pentru crescătorii de ovine înscriși în Program.

Ulterior, după controlul administrativ, se vor depune la Direcțiile pentru Agricultură documentele justificative de plată, până la data 1 iulie 2018. Documentele justificative de plată sunt factura/fila/filele din carnetul de comercializare, din care să rezulte cantitatea de lână comercializată, precizează MADR.

Schema de ajutor de minimis are o finanțare de 36 de milioane de lei, iar banii se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinație Ministerului Agriculturii prevăzute pe anul 2018.

Potrivit MADR, valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unui beneficiar nu poate depăși suma de 15.000 de euro pe durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar actual (2018) și în cele două exerciții financiare precedente (2016, 2017).

Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc într-o singură tranșă anuală. Beneficiarii sunt persoanele fizice care au atestat de producător, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, persoanele juridice și orice forme asociative cu personalitate juridică.

De asemenea, beneficiarii trebuie să dețină o exploatație de ovine înregistrată în Registrul Național al Exploatațiilor și să facă dovada comercializării cantității de lână pentru care solicită acordarea sprijinului.

Derularea sprijinului se face prin direcțiile pentru agricultură județene sau a municipiului București.

SURSA:AGERPRES.

România este ţara care în ultimii ani a vândut cel mai mult teren agricol, iar străinii au profitat de situaţie.

Fenomenul este văzut drept îngrijorător chiar de Comisia Europeană, care a comandat un studiu în acest sens unui institut de cercetare olandez. Pentru că, în prezent, cei mai mari jucători de pe piaţă nu sunt români, statul pregăteşte o modificare a legii pentru străinii care investesc în agricultură.

Cele mai recente statistici arată că străinii deţin 40 la sută din suprafaţa arabilă de la noi. Este vorba despre aproximativ 5,3 milioane de hectare. Cifra este verificată de cei din Ministerul Agriculturii.

Numai la Constanţa, de exemplu, au 30 la sută din pământurile pe care se face agricultură.

Cercetătorii olandezi dau exemplul unui mare holding din localitatea Nuntaşi, judeţul Constanţa. Libanezii deţin 65.000 de hecare de teren agricol. Dacă am lipi toate terenurile, vorbim de o suprafață mai mare decât Insula Mare a Brăilei.

Libanezii exportă cereale şi carne în Orientul Mijlociu şi în estul Africii.

În timp ce libanezii deţin peste 65.000 de hectare de teren arabil, prin comparaţie, în Germania, cea mai mare firmă agricolă dispune doar de 38.000.

Potrivit studiului comandat de Comisia Europeană, firmele care au suprafeţe uriaşe de teren reprezintă o ameninţare pentru agricultură familială şi pentru economia locală.

Suprafeţe însemnate se află şi în proprietatea unor austrieci, însă inclusiv băncile şi companiile de asigurări străine au intuit că la noi preţul pământului va continua să crească, aşa că au cumpărat masiv.

Statisticile Agenţiei de Cadastru arată că cele mai multe tranzacţii s-au făcut în vestul ţării, iar fruntaş este judeţul Timiş, unde în ultimul an s-au dublat.

NICOLAE OPREA, PREŞEDINTE COMISIA DE AGRICULTURĂ CJ TIMIŞ: ”În mare parte, recolta a fost luată şi exportată în ţările lor. Și au venit de la ei produse agroalimentare începând de la făină, patiserie, carne, lapte, procesate la ei, adugă plus valoarea la ei în ţară.”

În Arad, anul acesta au fost înregistrate 18.000 de tranzacţii cu terenuri agricole, iar străinii au ajuns să controleze 20 la sută din suprafaţă arabilă a judeţului. Pământul cel mai fertil s-a vândut cu 12.000 de euro hectarul.

FLORIN DEZNAN, DIRECTOR FIRMĂ AGRICOLĂ: “Au crescut foarte mult preţurile. E un dezavantaj pentru producătorii, deoarece romanii nu au bani aşa mulţi ca şi firmele care au în spate capitaluri de investiţii.”

Străinii au început să cumpere pământ în România din 2014, când piaţă funciara a fost liberalizată.

LIVIU DRAGNEA, PREŞEDINTELE CAMERA DEPUTAŢILOR:
Trebuie să stopăm cea ce se întâmplă în domeniul vânzării de terenuri agricole în România, este o lege care este păcălită. Vom intra cu un proiect de lege foarte repede în parlament prin care să ajutăm în primul rând românii să cumpere terenuri.”

Decizii similare au început să ia şi stalele vecine. Parlamentarii sârbi, de exemplu, au adoptat o lege care cere fiecărui cetăţean din UE să trăiască în Serbia cel puţin 10 ani înainte de a putea cumpără teren agricol şi nu mai mult de două hectare.

SURSA:STIRILEPROTV.RO

Situaţia sclaviei moderne în România este considerată a se deteriora mai rău decât în orice altă ţară la nivel mondial.

România a coborât 56 de locuri în clasamentul sclaviei moderne, până pe locul 66-lea, cu cel mai mare risc. Riscurile sclaviei moderne au crescut în aproape trei sferturi din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene pe parcursul ultimului an, potrivit celei de-a doua ediţii a Indexului Sclaviei Moderne (MSI), realizată de consultantul de risc Verisk Mapleroft. Cele cinci ţări care prezintă cel mai mare risc sunt România, Grecia, Italia, Cipru şi Bulgaria - puncte-cheie de intrare în regiune a migranţilor, care sunt extrem de vulnerabili la exploatare. Cercetarea, care evaluează 198 de ţări prin puterea legilor, eficacitatea aplicării lor şi severitatea încălcărilor, arată scăderi ale scorurilor pentru 20 de ţări din tot blocul european. Robie şi trafic de persoane Însă în România situaţia este cea mai gravă. Ţara noastră, alături de Italia, înregistrează cele mai grave încălcări de drepturi din Uniunea Europeană, ce vizează: forme severe de muncă forţată, cum ar fi robia şi traficul de persoane, arată analiza Verisk Mapleroft. Din UE, numai Italia se află mai jos, pe locul 133, însă ea a coborât numai 16 locuri în clasament.


Organizaţia Internaţională pentru Migraţie estimează că peste 20.000 de imigranţi au intrat în Europa în 2017, dintre care 85% au debarcat în Italia. Sosirile în Grecia au scăzut dramatic de la semnarea Acordului UE-Turcia privind refugiaţii în 2016, dar ţara, care a scăzut cu 17 locuri în index, găzduieşte un număr semnificativ de migranţi şi rămâne o destinaţie-cheie pentru traficul de fiinţe umane. Potrivit lui Verisk Maplecroft, prezenţa acestor populaţii migrante vulnerabile în ţările primare de sosire contribuie în mod esenţial la creşterea numărului de sclavi în mai multe sectoare din regiune, cum ar fi agricultura, construcţiile şi serviciile. Datorită schimbării geografice a sosirilor migranţilor, Verisk Maplecroft se aşteaptă ca riscul sclaviei moderne să se înrăutăţească în Italia în anul următor, agricultura fiind un sector îngrijorător. „Criza migranţilor a crescut riscul incidentelor de sclavie care apar în lanţurile de aprovizionare ale

Chiar şi cele mai mari economii ale UE nu sunt imune la creşterea riscului de sclavie. Germania şi Marea Britanie au înregistrat schimbări uşor negative în scorurile lor.

SURSA:ADEVARUL.

 

 

 

 

Europenii consumă din ce în ce mai mult unt într-o perioadă în care preţurile cresc puternic, stocurile sunt în scădere, iar giganţii din sectorul produselor lactate avertizează cu privire la un deficit iminent pentru acest aliment, potrivit CNBC.

În iunie, preţurile untului au crescut cu 14%, atingând  maxime istorice, potrivit cifrelor publicate de Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură din cadrul ONU.

În Uniunea Europeană, un indice al rezervelor de unt scăzuse la numai 1.396 tone până la sfârşitul lunii mai, potrivit UE.

Scăderea a fost de 99%, de la 82.548 tone în mai 2016. Kevin Bellamy, strateg în cadrul Rabobank, argumentează că la creşterea preţurilor untului şi-a adus contribuţia, pe lângă deficitul recent de ofertă, o reorientare a consumatorilor către produse mai naturale.

Studii recente au pus sub semnul îndoielii legătura dintre unt şi bolile cardiovasculare, sporind entuziasmul consumatorilor pentru acest produs. În plus, publicitatea negativă din jurul unor produse ca margarina pare să-i fi determinat pe consumatori să revină la unt. 

SURSA:ZF.RO

In primul semestru din 2017, importurile României au totalizat 36,7 miliarde de euro, din care 8,8% au fost importuri de alimente – 3,2 miliarde de euro. Această sumă n-a mai fost consemnată după 1989 şi este dublă faţă de cea din semestrul I 2008, arată statisticile oficiale consultate de MEDIAFAX.

Datele comunicate miercuri de Institutrul Naţional de Statistică (INS) arată că exporturile agroalimentare ale României în prima jumătate a anului 2017 au fost de doar 2,1 miliarde de euro, rezultând un deficit comercial – decalaj faţă de importuri – de 1,1 miliarde de euro, un alt record istoric.

În anul „de vârf” al economiei, 2008, importurile agroalimentare din primul semestru însumau 1,6 miliarde de euro. Apoi au urcat constant, trecând pragul de două miliarde de euro în prima jumătate a anului 2013 şi ajungând la 2,9 miliarde de euro în aceeaşi perioadă din 2016.

Acum, în 2017, specialiştii spun că avem unul dintre cei mai buni ani agricoli, dar producătorii autohtoni n-au reuşit să acopere decât într-o mică măsură cererea de produse alimentare. Comerţul cu amănuntul la această grupă de produse a crescut, în primul semestru din acest an, cu 3,5% faţă de acelaşi interval din 2016, arată datele INS.

Patronatele din agricultură spun că infrastructura de depozitare cu atmosferă controlată a produselor agroalimentare poate menţine cel mult 40% din producţia naţională, restul – fiind imposibil de depozitat pe termen lung – se vinde imediat după recoltă sau se livrează la export. Din această cauză, în fiecare an, România importă masiv mâncare în lunile de iarnă şi primăvară, reechilibrând apoi – în lunile de vară şi toamnă – balanţa exporturi/importuri.

Singurul an în care balanţa comercială cu produse agroalimentare a înregistrat un excedent (exporturi mai mari decât importurile) a fost 2015, pe fondul unor livrări-record de cereale pe pieţele externe.

SURSA:ZF.RO

Ministrul belgian al Agriculturii, Denis Ducarme, a declarat miercuri că autorităţile olandeze au descoperit încă din noiembrie 2016 mai multe loturi de ouă contaminate cu un insecticid, dar nu au informat partenerii europeni, relatează site-ul agenţiei The Associated Press.

Ducarme a precizat că Agenţia pentru siguranţă alimentară din Belgia are documente oficiale "care indică prezenţa substanţei Fipronil în ouă din Olanda încă de la sfârşitul lunii noiembrie a anului 2016", dar "nu a existat nicio comunicare oficială din partea Olandei în legătură cu această situaţie".

Ministrul belgian al Agriculturii l-a contactat pe omologul său olandez pentru explicaţii, apoi a vorbit şi cu comisarul european pentru Agricultură, care "părea să aibă deja această informaţie".

Denis Ducarme a mai precizat că verificările privind siguranţa alimentelor au fost amplificate după descoperirea ouălor contaminate în Belgia, luna trecută.

otodată, ouăle controlate în Belgia conţineau niveluri foarte reduse de insecticid. În cazul unei companii, un al doilea test a depistat prezenţa insecticidului peste limita europeană permisă, iar această firmă se află în carantină din 18 iulie.

În ultimele zile, milioane de ouă din mai multe ţări europene au fost retrase din magazine din cauza contaminării cu fipronil, un insecticid toxic a cărui utilizare este interzisă în producţia de alimente.

Germania, Olanda, Belgia, Marea Britanie şi Franţa au raportat că mai multe loturi de ouă din import care au fost contaminate. Totodată, retaileri din Suedia şi Elveţia au intentat deja procese în acest caz.

Sursa contaminării a fost detectată la un furnizor de produse de curăţenie din Olanda. Fipronil este o substanţă folosită în mod frecvent în produsele veterinare pentru a combate puricii, căpuşele sau păduchii, însă este interzisă utilizarea în cazul animalelor destinate pentru consum.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, această substanţă este foarte toxică şi ingerarea ei în cantităţi însemnate pe termen lung poate cauza probleme medicale severe, afectând ficatul, glandele tiroide şi rinichii.

SURSA:MEDIAFAX.RO

Guvernul pregătește un proiect de lege potrivit căruia patronii din agricultură vor beneficia de mai multe facilități fiscale. Executivul preconizează că în acest fel forța de muncă din sectorul agricol va crește semnificativ. 

Ministerul Agriculturii pregătește un proiect de lege care prevede ca angajatorii din sectorul agricol să fie scutiți de plata unor obligații fiscale dacă angajează minimum trei persoane cu vârsta de până în 40 de ani. 

Impactul bugetar estimat ar fi de 25 de milioane de euro anual.

Ministerul Agriculturii pregătește şi un alt proiect care îi are drept beneficiari pe tinerii agricultori.

 "Avem in vedere dezvoltarea unor proiecte pilot astfel incat sa punem la dipsozitie si terenul dar si pachetul financiar", a declarat Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

Proiectul privind facilitățile fiscale urmează să fie depus în septembrie la Parlament, astfel încât de la 1 ianuarie 2018 să intre în vigoare. 

SURSA:ROMANIATV.NET

Pagina 4 din 131
giweather joomla module

Go to top