AGROSTAR

AGROSTAR

MICI ȘI SĂRACI! Cel mai recent raport al Comisiei Europene a fost publicat pe 19 octombrie 2018 și demonstrează cu date contabile că România se caracterizează prin ferme mici, pline de datorii și-n care munca este făcută de familia fermierului. Membrii familiei nu sunt plătiți.

Raportul “Privire de ansamblu asupra economiei agricole în UE” este bazat pe informații furnizate de Rețeaua de date contabile agricole (FADN), care acoperă anii 2014, 2015 și 2016.

Documentul  evidențiază diversitatea structurilor și sistemelor agricole din cadrul UE și diferențele considerabile dintre sectoare și statele membre. De interes deosebit sunt diferențele considerabile ale valorii medii a fermei între diferitele țări ale UE.

Exploatațiile agricole din Danemarca și Olanda sunt deosebit de apreciate, cu o medie de peste 2,4 milioane de euro, iar fermele din Bulgaria și România sunt la polul opus, fiind evaluate la o medie de sub 100 000 de euro.

Acest lucru se datorează, în principal, combinării valorii terenurilor agricole din diferitele țări și caracterului mai intens al capitalului anumitor sectoare agricole ale statelor membre. În ciuda acestui fapt, au existat unele evoluții pozitive pentru agricultorii bulgari, de exemplu, în cazul în care valorile activelor s-au dublat între 2007 și 2015.

În medie, exploatațiile daneze și olandeze dețineau cele mai mari active (aproximativ 2 490 000 EUR și, respectiv, 2 384 000 EUR). Acest lucru reflectă prețurile foarte mari ale terenurilor și cota mare din aceste țări a tipurilor de agricultură care, de obicei, au nevoie de investiții considerabile, cum ar fi produsele lactate, cerealele, produsele horticole. În schimb, exploatațiile din România și Bulgaria au avut cele mai scăzute valori totale ale activelor (sub 100 000 EUR), deoarece acestea sunt caracterizate de mai puține tipuri de agricultură cu intensitate mare de capital, iar fermele lor au o dimensiune medie mai mică. Aceste valori totale ale activelor scăzute s-au datorat, în parte, prețurilor terenurilor din aceste țări, care de obicei sunt foarte scăzute.

Angajamentele au fost foarte scăzute în exploatațiile agricole din România și Bulgaria, care au aderat la UE în 2007, dar și datoria a crescut rapid în aceste două țări. A avut loc o creștere cu 43% a valorii medii a creditelor deținute de exploatațiile agricole între 2007 și 2015.
Fermele din România (33 700 EUR) și Bulgaria (67 700 EUR) au avut cea mai mică valoare medie netă.

În România, în special, dar și în Croația, forța de muncă familială este cea mai răspândită formă de muncă în agricultură, susține raportul. În unele state membre, atât în UE 15 (state care au aderat la UE înainte de 2004), cât și în UE-N13 (state care au aderat la UE după 2004), proporția muncii familiale este mai mare decât media UE-28. În ceea ce privește proporția orelor de lucru neremunerate, Slovenia, Irlanda și Austria se află în frunte (aproximativ 95% din muncă este o activitate neremunerată, neplătită, făcută de membrii familiei), în timp ce proporția este de aproximativ 50% în Danemarca, Olanda și Bulgaria. În UE-N13 (statele care au aderat la Uniunea Europeană după 2004), cea mai mare parte a programului de lucru neremunerat (90%) este în România, în timp ce Slovacia (6%) și Republica Cehă (25%) se află la celălalt capăt al scalei, datorită predominării în aceste două țări a unor ferme foarte mari, adesea organizate ca entități juridice.

Numărul mediu de lucrători angajați pe exploatație a variat foarte mult, de la 12 angajați cu normă întreagă în Slovacia la doar un angajat în Grecia. Cu toate acestea, majoritatea lucrărilor pe exploatațiile agricole din UE sunt realizate cu ajutorul membrilor familiei fermierului,  aproximativ 77% din totalul muncii.

Datorită diferitelor structuri agricole din Uniunea Europeană, fiecare stat membru are propriile praguri de dimensiune economică pentru ferme. Pragurile de dimensiune economică variază de la 2 000 EUR în Bulgaria și România până la 25 000 EUR în Belgia, Germania, Franța, Luxemburg, Țările de Jos și Regatul Unit al Marii Britanii.

Plățile directe sunt, în continuare, un sprijin semnificativ pentru agricultorii europeni, reprezentând, în medie, 30% din valoarea agriculturii în cele 28 de țări ale UE în 2015. Ponderea veniturilor pe care agricultorii le primesc din plățile directe s-a schimbat puțin în perioada 2014-2015. Sectoarele de creștere a animalelor, culturile de câmp, culturile mixte au primit niveluri considerabil mai mari de plăți directe decât, de exemplu, sectorul vitivinicol sau horticol.

Sursa: Comisia Europeană

AFACERI ILEGALE AGRICULTURĂ! Este un fenomen care a luat amploare. Fermieri care au renunțat la creșterea animalelor subînchiriază pășunile unor cultivatori de cartofi. Se întâmplă în Franța, iar agricultorii care cultivă cartofi sunt din Belgia. În această perioadă a anului, fermierii francezi privesc convoaiele de tractoare care duc recolta de cartofi peste graniță, în Belgia. Din această afacere se câștigă 20.000 de euro pe an, fără niciun efort.

"Suntem martorii convoaielor de tractoare, cu care belgienii își duc cartofii în Belgia, prin departamentul Douai-Tournai", spune Antoine Jean, crescător de vite din nordul Franței. Fermierii belgieni trec granița în Franța, închiriază pășuni și terenuri agricole de la fermieri francezi, care nu au în proprietate aceste terenuri, pe care le-au închiriat și ei, la rândul lor, cultivă cartofi și în această perioadă a anului își duc recolta acasă. Astfel, pot fi zăirte convoaie de tractoare și camioane trecând granița dintre cele două țări.

Sindicatul agricol Confédération Paysanne, una dintre cele mai mari organizații ale fermierilor din Franța, a sesizat autoritățile din Franța și Belgia despre această practică ilegală care se dezvoltă în nordul Franței. Până acum, nu s-a luat nicio măsură, spune presa franceza.

Cum se câștigă 20.000 de euro pe an fără să faci nimic? Foști crescători de animale, care au dat faliment sau care și-au vândut animalele, au rămas cu pășunile pe care le-au închiriat. Foștii crescători plătesc o chirie pe pășune de 200 de euro/hectar, dar o subînchiriază agricultorilor belgieni cu prețuri între 1.000 de euro/hectar și 1.500 de euro/hectar. Belgienii plătesc pentru că sunt interesați să aibă terenuri unde să cultive cartofi. În țara lor, nu mai găsesc teren pentru așa ceva.

Fenomenul a luat în ultimul an o amploare fără precedent: "Inițial, agricultorii belgieni au rămas de-a lungul graniței, pe spații mici, dar acum, ei s-au întins din ce în ce mai mult, pe cincizeci, șaizeci, șaptezeci de kilometri de ai impresia că nu mai există limită și că vor ajunge până la Paris! " Acuză reprezentanții sindicatului Confédération Paysanne.

Sute, mii de hectare ar fi deja exploatate de belgieni. "E făcut complet în afara supravegherii și autorizării, prin intermediul unui mecanism de subînchiriere ilegală", spune Dominique Fosse, reprezentant SAFER, organizația franceză responsabilă cu protecția terenurilor agricole.

Subînchirierea ilegală permite unui agricultor belgian să se bucure, pentru un sezon, de un teren deja închiriat de un fermier francez, iar acestuia să scoată un profit uriaș fără nici cel mai mic efort.

"În Franța, există un teren bun, exploatat de fermieri, dar aceștia, uneori, se află la sfârșitul carierei sau au dificultăți financiare și au tot interesul să scoată un profit din terenurile agricole. Belgienii le oferă o chirie de 1000-1500 de euro pe hectar, în timp ce ei înșiși, în calitate de chiriași, plătesc doar 200 de euro pe hectar, astfel încât câștigul de capital este de 1000 de euro pe hectar. La 20 de hectare, pe parcursul unui an, fermierul francez sau fostul crescător de animale câștigă 20.000 de euro fără să facă nimic", a declarat reprezentantul SAFER, pentru presa din Franța.

Un acces dificil la terenurile virgine din Belgia, combinat cu o piață în creștere a cartofului (în 2017, pentru prima dată, producția belgiană a depășit pragul de 5 milioane de tone) îi împing pe fermierii belgieni să treacă de cealaltă parte a frontierei, unde sunt pășuni numai bune de rodit.  

Problema gravă semnalată de fermierii francezi este că tinerii din nordul Franței nu pot intra în agricultură și să se instaleze ca șefi de ferme, de exemplu, să beneficieze de sprijinul european, pentru că nu mai au de unde să închirieze terenuri. Fermierii care au deja închiriate pășunile și terenurile agricole nu vor să renunțe pentru că scot un câștig substanțial doar din subînchirere.

De banii belgienilor, în perioadele de criză agricolă, beneficiază astfel doar o parte din producătorii din nordul Franței.  "Fermierii, nu pentru că sunt belgieni, vin să cultive terenurile și să plătească sume considerabile, dar dezechilibrează complet agricultura, cartoful are prioritate față de alte culturi agricole și, în același timp, împiedică stabilirea tinerilor în agricultură, deoarece nu mai există terenuri libere ", spune fermierul Antoine Jean.

 

Sursa https://www.agroinfo.ro

MINISTERUL AGRICULTURII! Recomandări pentru combaterea dăunătorilor culturilor de legume în spații protejate. Ministerul Agriculturii ne-a transmis un comunicat cu recomandări pentru cultivatorii de legume în spații protejate.
Temperaturile înregistrate în această perioadă favorizează dezvoltarea organismelor dăunătoare specifice culturii de legume în spații protejate. Autoritatea Națională Fitosanitară recomandă fermierilor monitorizarea atentă a culturii în scopul aplicării la timp a tratamentelor fitosanitare. Măsura se recomandă pentru a crește randamentul producțiilor preconizate a fi obținute, mai cu seamă că producătorii de tomate în spații protejate, beneficiari ai schemei de ajutor de minimis prevăzută în Programul de Guvernare, trebuie să obțină o producție de minimum 2 kg de tomate/mp.

Astfel, la depistarea moliei miniere a tomatelor (Tuta absoluta), musculiței albe de seră (Trialeurodes vaporariorum), omidei fructelor (Helicoverpa armigera) sau a musculiței miniere (Liriomyza trifolii) pot fi efectuate tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor omologate:

- VOLIAM TARGO – 0,8 l/ha,
- ALVERDE – 1,0 l/ha,
- NUPRID AL 200 SC – 1,0 l/ha
- AFFIRM – 1,5 kg/ha,
- ACTARA 25 WG – 0,2 kg/ha 

Toate tratamentele fitosanitare se înregistrează în registrul de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor, cu respectarea timpului de pauză de la ultimul tratament până la recoltare.

Pauza este necesară întrucât la analiza probelor de tomate pentru determinarea reziduurilor de pesticide, rezultatele acestora să fie conforme cu normele de siguranță alimentară care să nu pună în pericol sănătatea consumatorului.

Timp de pauză recomandat:
VOLIAM TARGO  - 3 zile
ALVERDE           - 3 zile
NUPRID 200 SC   - 3 zile
AFFIRM              - 3 zile
ACTARA 25 WG  - 3 zile

Pentru orice apariție suspectă de organisme dăunătoare producătorii agricoli sunt rugați să se adreseze inspectorilor fitosanitari din județele în care au amplasată cultura.

 

Sursa https://www.agroinfo.ro

Sindicatul IG Metall, cel mai puternic din Germania, a obţinut, după o serie de negocieri intense marcate de greve de avertisment, creşteri salariale de 4,3% şi dreptul angajaţilor de a avea săptămâna de lucru de 28 de ore, informează presa germană.

Liderii sindicatului IG Metall au avut şase sesiuni de negocieri cu federaţia angajatorilor din landul Baden-Württemberg.

Rezultatul negocierilor vizează 3,9 milioane de angajaţi din industria echipamentelor electrice. Conform acordului, începând din anul 2019, angajaţii afiliaţi Sindicatului IG Metall vor avea dreptul, timp de doi ani, să opteze pentru un program de lucru de 28 de ore pe săptămână ori să rămână la norma de 35 de ore, informează publicaţia Neue Zürcher Zeitung.

În schimb, angajatorii vor putea obliga 18% dintre angajaţi să lucreze, eventual alternativ, câte 40 de ore pe săptămână.

Potrivit acordului, angajaţii IG Metall vor beneficia şi de o creştere a salariilor cu 4,3% începând din aprilie 2018.

"Este vorba de o decizie crucială în drumul spre activităţi de lucru moderne şi autodeterminante", a declarat Jörg Hofmann, preşedintele Sindicatului IG Metall.

Acordul reflectă influenţa pe care creşterea economică din Germania o oferă sindicaliştilor. Economia Germaniei a crescut rapid în ultimul an, iar rata şomajului este în scădere accentuată.

Petre Daea, dezvăluire explozivă! Pierderi uriașe suferite de către România, anual

Eugen Dinu, redactor

Dezvăluire explozivă făcută de către ministrul Agriculturii, Petre Daea, joi! Potrivit șefului Agriculturii, țara noastră suferă, anual, pierderi uriașe.

Daea a afirmat că România pierde anual 100 de milioane de tone de sol fertil, pe terenurile în pantă, „din deal în vale”, unde nu există vegetaţie, din cauza eroziunii la suprafaţă, pe terenurile în pantă unde nu există vegetaţie.

„Se pierd anual 100 de milioane de tone de sol fertil, dacă vorbim de România (…), din deal în vale, fără curbă de nivel, din cauza eroziunii la suprafaţă, din cauza vântului. Ştim foarte bine că doi-trei centimetri de sol se realizează în 3.000 de ani şi punem la loc într-o sută de ani. Aici lucrurile trebuie să fie bine cunoscute şi gestionate. Preocuparea noastră permanentă şi cercetarea fac paşi, dar şi fermierii pentru a avea soluţii”, a declarat, joi, ministrul Agriculturii, la o conferinţă organizată de Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) cu tema ‘Potenţial şi realitate în Agro-Economia rurală’.

 

El a precizat că, printr-un anumit sistem de culturi şi aplicarea de către fermieri a unor tehnologii specifice cultivării, pot fi diminuate aceste pierderi, care afectează tot mai mult zone de nisipuri şi de câmpie.

„Cele mai afectate sunt zonele de nisipuri, de câmpie, în Oltenia sunt şi acolo 400.000 de hectare cu terenuri nisipoase în pantă şi de aceea avem nevoie de sisteme de culturi pentru înverzirea solului, pentru ca aceste procese naturale să nu se accentueze”, a mai spus Daea.

Ministrul a precizat în conferinţă că un raport FAO arată că un miliard de oameni suferă de foame, din cauza lipsei de hrană, iar preocuparea actuală pentru menţionarea solului nu este suficient de activă în momentul acesta.

„În realitate avem zilnic, la fiecare 6 secunde, o pierdere a unei vieţi, a unui copil, aşa spune un raport FAO şi că pierdem într-o recreaţie 100 de copii din cauza lipsei de hrană, dar şi că suferă pe planetă peste un miliard de oameni de foame pentru că nu au posibilitatea să se hrănească. În procesul acesta al vieţii solului în loc să-l menţii te îndepărtezi de el, pentru că risipa este o evidenţă, iar preocuparea nu este suficientă de activă în momentul acesta”, a mai spus ministrul Daea.

Studiile de specialitate arată că terenurile agricole în pantă cu pericol de eroziune ocupă 43% din suprafaţa agricolă a ţării.

Prețul grâului, în creștere continuă în luna octombrie. Fermierii care au stocat cerealele pot avea un profit mult mai bun la vânzarea de toamnă. Potrivit președintelui ROMPAN, Aurel Popescu, prețul grâului se situează acum la 850 de lei pe tonă și va ajunge în curând la 900 de lei pe tonă, adică la 90 de bani pe kilogram.

Dacă la recoltare și pe perioada verii, fermierii au reușit să negocieze un preț mediu între 60 și 70 de bani pe kilogramul de grâu, cererea mare și oferta în scădere face ca grâul să aibă o valoare mai mare în această perioadă. Vârfurile de preț sunt așteptate să fie atinse în lunile februarie-martie.

”Agricultorii au prețuri mici în perioada recoltării. Aici am susținut prin PNDR și n-a fost un program foarte clar fi foarte dirijat pentru cei care fac agricultură pentru ideea de silozuri și de depozite. Aceste depozite sunt extrem de binevenite pentru că fermierul își depozitează marfa acolo și o vinde cum vrea el. În perioada recoltării, prețul grâului a fost 650 de lei tona. Acum este 850, se apropie de 900”, a declarat Aurel Popescu, președintele ROMPAN, în cadrul dezbaterii organizată astăzi, sâmbătă – 20 octombrie, de PRO ROMÂNIA cu tema ”Agricultură și dezvoltare rurală – Obiective strategice”.

Pe piețele internaționale, prețul grâului cunoaște o perioadă de stabilitate, cu variații de 1-2% de la o zi la alta. Astfel, la mijlocul săptămânii trecute, cereala cu livrare în luna decembrie a avut un preț de 202 euro pe tonă pe Bursa de la Paris –  MATIF, în timp ce porumbul s-a vândut cu 170,5 euro pe tonă.

Pe piața americană, pe Bursa de la Chicago, grâul era cotat cu 190,15 dolari pe tonă, iar porumbul s-a tranzacționat cu 147,34 dolari/tonă.

Despăgubiri pentru pagubele provocate de animalele sălbatice pe terenurile agricole! Parlamentarii și actualul Guvern vor să modifice Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic. Schimbările vor permite despăgubirea fermierilor afectați fără obligativitatea ca aceștia să prezinte dovezi că au pază permanentă pentru a-și proteja culturile agricole de animalele sălbatice, cele mai păguboase fiind atacurile mistreților.

În cadrul unei şedinţe de lucru desfăşurate joi la Alba Iulia de către Comisia de agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a Camerei Deputaţilor, parlamentarii şi invitaţii prezenţi au discutat despre modificările care vor fi aduse Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic. Printre propunerile prezentate s-a aflat şi cea privind despăgubirea proprietarilor autovehiculelor avariate pe un drum public în urma impactului cu un animal sălbatic, dar și cea a fermierilor cu culturi afectate de atacurile mistreților.

”Pentru că, până acum, fermierii trebuiau să ia o serie de măsuri aproape imposibile de pază a culturilor şi dacă nu făceau dovada acestor măsuri nu primeau acele despăgubiri. (…) Nu puteau să păzească suprafeţele de teren agricol 24 de ore din 24. Prin aceste modificări, aceste măsuri de pază au fost eliminate”, a spus ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş.

Prin modificările propuse, obligativitatea acestor măsuri de pază de către fermieri vor fi fost eliminate

”În primul rând, era foarte greu, aproape imposibil, ca, în realitate, proprietarul de teren agricol să îşi păzească culturile, pentru că era prins în lege că trebuie să aibă mijloace de alungare a animalelor sălbatice, că trebuie să fie mijloace de avertizare a acestora. Era aproape imposibil. Şi, practic, producătorul, proprietarul de teren agricol, fermierul, în majoritatea situaţiilor, rămânea cu paguba”, a spus Deneş.

Garda Forestieră va analiza dosarul privind despăgubirile

„Am spus că nu este normal ca acel dosar să mai vină la noi, la minister. Şi Garda, în calitate de reprezentant al autorităţii tutelare, face această verificare pe noile modificări ale legii şi dispune plata acestor despăgubiri. Adică, am eliminat încă o etapă, încă o treaptă de parcurgere şi de finalizare a acestui dosar. (…). Consider că, prin aceste modificări, dreptul pe care îl au fermierii de a fi despăgubiţi le va fi şi asigurat”, a conchis ministrul Apelor şi Pădurilor.

Cei prezenţi s-au arătat de acord ca în momentul în care apar daune, pagubele să fie plătite direct fermierilor de către stat, iar statul să se îndrepte apoi către concesionarul fondului de vânătoare dacă acesta nu şi-a îndeplinit atribuţiile pe care le are prin contractul de concesiune, pentru a plăti. Preşedintele Comisiei, deputatul Alexandru Stănescu, a precizat că peste două săptămâni va avea loc o şedinţă comună cu Comisia de mediu, iar legea va fi trimisă către plenul Camerei Deputaţilor pentru votul final.

DECLARAȚIE OFICIALĂ! Directorul Agenției Naționale de Zootehnie (ANZ), Lelior Iacob, recunoaște că boala mortală pentru ovine și păgubitoare pentru ciobani, scrapia, este depistată, pe zi ce trece, tot la mai multe ferme din România. Boala ucide ovinele, nu există leac, iar pierderile economice sunt însemnate, oile sunt refuzate la export odată ce există suspiciuni legate de prezența bolii.

Am echipat un laborator pentru analize de screpie. Știm foarte bine că în România, am făcut o serie întreagă de teste și am găsit la mulți fermieri prezența genei screpiei, care, bineînțeles creează un disconfort în vânzarea tineretului sau în vânzarea oilor vii în afara țării. Pentru că toți cei care cumpără, sunt interesați să cumpere un animal sănătos. Asta, pe de o parte și, pe de cealaltă parte, suntem interesați sau cumpărătorii doresc să folosească în programele de selecție animale sănătoase.

Pentru eradicarea acestei boli, am făcut o colaborare cu ANSVSA și ne-am echipat acel laborator de genotipare de screpie, funcționează, îi mulțumesc profesorului Bălteanu Valentin de la Cluj, pentru că a fost lângă noi, tot timpul, de la achiziție până la punerea în funcție. Dânsul are o pregătire în domeniul respectiv, face comparații cu cel mai important centru din Spania care este lider la nivel mondial din acest punct de vedere și am început să dezvoltăm și la noi, a declarat Lelior Iacob, șeful ANZ, pentru Lumea Satului TV.

Dacă noul laborator ANZ, cu care se laudă șeful agenției, funcționează, nu mai e decât un pas până la acțiunea de genotipare a tuturor ovinelor care, ce-i drept, ar trebui grăbită ca să vedem cum stăm cu scrapia, până nu termină turmele din România.

Șeful Agenției Naționale de Zootehnie a dezvăluit un lucru îngrijorător, crescătorii români de animale se pot păcăli atunci când cumpără material biologic din altă țară UE. El avertizează fermierii să fie foarte atenți ce material biologic cumpără din alte state ale Uniunii Europene. S-ar fi întâmplat, nu o dată, ca una să scrie pe documente și altceva să fie în realitate.

Discutam cu un fermier care a achiziționat material biologic dintr-un stat european, cu documentele aferente, documente în regulă, dar când s-au făcut verificările în România s-a dovedit că nu era ce scria în documente. A pățit-o și cu oile, a pățit-o și cu bovinele și așa mai departe. Deci, cred că cel mai important lucru este ca noi singuri să ne gospodărim și să căutăm să scoatem tot ce nu este bun din România și să ne păstrăm animale sănătoase și performante.

Suntem o țară cu un potențial zootehnic foarte mare, avem posibilitatea unei furajări dacă ne gândim la cele 4,5 milioane ha de pășune, avem suficiente pentru a ne asigura pentru șeptelul care există astăzi și poate pentru o creștere cu 50% și, bineînțeles, nu ducem lipsă nici de specialiști, nici de forță de muncă. Haideți, să le creăm posibilitatea să-și crească animale, să dezvolte fermele în România și să nu plece în afară, a adăugat Lelior Iacob.

OFICIAL APIA! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) ne-a transmis, ASTĂZI, 16 octombrie 2018,  lista completă a schemelor de plată pentru care plătește avansul și valoarea pe hectar pentru fiecare schemă.

Schema de plată unică pe suprafață (SAPS)  = 102,5697 euro/ha = 478,3645 lei/ha
Plată redistributivă  = primul interval: 1-5 ha inclusiv - 5 euro/ha = 23,319 lei/ha;  al doilea interval: peste 5 și până la  30 ha inclusiv) - 50,3626 euro/ha = 234,8810 lei/ha
Plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu = 58,2361 euro/ha = 271,6015 lei/ha
Plata pentru tinerii fermieri = 25,8405 euro/ha = 120,5149 lei/ha

IMPORTANT! Fermierii primesc sumele în lei, iar pentru plățile directe pe suprafață, finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), cursul de schimb la care plătește APIA este de 4,6638 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 28.09.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 351/04 din 01.10.2018, pentru plăţile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă).

– Judeţul Satu-Mare – au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 14 exploatații afectate în valoare de 56.490 de lei
– Judeţul Bihor – au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 211 exploatații afectate în valoare de 947.620 de lei
– Judeţul Tulcea – au fost plătite despăgubiri pentru 1.078 de exploatații dintr-un total de 1.125 de exploatații în valoare de 42.914.670 de lei
– Judeţul Brăila – au fost plătite despăgubiri pentru 2.866 de exploatații dintr-un total de 2.920 de exploatații în valoare de 36.179.950 de lei
– Judeţul Constanţa – au fost plătite despăgubiri pentru 794 de exploatații dintr-un total de 801 de exploatații în valoare de 3.350.930 de lei
– Judeţul Ialomiţa – au fost plătite despăgubiri pentru 2.390 de exploatații dintr-un total de 2.495 de exploatații în valoare de 6.513.000 de lei
– Judeţul Galaţi – au fost plătite despăgubiri pentru 69 de exploatații dintr-un total de 69 de exploatații în valoare de 162.000 de lei
– Judeţul Ilfov – au fost plătite despăgubiri pentru 5 exploatații dintr-un total de 7 exploatații în valoare de 42.560 de lei
– Judeţul Călăraşi – au fost plătite despagubiri pentru 53 exploatații dintr-un total de 212 de exploatații în valoare de 396.680 de lei.

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

Pagina 5 din 139
giweather joomla module

Go to top