AGROSTAR

AGROSTAR

PROGRAMUL NAȚIONAL APICOL 2017-2019!  Valoarea sprijinului financiar de la bugetul de stat, alocat pentru Programul naţional apicol pentru perioada 2017-2019, este de 48.813.495,36 lei, anunță un proiect de hotărâre de Guvern, publicat în urmă cu puțin timp, pe pagina oficială a Ministerului Agriculturii, potrivit Agroinfo.

Funcționari din cadrul Ministerului Agriculturii, atacați dur de către un om din sistem care îi acuză că, din cauză că sunt ”pe lângă” domeniul agricol, blochează accesul fermierilor la banii ce li se cuvin, respectiv subvenții!, scrie Agrointeligenta.

 

Detaşat pentru o perioadă de circa şase luni la Bucureşti, unde a ocupat funcţia de director pe ceea ce înseamnă Siguranţa Alimentelor, medicul veterinar Sandu Tolea a văzut cu proprii ochi adevărata stare de fapt din ministerul de resort, unde, susţine domnia sa, sunt mulţi salariaţi nepregătiţi, care mai mult încurcă decât descurcă.

Federația Națională a Sindicatelor din Agricultură, Alimentație, Tutun, Domenii și Servicii Conexe AGROSTAR, cea mai mare federație sindicală din sectorul agricol, solicită  ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, analizarea în regim de urgență și identificarea posibilităților de scutire de la "plata impozitului pe norme de venit în cazul persoanelor fizice, respectiv persoană fizică, persoană fizică autorizată, întreprindere individuală, întreprindere familială, pentru producția valorificată prin/către cooperativă agricolă”. 

Schimbări care îi vizează direct pe fermieri! Parlamentarii vor să modifice unele infracțiuni din Codul silvic, care se referă la operațiunile de tăiere a vegetației de pe terenurile agricole, învecinate cu cele forestiere. Mai mulți deputați și senatori au inițiat un proiect legislativ prin care se face diferența clară între tăierea arborilor sau vegetației din afara fondului forestier, pentru ca proprietarii unor astfel de terenuri să își poată amenaja suprafețele fără să intre sub incidența legilor, scrie Agrointeligenta.

Noi schimbări la Ordinul Subvențiilor, publicate în Monitorul Oficial de vineri, 21 aprilie. Fermierii care cer subvenții și depun cererea unică în această perioadă trebuie să știe modificările propuse de Ministerul Agriculturii, potrivit Agrointeligenta.

Prima modificare în vizează pe agricultorii care cultivă cartofi pentru sămânță. Astfel, la articolul 48, care se referă la condițiile în care se acordă sprijinul cuplat pentru cultura de sămânță de cartof, literele a) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

a) au autorizaţii pentru producerea seminţei de cartof pentru anul de cerere, eliberate de inspectoratul teritorial pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor de pe raza teritorială în care îşi desfăşoară activitatea, vizate pentru anul curent de cerere, pe care le prezintă la APIA la depunerea cererii unice de plată, dar nu mai târziu de data-limită de depunere a cererilor unice de plată;

c) pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2016 trebuie să facă dovada că utilizează sămânţă certificată în conformitate cu Legea nr. 266/2002 şi cu Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.266/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, certificarea calităţii şi comercializarea cartofului pentru sămânţă, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Ordinul nr. 1.266/2005.

Pentru sămânţa achiziţionată de la terţi, fermierul prezintă factura de achiziţie sau fila/filele din carnetul de comercializare a seminţei de cartof, pentru cantitatea corespunzătoare suprafeţei declarate, însoţită/însoţite de:

(i) documentul de calitate şi conformitate al furnizorului; sau
(ii) orice alt document echivalent documentului menţionat emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE; sau
(iii) o etichetă oficială pentru fiecare lot însămânţat care ţine loc de document de calitate şi conformitate.
În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial/oficiale de certificare a lotului/loturilor de sămânţă, cu menţiunea «Necesar propriu». Acestea se prezintă la APIA la depunerea cererii unice de plată.

A doua modificare se referă la fermierii care cer sprijin cuplat vegetal pentru cultura de cartofi timpurii, semitimpurii și de vară pentru industrializare. Astfel, la articolul 59, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(3) Pentru sămânţa achiziţionată de la terţi, fermierul prezintă factura de achiziţie sau fila/filele din carnetul de comercializare a seminţei de cartof, pentru cantitatea corespunzătoare suprafeţei declarate, însoţită/însoţite de:
(i) documentul de calitate şi conformitate al furnizorului; sau
(ii) orice alt document echivalent documentului menţionat emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE; sau
(iii) o etichetă oficială pentru fiecare lot însămânţat care ţine loc de document de calitate şi conformitate.
În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial/oficiale de certificare a lotului/loturilor de sămânţă, cu menţiunea «Necesar propriu». Documentele se prezintă la APIA până la data de 1 august a anului de cerere. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 4.”

A treia modificare face referire la articolul 68, care se referă la condițiile pentru ANTZ, se modifică alineatul (2), după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:

e) copie de pe avizele de însoţire a mărfii care atestă livrarea şi de pe notele de intrare-recepţie în unitatea de procesare din care să rezulte livrarea şi recepţia a minimum 3 tone lapte la unitatea proprie de procesare, în perioada de referinţă a anului de solicitare, precum şi copie de pe certificatul constatator emis de ONRC din care să reiasă obiectul de activitate, respectiv procesare lapte.”

A patra modificare îi vizează pe fermierii care cer SCZ iar la articolul 75, litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

d) să aibă încheiat un contract pe o perioadă de minimum 6 luni, valabil la data depunerii cererii unice de plată, cu un prim- cumpărător şi cel puţin un document fiscal care să ateste livrarea laptelui sau, în cazul în care producătorul deţine unitate proprie de procesare a laptelui, să deţină copie de pe cel puţin un aviz de însoţire a mărfii şi de pe o notă de intrare-recepţie care atestă livrarea laptelui la unitatea proprie de procesare, precum şi copie de pe certificatul constatator emis de ONRC din care să reiasă obiectul de activitate, respectiv procesare lapte, sau în cazul vânzărilor directe, să deţină carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol/dispoziţie de încasare a valorii aferente laptelui comercializat/factură fiscală care să ateste vânzarea laptelui sau a produselor lactate;”.

La articolul 78 alineatul (5) litera c), după punctul (iv) se introduce un nou punct, punctul (v), cu următorul cuprins:

(v) copie de pe cel puţin un aviz de însoţire a mărfii care atestă livrarea şi de pe o notă de intrare-recepţie în unitatea de procesare din care rezultă livrarea şi recepţia laptelui la unitatea proprie de procesare, precum şi copie de pe certificatul constatator emis de ONRC din care să reiasă obiectul de activitate, respectiv procesare lapte.”

Vă reamintim că data-limită pentru depunerea cererilor unice la APIA pentru subvențiile aferente anului 2017 este 15 mai. 

Sursa: Agrointeligenta

Trei antreprenori români din judeţul Dolj, cu afaceri în distribuţia de produse alimentare şi nealimentare, au început să îşi dezvolte propriul lanţ de magazine tip cash and carry, după ce şi-au încercat forţele cu un supermarket. Pe termen lung, sunt cu ochii inclusiv pe Bucureşti. 

Oamenii de afaceri Claudiu şi Ionel Zglobiu şi Marius Mierlă din Craiova pun bazele primului lanţ de magazine tip cash&carry dezvoltat de investitori români independenţi. Cei trei, care au dezvoltat începând din 1989 compania de distribuţie de bunuri de larg consum Exflor, un business de 25 de milioane de euro anual (în 2015), au deschis săptămâna trecută, la Târgu Jiu,  al doilea magazin propriu şi se pregătesc de o nouă inaugurare peste aproximativ o lună, în Craiova. Aceasta după ce antreprenorii au testat primul format de magazin, un supermarket de 450 de metri pătraţi din Craiova, încă din 2006. "Noi ne-a orientat de mult către acest tip de magazin (tip cash&carry n.red) Am stabilit de mult această direcţie întrucât se creează o sinergie cu activitatea de distribuţie", a explicat pentru ECONOMICA.NET Marius Mierlă, directorul companiei, potrivit căruia noua unitate are o suprafaţă de 2.700 de metri pătraţi, iar cel ce se va deschide luna viitoare în Craiova va avea 2.100 de metri pătraţi.

Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
 
Mai multe detaliii pe Economica.ro


 

DEZASTRUL DIN AGRICULTURĂ! Agricultorii ar putea avea pagube serioase din pricina ninsorilor și a frigului din ultimele zile. Ceea ce vă pot spune cu siguranţă că, dacă cumva în anumite zone, anumite specii vor fi afectate, Guvernul nu va sta insensibil sau nu va sta să se uite dând vina numai pe Dumnezeu sau pe vreme, a declarat Liviu Dragnea, vineri, la Vrancea, scrie Agroinfo.

Programe pentru creșterea nivelului de precipitațiilor. Nu vorbim de scenarii de filme science fiction, ci de o realitate în aproximativ 50 de țări, potrivit lui Ion Sandu cel care a condus în ultimii ani Administrația Națională de Meteorologie, potrivit Agrointeligenta.

DUREROS DE REAL! Sunt sate din Romania unde țaranul a renunțat sa mai țina vaci, asa cum se intampla pe vremea lui Ceausescu. Sa ai vite in batatura inseamna cheltuiala mare, subvenții mici si speteala cat incape. In premiera, Antena 3, dezvaluie cum vitele tinere iau calea exportului, cumparate de la țaranul roman pe bani marunți. Carnea lor se intoarce in caserole in țara noastra, la prețuri piparate, iar profitul intra in buzunarul strainilor, potrivit Agroinfo.

In timpul in care țaranul roman este ingenuncheat si renunța la vaca din batatura, oficialii romani care merg la Bruxelles sa negocieze sprijin financiar pentru agricultura, par mai degraba preocupați sa-si gaseasca pantofi si camasi ieftine. Bat magazinele si cam uita de țaranul ramas acasa.

Am fost de foarte mult ori la Bruxelles si mergeam cu reprezentanții ministerelor. Eu stateam 7, 10, 12 ore in conferințe, in grupuri de lucru si seara ne intalneam. De la ei stiam unde sunt ieftine camasile, unde e ieftina cafeaua, unde sunt ieftine alte lucruri. Si cred ca am spus mult, a declarat Claudiu Franc, liderul Federației Crescatorilor de Bovine din Romania (FCBR), pentru Antena 3.

Sunt aproximativ 100.000 de fermieri romani care cresc bovine. Dintre acestia, un procent de 70% ar fi compus din fermierii mici care dețin pana-n 10 capete de bovine. Fermele mici nu au nicio sansa sa supraviețuiasca fara subvențiile agricole. Sprijinul financiar acordat de Agenția de Plați si Intervenție pentru Agricultura (APIA) intarzie de multe ori, iar țaranul isi da vita din batatura samsarilor pe bani marunți. Mulți dintre micii fermieri nu beneficiaza de cea mai mare subvenție pentru bovine, sprijinul cuplat.

Majoritatea incaseaza ajutorul național tranzitoriu (ANT) a carui valoare este incomparabil mai mic decat a sprijinului cuplat. Daca sprijinul cuplat la bovine de lapte este 732,87 euro/vaca de lapte/an, ajutorul național tranzitoriu, singura schema de plata acordata de la bugetul de stat, ajunge la 93,45 euro/cap de vita/an.

Vitele tinere, oile, sunt incarcate in vapoare vechi, fara condiții si tratate cu cruzime, dezvaluie Antena 3. Uneori animalele se imbolnavesc si sunt aruncate vii peste bord.

Carnea vitelor exportate de fermierii romani se reintoarce in Romania la caserola si ne este vanduta noua, romanilor, astfel profitul ar merge in buzunarele afaceristilor din strainatate, in timp ce fermierul nostru ramane un amarat care-si asteapta subvențiile ca sa poata supraviețui.

Este lipsa de plusvaloare. Adica, noi dam vițelul dupa ce il ținem in cea mai scumpa perioada a lui de viața, cu cele mai mari costuri, si-l dam sa faca alții profitul pe el. Si-l aducem inapoi in caserola sau la carcasa sau in alte forme cu plusvaloare, a declarat Claudiu Franc, liderul Federației Crescatorilor de Bovine din Romania (FCBR), pentru In premiera, Antena 3.

In urma cu 20 de ani, aveam in țara 7 milioane de capete de bovine, iar astazi Romania a ramas cu o treime. Adica, 15 capete de bovine pe 100 ha, in timp ce țari mai mici decat noi, Belgia are 188 la 100 ha de teren, Olanda are 230 de vite la 100 ha, iar Slovenia 103 vite la 100 ha.

Pana acum doua luni de zile, se vindeau ferme de 200-300 de capete, tot, la abator. Pentru ca nu mai aveau bani, nu mai aveau puterea de a rezista. Prețul laptelui a fost in cap, prețul carnii a fost in cap. A fost un preț de batjocura! Am spus-o si o repet! Dadeam o vaca la abator pentru o pereche de pantofi. 5 milioane de lei, 6 milioane de lei vechi, un animal din asta dus la abator. Atata primea un fermier pe el! A mai spus Claudiu Franc.

Sursa: Antena 3

 

In scopul protectiei tuturor resurselor de apa impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, conform Codului de bune practici agricole, fermierii au mai multe obligatii in ceea ce priveste depozitarea gunoiului de grajd, conform Ghidului de ecoconditionalitate, potrivit stiriagricole.ro.

Pagina 10 din 130
giweather joomla module

Go to top