AGROSTAR

AGROSTAR

În cadrul ședinței CNTDS convocată azi, 05.06.2019, la Palatul Victoria, Președintele BNS, dnul Dumitru Costin a adus în atenția reprezentanților Guvernului 3 teme considerate prioritare în acest moment, solicitând:

  • îmbunătățirea dialogului social prin modificarea Legii 62/2011 dar și prin completarea legislației în domeniul informării și consultării la nivel de întreprindere,
  • promovarea unui mecanism pentru reducerea deficitului de forță de muncă calificată;
  • realizarea, împreună cu partenerii sociali, a unei analize a sustenabilității pe termen mediu și lung a celor 2 componente ale sistemului de securitate socială, având în vedere reforma mecanismului de finanțare a acestora dar și actele normative aprobate în ultima perioadă;
  • revizuirea noii legi a sistemului public de pensii având în vedere pe de o parte punerea în acord cu decizia Curții Constituționale și totodată renunțarea la penalizarea viitorilor pensionari pentru neachitarea contribuțiilor sociale reținute și nevirate de angajator;
  • adoptarea unui mecanism de protecție a ucenicilor și a elevilor și studenților pe perioada practicii, în caz de accidente de muncă sau boală profesională.

Solicitările transmise membrilor CNTDS au avut la bază următoarele aspecte:

  • Îmbunătățirea dialogului social -  aceasta fiind și una din recomandările specifice de țară transmise României în cadrul Semestrului European, inclusiv în acest an.

Prin această propunere s-a avut în vedere atingerea unor obiective generale, dar și specifice în cadrul procedurii de informare, consultare și codecizie la nivelul întreprinderii. Intenționăm să deschidem noi oportunități concrete și totodată durabile pentru îmbunătățirea consistentă și continuă a instituției informării și consultării, precum și inaugurarea la nivel principial în legislația românească a instituției codeciziei, angajator-lucrător, la nivelul întreprinderii. 

Adoptarea acestui pachet legislativ ar putea conduce la ameliorarea dialogului social, consolidarea democrației industriale, perfecționarea politicilor de intervenție anticipată, susținerea principiului cooperării loiale și de bună credință a angajatorilor cu angajații lucrători și o mai bună susținere a politicilor economice ale angajatorului.

  • Crearea unui mecanism de gestiune previzională a ocupării și competențelor, având ca obiectiv reducerea deficitului de forță de muncă calificată:

Piața muncii din România se confruntă cu un deficit acut de forță de muncă calificată. Pentru a răspunde acestei necesități am propus o acțiune prospectivă care să asigure un flux de informații veridice specifice și pe această bază să permită elaborarea și adoptarea unor programe de ajustare și răspuns la problemele astfel identificate. 

Obiectivul acestui demers este acela de a realiza o hartă dinamică care să reflecte necesarul estimat de ocupare (cantitativ) și de competențe de achizitionat (calitativ), pe termen mediu și lung (3 – 5 ani), precum și de creare a unui instrument de gestiune a situațiilor de concediere și / sau mobilitate profesională masivă. 

  • Sustenabilitatea și stabilitatea sistemului public de pensii și a celui de asigurări de sănătate. Având în vedere deficitele înregistrate la 30.04.2019, atât de bugetul asigurărilor sociale, cât și de fondul unic de asigurări de sănătate, precum și decizia Curții Constituționale cu privire la neconstituționalitatea unor prevederi ale noii legi a sistemului public de pensii, Blocul Național Sindical a solicitat Guvernului o analiză a sustenabilității și stabilității sistemului de securitate sociale, analiză care să fie realizată împreună cu partenerii sociali.

În condițiile în care facilitățile acordate sectorului Construcții vor continua să producă efecte, inclusiv prin completarea listei sectoarelor beneficiare ale acestei facilități, deficitul se va accentua. În plus, recalcularea pensiilor precum și creșterea punctului de pensie programată pentru anii următori vor crea presiune pentru susținerea bugetului de asigurări sociale, în special având în vedere forța de muncă îmbătrânită și nivelul ridicat al șomajului în rândul tinerilor.

În acest moment în sistemul public de asigurări sociale de sănătate sunt aprox 17 milioane de beneficiari și doar 6 milioane de contributori, în aceste condiții sistemul nu se poate susține. În repetate rânduri categorii de persoane au fost declarate ca fiind asigurate prin efectul legii, deci fără obligația de plată a contribuțiilor. Deficitul fondului unic de asigurări de sănătate este translatat în calitatea din ce în ce mai slabă a serviciilor medicale acordate de sistemul public de sănătate.

Reforma finanțării sistemului de securitate socială dar și acordarea unor facilități pentru unele categorii de persoane sau sectoare economice au afectat profund caracterul contributiv al sistemului de securitate socială

Sursa

https://www.bns.ro/info-bns/508-comunicat-de-presa-punctul-de-vedere-exprimat-de-bns-in-cadrul-sedintei-cntds-ce-a-avut-loc-azi-05-06-2019-la-sediul-guvernului

 

Alegerile de la Federația Națională PRO AGRO au fost organizate transparent, iar numărătoarea voturilor a fost filmată Alegeri la Federația Națională PRO AGRO, iar Agrointeligența – AGROINTEL.RO vă spune, în exclusivitate, care au fost rezultatele votului! Astăzi, joi – 20 iunie, au fost organizate alegeri pentru funcția de președinte al organizației. Cu un scor foarte strâns – de 7 voturi la 6, cel ales să preia conducerea Federației este fermierul Ionel Arion din județul Ialomița. Ionel Arion, vicepreședinte al Asociației Fermierilor din România (AFR), și Viorel Marin, președintele ANAMOB – Asociația Națională a Industriilor de Morărit și Panificație din România, au fost cei doi membri PRO AGRO care s-au înscris în cursa pentru funcția de președinte al Federației. Locul a rămas vacant după ce mandatul fostului președinte, fermierul Emil Dumitru, s-a încheiat, iar acesta a decis să nu mai candideze pentru funcția de conducere. Un președinte susținut fermieri Conform informațiilor Agrointeligența – AGROINTEL.RO, fermierul Ionel Arion din județul Ialomița a ieșit învingător în cursa pentru președinția Federației Naționale Pro Agro având susținerea ”ramurii” agricole, a fermierilor din vegetal, în timp ce Viorel Marin a fost susținut de membrii din zootehnie și cei din industria de procesare. Alegerile de astăzi vin după ce Emil Dumitru, președintele Federației Naționale PRO AGRO, și-a prezentat pe 8 mai, într-o conferință de presă, raportul de activitate pentru perioada celor două mandate pe care le-a deținut la șefia organizației. Fermierul călărășean a mai rămas ulterior în fruntea Federației pentru încă 30 de zile, ca președinte interimar, pentru a organiza alegerile pentru un nou șef PRO AGRO. Federația Națională PRO AGRO este o organizaţie profesională înfiinţată în anul 2012 de şi pentru producătorii români din agricultură, industria alimentară şi servicii conexe, în vederea promovării, reprezentării, susţinerii şi apărării intereselor membrilor organizaţiilor profesionale reprezentative la nivel naţional în raporturile cu instituţiile europene, naţionale publice şi private. De asemenea, aceasta este singura organizație care îndeplineşte simultan condiţiile de reprezentativitate la nivelul sectoarelor de activitate agricultură și industria alimentară, constatată de Tribunalul Bucureşti.

Sursa

https://agrointel.ro/116423/ionel-arion-predintele-federatia-pro-agro/

 

ORDIN MINISTRUL FINANȚELOR! Un ordin al ministrului Finanțelor, publicat pe 18 iunie 2019 în Monitorul Oficial, prevede facilități fiscale pentru fermierii care sunt membri într-o cooperativă agricolă. Fermierii sunt scutiți de la plata impozitului pe terenuri și clădiri, anunță Ministerul Agriculturii.

Membrii cooperativelor beneficiază de scutiri de la plata impozitului pe clădiri și terenuri!

Potrivit Ordinului ministrului Finanțelor, principalele facilități fiscale pentru membrii cooperativelor sunt:

1. nu se datorează impozit pentru clădirile deținute și utilizate în activitatea agricolă de către contribuabilii, membri cooperatori, care au comercializat minimum 50% din producția valorificată în anul fiscal anterior celui pentru care se acordă scutire prin/către cooperativele agricole definite potrivit Legii cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare;
2. clădirile cu destinație agricolă la care se face referire la pct. 1 sunt clădirile aflate în inventarul/patrimoniul membrilor cooperatori, inclusiv cele aflate în patrimoniul de afectațiune al persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale și întreprinderilor familiale definite potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016;
3. în cazul clădirilor aflate în coproprietate, scutirea de impozit pentru clădirile utilizate în scopul desfășurării activității agricole se acordă corespunzător cotei-părți din dreptul de proprietate deținute de membrul cooperator care respectă condiția de valorificare prin cooperative.

Sursa

https://www.agroinfo.ro/economic/in-vigoare-fermierii-scutiti-de-plata-impozitului-pe-terenuri-si-cladiri

 

 

DAEA A PREDAT OFICIAL ȘTAFETA!

COMUNICAT! La finalul Consiliului AgriFish de la Luxemburg, organizat pe 18 iunie 2019, în prezența reprezentanților statelor membre și a Comisarului european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, ministrul Petre Daea a predat oficial ștafeta către Jari Leppä, ministrul Agriculturii din Finlanda, țara care va prelua președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene de la 1 iulie 2019.

Momentul predării este un moment extraordinar, de mare responsabilitate. Acum când predau această misiune mă gândesc la munca comună pe care am desfășurat-o și pentru care vreau să vă mulțumesc. Este succesul dvs., al tuturor, al fiecăruia de aici din această sală și nu numai, este succesul funcționarilor din statele noastre, al tuturor celor care au deschis și au închis ușa în locațiile pe care noi le-am folosit pentru a dezbate, pentru a lucra, pentru a lua decizii. Tuturor vreau să le mulțumesc!” A declarat ministrul Petre Daea.

predare-mandat_b

Ministrul a oferit omologului său din Finlanda un cadou simbolic, al continuității, un ceas, pentru a sublinia că timpul este extrem de valoros și i-a urat mult succes în exercitarea  mandatului său. Cu această ocazie, Jari Leppä, ministrul finlandez al Agriculturii, a precizat că dorește să continue activitatea cu același ritm susținut pe care România l-a impus pe perioada celor șase luni de mandat.

predare-mandat-doi_b

La rândul său, Phil Hogan, a apreciat activitatea desfășurată de echipa României pe perioada Președinției Consiliului UE, care a menținut un nivel ridicat al ambițiilor și a impus un mod de lucru intens la nivelul tuturor statelor membre, astfel încât să se realizeze cât mai multe progrese în timpul celor șase luni de Președinție, se arată în comunicatul transmis de MADR pentru AGROINFO.

Sursa

https://www.agroinfo.ro/economic/daea-a-predat-oficial-stafeta

 

DEZASTRU ÎN STUPINE!

APICULTORII NECĂJIȚI! Ploile din ultimele săptămâni, care au adus cu ele şi bucăţi mari de gheaţă, le-au făcut numai necazuri apicultorilor. Unora le-au inundat stupii, iar altora le-au omorât albinele.

Din această cauză, vom avea mai puţină miere decât anul trecut - anunţă crescătorii, care au început să ridice preţurile.

În stupinele apicultorilor din Alba este dezastru. Stupii s-au umplut de apă şi unii au început deja să putrezească. Surprinse de vijelii, în pădure, o parte dintre albine au pierit, iar cele care au supravieţuit au strâns polen doar pentru hrana lor.

În acest condiţii, dintr-un stup, apicultorii abia strâng câteva sute de grame de miere.

Am plecat în pastoral la salcâm cu 180 de familii de albine, m-am întors cu 158. Ne-am ales cu producţii foarte mici, nici jumătate faţă de anul trecut, 30-40%, poate mai puţin, spune apicultorul Doru Isăilă.  De aceleași necazuri se lovesc şi apicultorii din Maramureş.

Pentru că mierea care va fi recoltată este puţină, apicultorii au început să ridice preţurile. Dealtfel, în ultimii ani acest aliment s-a scumpit constant. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în primul trimestru al anului, kilogramul de miere s-a vândut cu aproape 25 de lei.

Şi exportul va avea de suferit. Dacă în 2018, apicultorii români au trimis peste graniţă peste 11.000 de tone de miere, acum lucrurile stau cu totul altfel. Într-un an bun, România produce 22.000 de tone de miere - dar la cosnum suntem pe ultimele locuri în Europa.

Sursa: PRO TV

Sursa

https://www.agroinfo.ro/economic/dezastru-in-stupine

 

BNS își arată dezamăgirea față de conținutul comunicatului asumat de Coaliția pentru Dezvoltarea României, entitate ce reunește o sumă de organizații respectabile, pentru că din păcate acest document cuprinde o lungă serie de neadevăruri sau de interpretări forțate. În primul rând nu putem discuta de aprobarea în grabă a proiectului de lege a dialogului social întrucât inițiativa parlamentară în discuție a fost înregistrată pe fluxul legislativ al Parlamentului în urmă cu exact un an de zile. În acest interval de timp au avut loc mai multe runde de întrevederi, atât cu reprezentanții organizațiilor sindicale, cât și cu reprezentanții organizațiilor patronale, atât la Senat, cât și la Camera Deputaților. În cadrul dezbaterilor purtate la ambele comisii pentru muncă (Senat și Camera Deputaților), Președinții celor 2 comisii (dnul Senator Ion Rotaru și dnul Deputat Adrian Solomon) împreună cu membrii comisiilor, indiferent de apartenența lor politică, au permis partenerilor sociali reprezentativi să-și susțină cu argumente punctele de vedere.

 

Sursa: Departamentul de Presa BNS

 

Din păcate, nu de puține ori în aceste discuții argumentul părții patronale a fost acela ”pentru că așa vrem noi”.

Pentru cei care au uitat reamintim că atât actuala lege 62/2011, cât și Codul Muncii au fost adoptate în 2011 prin asumarea răspunderii, fără a permite dezbateri parlamentare și fără a asculta și a ține cont de punctele de vedere ale partenerilor sociali.

Tot pentru cei ce au uitat, le reamintim faptul că de la apariția legii 62/2011 și până în prezent (8 ani) au dispărut, pe lângă contractul colectiv de muncă unic la nivel național, și toate contractele colective de muncă la nivelul ramurilor (sectoarelor).

În tot acest interval de timp doar partea sindicală a fost cea care în mod constant a revendicat nevoia modificării Legii 62/2011 și a propus în nenumărate rânduri texte legislative care să amelioreze / îmbunătățească prevederile actualei legi și astfel să relanseze dialogul social în România.

De fiecare dată în spațiul public aceeași coaliție, dar și unii din membrii acesteia, au condamnat orice text de lege pus în dezbatere pentru a corecta actualul cadrul legislativ ce reglementează dialogul social (inclusiv inițiativele parlamentare din 2014 care urmăreau să aducă noi reglementări în domeniul negocierilor colective sau conflictelor colective de muncă, inițiate și susținute de BNS).

Coaliția pentru Dezvoltare României uită că în ultimii ani în mod constant Comisia Europeană, în cadrul procesului Semestrului European, a reclamat cu insistență ca România să găsească soluții legislative și instituționale pentru relansarea dialogului social și a negocierilor colective la nivel de sector.

Reamintim de asemenea CDR că în anul 2015 Ministerul Dialogului Social de la acea vreme a inițiat o amplă cercetare cu privire la starea dialogului social în România, cercetare ce s-a finalizat cu un pachet de propuneri de modificare a întregului cadru legislativ și funcțional ce vizează dialogul social, acesta ar fi putut reprezenta temeiul revendicat azi, în 2019, de către CDR. L-au negat și s-au bucurat că o dată cu instaurarea Guvernului de tehnocrați subiectul dialogului social a fost eliminat de pe masa dezbaterilor publice.

Se invocă în comunicat faptul că proiectul de lege a fost respins de Senat, omițând faptul că respingerea proiectului de lege din noiembrie 2018 este doar consecința numărului mare de senatori absenți și a mecanismului de vot din Senat (fiind lege organică, pentru a fi adoptată era nevoie de minim 69 de voturi pentru). Stenograma ședinței respective arată însă că o majoritate a senatorilor prezenți au votat favorabil acest proiect, cu amendamentele aduse de membrii comisiei pentru muncă (49 de senatori din cei 89 prezenți au votat pentru aprobarea proiectului, 20 s-au abținut și 20 au votat împotriva proiectului, așa cum reiese din fișa proiectului disponibilă pe site-ul Senatului).

O altă afirmație mincinoasă este și aceea conform căreia proiectul prevede că se poate declanșa grevă în orice moment. Textul votat în Comisia pentru Muncă de la Senat precum și de Comisia pentru Muncă de la Camera Deputaților stipulează clar că pe durata contractului nu se poate declanșa conflict de muncă, cu excepția cazurilor în care angajatorul încalcă în mod colectiv drepturile angajaților negociate și asumate prin contractul colectiv de muncă.

De asemenea, din aceeași categorie de exagerări și interpretări cu rea credință a prevederilor actualului proiect, menționăm și acuzația conform căreia proiectul instituie privilegii și imunități pentru liderii de sindicat. Actualul proiect creează doar premisele ca prin intermediul contractului colectiv de muncă, rezultat al negocierilor dintre părți, să fie instituite condiții minime de protecție a liderilor de sindicat, dar este strict o opțiune care se negociază între cele 2 părți. Este complet neadevărată și afirmația conform căreia actualul proiect permite o impunere unilaterală din partea organizațiilor sindicale a unui număr de zile plătite de angajator dar dedicate activității sindicale. Textul adoptat în comisiile parlamentare propune o soluție negociată între partenerii sociali, prin contractele colective de muncă, cu respectarea unei proporționalități raportat la numărul de membrii pe care îi reprezintă, tocmai pentru a evita potențiale situații de abuz în aplicarea legii.

Dezavuăm de asemenea afirmația conform căreia textul proiectului reduce până la anulare rolul reprezentanților salariaților. Singurele comunicări vehemente ale reprezentanților patronatelor susținute cu privire la acest aspect (reprezentanții salariaților) au venit doar în momentul în care li s-a sugerat să propună un format transparent și verificabil prin care salariații în mod real să-și poată desemna reprezentanții în vederea negocierilor colective.

Astăzi nu există nici un fel de mecanism transparent, democratic și verificabil în desemnarea reprezentanților salariaților astfel încât să existe certitudinea că persoanele desemnate în această calitate reprezintă interesele salariaților și nu pe cele ale angajatorilor. Consecința lipsei acestui  mecanism a condus la o utilizare excesivă a instituției reprezentanților salariaților, respectiv la apariția unor pseudo-contracte colective de muncă care se limitează la a prelua prevederi ale legislației în vigoare, protejând astfel angajatorul de posibile sancțiuni aplicabile de Inspecția Muncii sau de potențiale conflicte de muncă ce ar putea fi organizate în mod legal în lipsa unui contract colectiv de muncă.

Obligația de informare și consultare la care se face referire în comunicatul CDR (legea 467/2006) este doar o traducere sumară a Directivei Parlamentului European și a Consiliului 2002/14/CE. Este una din cele mai puțin cunoscute și aplicate legi din România, fapt ce a condus la un uriaș deficit de informare și consultare a angajaților în economia României, pervertind chiar principiile de construcție a directivei europene mai sus invocate.

Chiar dacă unele elemente precizate în comunicatul CDR ar fi putut să aibă soluții negociate între noi și organizațiile patronale semnatare, afirmația conform căreia Legea 62/2011 ar fi generat o creștere a numărului de salariați cu 20%, precum și o reducere a ratei șomajului la 4% ne întăresc convingerea că și această interpretare excesivă face parte dintr-un discurs public care în realitate ascunde absența unei voințe pentru dialog sincer, astfel încât, prin negocieri, să găsim o soluție agreată de ambele părți.

Printr-o astfel de atitudine se menține o stare de fapt care a adus România în situația de a avea un număr semnificativ de salariați plătiți cu salariul minim (consecință inclusiv a absenței contractelor colective de muncă sectoriale), și totodată ne plasează pe locul 2 în lume, după Siria, în ceea ce privește exodul populației în vârstă de muncă.

În ciuda acestei atitudini comunicate public de CDR, BNS își arată în continuare disponibilitatea pentru un dialog sincer, corect și principial cu organizațiile patronale aflate în componența coaliției care să ducă la un pachet de măsuri pentru modificarea în mod coerent a cadrului legislativ ce reglementează dialogul social și care să ofere în egală măsură un model rezonabil de dialog social, atât pentru mediul de afaceri cât și pentru salariații din România.

PARTENERI MICII FERMIERI! Fabrica de produse lactate din comuna Vlăsinești, județul Botoșani, cumpără lapte doar de la micile ferme care sunt în cele 7 comune limitrofe. 15.000 de litri de lapte sunt procesați zilnic aici. Investiția totală în această fabrică a fost de 156.695 euro, din care 61.648 euro reprezintă finanțare europeană nerambursabilă. Fabrica produce și renumitul cașcaval de Săveni, ambalat în ceară.

Fabrica de la Vlăsinești este una dintre investițiile realizate prin intermediul submăsurii 4.2 („Sprijin pentru investiții în prelucrarea/ comercializarea și/ sau dezvoltarea de produse agricole”). Proiectul „Modernizare unitate procesare lapte” este implementat de o societate comercială din județul Botoșani care a urmărit dezvoltarea și modernizarea unor capacități de procesare și comercializare a produselor agricole în comuna Vlăsinești. Valoarea totală a proiectului este de 156.695 Euro, iar valoarea finanțării nerambursabile este de 61.648 Euro.

saveni_b

Este o investiție la care ne putem raporta când vorbim despre investiții în mediul rural, în special prin faptul că laptele este colectat din 7 comune limitrofe, iar capacitatea de prelucrare este de 15.000 de litri pe zi. Afacerea a crescut în mai multe etape atât din punctul de vedere al capacității de producție, cât și al celei de depozitare. Este unul dintre beneficiarii noștri care mai are un proiect în derulare, realizat prin intermediul aceleași submăsuri 4.2, dar și unul pe axa LEADER privind cooperare în vederea comercializării de produse lactate prin intermediul unui lanț scurt de aprovizionare” a declarat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR.

În fabrica botoșăneană produsele, respectiv: cașcaval, ruladă cu șuncă presată, cu piper sau boia, smântână și unt, sunt realizate după procedee tradiționale, în coș de nuiele, pe mese cu blat de stejar și rafturi din lemn de brad.

Un produs deosebit realizat în cadrul unității este cașcavalul de Săveni, acesta fiind ambalat atât în ceară, cât și în pungă termocontractivă. Metoda are capacitatea de a prelungi procesul de maturare a cașcavalului, acesta devenind pe zi ce trece mai gustos. Tehnologia de obținere a Cașcavalului de Săveni are două etape importante, respectiv obținerea cașului bașchiu (maturat) și fabricarea cașcavalului, fiecare dintre acestea incluzând: închegarea laptelui, prelucrarea coagulului, formarea și maturarea cașului bașchiu, opărirea acestuia, turnarea pastei în forme și maturarea cașcavalului.

saveni-cascaval_b

În procesul de fabricație a Cașcavalului de Săveni se folosește laptele de vacă crud. Lipsa tratamentului termic permite acțiunea florei microbiene locale asupra laptelui. De asemenea, toate operațiunile de realizare a cașcavalului sunt efectuate manual. Practic, este vorba despre singurul cașcaval care este produs în Romania și care a obținut până acum atestarea de indicație geografică protejată din partea Ministerului Agriculturii.

Afacerea a fost dezvoltată cu ajutorul fondurilor europene obținute prin intermediul AFIR. Am depus un proiect pe fonduri europene în anul 2013 prin GAL Valea Bașeului de Sus, apoi am terminat investiția, după care am început activitatea. În următorii ani am găsit oportunitatea să facem un caiet de sarcini pentru produsul „Cașcaval de Săveni”, care face parte din Asociația Producătorilor de Cașcaval de Săveni. Am depus documentația la Ministerul Agriculturii pentru a obține. Produsul a fost evaluat, a fost conform, și acum este singurul cașcaval din Romania care are protecție națională,” a explicat Constantin Aniculăesă, reprezentantul legal al beneficiarului PNDR.

saveni-3-bun_b

Produsele realizate sunt comercializate pe piața internă prin marile lanțuri de magazine, iar în unitatea de procesare lucrează 12 oameni din mediul rural.

Peste 270 de unități de procesare beneficiază de finanțare nerambursabilă prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020. Valoarea totală a celor 278 de proiecte contractate de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale este de peste 190 de milioane de euro. Banii sunt investiți în procesarea laptelui, a fructelor și legumelor, precum și a cărnii, susține Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale, AFIR.

Sursa

https://www.agroinfo.ro/cresterea-animalelor/fabrica-din-bani-europeni-care-cumpara-lapte-de-la-micii-fermieri-romani-15-000-de-litri-procesati-zilnic

 

COMUNICAT! Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, aduce la cunoștința opiniei publice că a început plata aferentă ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, pentru cantitățile de motorină utilizate în perioada 01.01 - 31.03.2019 (trimestrul I/2019), conform prevederilor HG nr. 1174/2014 și OMADR nr.1727/2015.

Suma totală plătită este de 129.202.357 lei pentru un număr de 12.783 beneficiari și o cantitate de motorină totală determinată de 68.153.562,725 litri.

Valoarea accizei la motorină pentru anul 2019 este de 1,8959 lei/litru.

Cantitățile de motorină pentru trimestrul I/2019, care beneficiază de ajutor de stat și sunt aprobate prin Ordinul Ministrului nr.330/31.05.2019, se regăsesc prezentate mai jos:

motorina-12-iunie_b

1. Sectorul vegetal 61.065.270,411 litri, în valoare de 115.763.586,00 lei
2. Sectorul zootehnic 7.086.947,214 litri, în valoare de 13.436.221,00 lei
3. Sector îmbunătățiri funciare 1.345,100 litri, în valoare de  2.550,00 lei

Total 68.153.562,725 litri, în valoare de 129.202.357,00 lei

Sursa https://www.agroinfo.ro/vegetal/apia-va-anunta-subventii-transferate-de-astazi-in-contul-fermierilor

 

OBLIGAȚII FISCALE FERMIERI! În anul 2019 impozitul pe veniturile din arendă se calculează prin reținere la sursă de către plătitorii de venit la momentul plății venitului. Venitul brut se stabilește pe baza raportului juridic/contractului incheiat între părți și reprezintă totalitatea sumelor în bani încasate și/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură primite, explică economist Irina Dumitrescu, pentru contabilul.ro.

În cazul în care arenda se exprimă în natură, evaluarea în lei se face pe baza prețurilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotărâri ale consiliilor județene și, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului București, ca urmare a propunerilor direcțiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, hotărâri ce trebuie emise înainte de începerea anului fiscal. Aceste decizii se transmit, in cadrul aceluiași termen, direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice, pentru a fi comunicate unităților fiscale din subordine.

Venitul net din arendă se stabilește la fiecare plată prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut. Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net, impozitul fiind final.

Impozitul astfel calculat și reținut pentru veniturile din arendă se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut. Veniturile se declară de către cel care plătește arenda în declarația 112.

CINE PLĂTEȘTE CONTRIBUȚIA DE ASIGURĂRI SOCIALE DE SĂNĂTATE

Persoanele fizice, care au venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, datorează această contribuție dacă estimează venituri anuale cumulate cel puțin egale cu 12 salarii de bază minime brute pe țară din una sau mai multe surse de venituri.

Încadrarea în acest plafon, în cazul activităților din agricultură, se analizează prin luarea în calcul a venitului net sau normei de venit, dupa caz, pentru veniturile din activități agricole, silvicultura și piscicultura. 
    
Contribuția la sistemul asigurărilor sociale de sănătate se datorează pentru veniturile cumulate (venituri nete din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală venituri din asocierea cu o persoana juridică, venituri nete din cedarea folosinței bunurilor, venituri din investiții,venituri nete din activități agricole, silvicultura si piscicultura,venituri brute din alte surse, definite conform Codului fiscal) cu excepția veniturilor din salarii.

În anul 2019 salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată este:

     a. 2.080 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentînd 12,43 lei/ora conform H.G. nr. 937/2018, cu excepția situațiilor de la pct. b. si c .

     b. 2.350 lei lunar, pentru un program normal de lucru de 167,333 ore în medie pe lună, reprezentînd 14,044 lei/ora pentru personalul încadrat pe funcții pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puțin un an în domeniul studiilor superioare, conform H.G. nr. 937/2018
c. 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe luna, reprezentînd 17,928 lei/ora, pentru domeniul construcțiilor conform O.U.G. nr. 114/2018, exclusiv pentru domeniile de activitate prevăzute la art. 66 pct. 1 din aceasta ordonanța de urgență.

Conform art. 2 din HG 937/2018 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe țară garantat în plată, în aplicarea prevederilor art. 164 alin. (12) din Legea nr. 53/2003, republicata, cu modificările și completările ulterioare, începând cu 1 ianuarie 2019, toate drepturile și obligațiile stabilite potrivit legii se determină prin raportare la nivelul de 2.080 lei al salariului de baza minim brut pe țară garantat în plată.

Astfel, la determinarea plafonului anual se ia în considerare salariul minim de 2.080 lei/lună. Ca atare, pentru anul 2019 plafonul este de 24.960 lei (2.080 lei/luna x 12 luni). Baza anuală de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate o reprezintă echivalentul a 12 salarii minime brute pe ţară. Cota este 10%.

IMPORTANT! Pentru persoanele fizice care realizează venituri din arendă obținute de la un singur plătitor de venit, iar nivelul net estimat al acestor venituri, pentru anul curent, este cel puțin egal cu 12 salarii minime brute pe țară în vigoare în anul pentru care se datorează contribuția, plătitorul de arendă – persoana juridică sau altă entitate care are obligația de a conduce evidența contabilă - are obligația să calculeze, să rețină și să plătească contribuția de asigurări sociale de sănătate, precum și să depună declarația 112.

Declarația se depune până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile. În contractul încheiat între părți se desemnează plătitorul de venit în vederea calculării, reținerii și plății contribuției prin retțnere la sursă, în anul în curs. Nivelul contribuției calculate și reținute la fiecare plată de către plătitorul de venit este cel stabilit de părți, până la concurența contribuției anuale datorate.

În situația în care aceste venituri sunt realizate din mai multe surse și/sau categorii de venituri, iar veniturile nete estimate a se realiza de la cel puțin un plătitor de venit sunt egale sau mai mari decât nivelul a 12 salarii minime brute pe țară în vigoare în anul pentru care se datorează contribuția, - 24.960 lei în anul 2019 - contribuabilul desemnează, prin contractul încheiat între părți, plătitorul de venit /arendă care are obligația calculării, reținerii, plății și declarării contribuției și de la care venitul realizat este cel puțin egal cu 12 salarii minime brute pe țară.

Plătitorul de venit desemnat depune declarația 112 până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile. Nivelul contribuției calculate și reținute la fiecare plată de către plătitorul de venit este cel stabilit de părți, până la concurența contribuției datorate (2.496 lei/an).

În cazul in care nivelul venitului net din arendă estimat a se realiza este sub nivelul a 12 salarii minime brute pe țară în vigoare în anul pentru care se datorează contribuția, contribuția de asigurări sociale de sănătate nu se reține la sursă de către plătitorul de venit.

Așadar, cu privire la obligațiile plătitorului de venit/arendă se disting următoarele:

 • nu are obligația să rețină la sursă CASS pentru persoanele fizice care, în anul 2019, estimează venituri sub 24.960 lei de la acest plătitor;

 • pentru veniturile estimate de la acest plătitor de arendă peste 24.960 lei acesta va reține CASS la sursă dacă persoana fizică îl desemnează pe acesta, prin contractul încheiat între părți, să calculeze, să rețină, să declare și să achite contribuția datorată. Și în cazul în care persoana fizică obtțne venituri cel puțin egale cu 12 salarii de bază minime brute pe țară, de la un singur plătitor aceasta trebuie să-l desemneze prin contractul încheiat, să calculeze, să rețină, să declare și să achite contribuția datorată.

În cazul in care nivelul venitului net din arendă estimat a se realiza este sub nivelul a 12 salarii minime brute pe țară,  iar venitul net cumulat este cel puțin egal cu 12 salarii minime brute pe țară contribuabilul are obligația depunerii declarației unice până la data de 15 martie inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor. Până la această dată va plăti și contribuția.

Economist Irina Dumitrescu

Sursa https://www.agroinfo.ro/economic/impozitul-pe-arenda-in-2019-ce-obligatii-au-beneficiarii-si-platitorii-arendei

 

ANUNȚ MINISTERUL AGRICULTURII! Un proiect de Ordonanță de Urgență, publicat astăzi, 11 iunie 2019, pe pagina Ministerului Agriculturii anunță amenzi uriașe pentru fermierii care încalcă regulile de depozitare, folosire, comercializare a produselor de protecție a plantelor, dar și pentru cei care fabrică aceste produse.

AMENZI DE LA 10.000 DE LEI LA 15.000 DE LEI:

a) nerespectarea condițiilor de depozitare, manipulare și de utilizare a produselor de protecție a plantelor;
b) refuzul persoanelor fizice autorizate și juridice care desfăşoară activităţi cu produse de protecţie a plantelor de a permite accesul în unitate a reprezentanților ANF pentru efectuarea controlului, și prelevarea de probe;
c) refuzul persoanelor fizice autorizate și juridice de a prezenta autorizațiile sau orice alte documente necesare pentru efectuarea controlului;
d) publicitatea produselor de protecție a plantelor neomologate pe teritoriul României;
e) comercializarea de produse de protecție a plantelor către persoane care nu au împlinit vârsta de minim 18 ani;
f) comercializarea produselor de protecție a plantelor fără documentele de calitate;
g) comercializarea sau utilizarea de produse de protecţie a plantelor cu termen de valabilitate expirat;
h) nerespectarea condițiilor care au stat la baza autorizării activitățiilor de reambalare, comercializare, utilizare și prestări servicii cu produse de protecție a plantelor.

 AMENZI DE LA 20.000 DE LEI LA 25.000 DE LEI:

a) nerespectarea instrucțiunilor de utilizare menționate pe eticheta produsului de protecție a plantelor;
b) lipsa registrelor de evidență a produselor de protecție a plantelor și a tratamentelor fitosanitare efectuate;
c) nerespectarea prevederilor privind semințele tratate cu produse de protecție a plantelor neomologate în România;
d) nerespectarea prevederilor privind depozitarea produselor de protecție a plantelor.

AMENZI DE LA 30.000 DE LEI LA 35.000 DE LEI:

a) reambalarea, comercializarea, utilizarea și prestarea de servicii cu produse de protecție a plantelor fără autorizație;
b) fabricarea sau reambalarea produselor de protecție a plantelor, fără acordul scris al deținătorului omologării sau a reprezentantului său legal în România;
c) reambalarea produselor de protecție a plantelor după încetarea acordului scris al deținătorului omologării sau a reprezentantului său legal în România, sau în alte condiții decât cele menționate în acordul dintre aceștia;
d) fabricarea, reambalarea sau punerea pe piață a produselor de protecție a plantelor fără respectarea parametrilor de calitate, a etichetării și ambalării;
e) fabricarea unui produs de protecție a plantelor destinat utilizării într-un alt stat membru sau într-o țară terță cu nerespectarea condițiilor prevăzute la art. 8;
f) nerespectarea prevederilor privind reambalarea produselor de protecție a plantelor;
g) comercializarea produselor de protecție a plantelor în alte spații decât cele autorizate;
h) comercializarea produselor de protecție a plantelor de către alte persoane decât cele autorizate să comercializeze, utilizeze și să presteze servicii cu astfel de produse de protecție a plantelor;
i) nerespectarea prevederilor privind neutralizarea produselor identificate ca ilicite sau neconforme;
j) lipsa evidențelor;
k) utilizarea produselor de protecţie a plantelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost omologate, inclusiv sub formă de momeli toxice sau pentru braconaj.

Pe teritoriul României se pot comercializa în vederea utilizării doar produse de protecție a plantelor omologate de Comisia Națională de Omologare a Produselor de Protecție a Plantelor. Este interzisă deținerea, depozitarea, comercializarea și utilizarea produselor de protecție a plantelor ilicite pe teritoriul României.

Reambalarea, comercializarea, utilizarea și prestarea de servicii cu produse de protecție a plantelor se face în baza autorizației eliberată de Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF), prin structurile teritoriale pentru fiecare punct de lucru. Autorizațiile au o perioadă de valabilitate de 5 ani de la data eliberării, cu viză anuală. În cazul modificării documentației care a stat la baza obținerii acestora este obligatorie notificarea Autorității Naționale Fitosanitare, în termen de maximum 10 zile de la producerea acesteia.
Viza anuală se solicită cu 30 de zile înainte de data expirării. Nesolicitarea vizei în termenul menționat atrage nulitatea autorizațiilor de reambalare, comercializare, utilizare și prestare de servicii cu produse de protecție a plantelor.

Este interzisă publicitatea produselor de protecție a plantelor neomologate pe teritoriul României.

Produs de protecție a plantelor este un preparat conținând una sau mai multe substanțe active și coformulanți, în forma în care sunt livrate utilizatorului și care sunt destinate uneia dintre următoarele utilizări:

a) protecția plantelor sau a produselor vegetale, inclusiv semințe, împotriva tuturor organismelor dăunătoare sau prevenirea acțiunii unor astfel de organisme, cu excepția cazului în care se consideră că scopul principal al utilizării acestor produse este mai curând pentru igienă, decât pentru protecția plantelor sau a produselor vegetale;
b) influențarea proceselor vitale ale plantelor, cum ar fi produsele care le influențează creșterea, altele decât îngrășămintele;
c) conservarea produselor vegetale, în măsura în care aceste produse de protecție a plantelor nu intră sub incidența unor dispoziții comunitare speciale privind conservanții;
d) distrugerea unor plante sau părți nedorite ale acestora, în afara algelor, cu excepția cazurilor în care produsele sunt aplicate la sol sau în apă pentru protecția plantelor;
e) controlul sau prevenirea creșterii nedorite a plantelor, în afara algelor, cu excepția cazurilor în care produsele sunt aplicate la sol sau în apă pentru protecția plantelor.

Fabricarea produselor de protecție a plantelor omologate în România, se efectuează în următoarele condiții:

a) de către deținătorul omologării produsului și/sau de către alt operator economic cu acordul scris al deținătorului omologării produsului, sau după caz a reprezentantului său legal în România.
b) cu respectarea reţetei de fabricație, a compoziţiei şi a specificației tehnice din dosarul produsului care a stat la baza omologării. 

După fabricare produsele sunt însoţite de documente care certifică calitatea acestora.

Fabricarea unui produs de protecție a plantelor neomologat, destinat utilizării într-un alt stat membru sau într-o țară terță, se efectuează în următoarele condiții:

a) în baza unei autorizații eliberate de Ministerul Mediului și Ministerul Sănătății;
b) produsul să fie autorizat în respectivul stat membru/țară terță;
c) producătorul are obligația să notifice în scris Autoritatea Națională Fitosanitară cu cel puțin 10 zile înaintea fabricării produsului de protecție a plantelor neomologat. Notificarea în vederea fabricării unui produs cuprinde denumirea comercială, substanța activă, cantităţile de substanțe active estimate introduse în unitatea de producție, cantitatea de produse finite obținute, livrate și destinația acestora;
d) producătorul prezintă odată cu notificarea și scrisoarea de confirmare din partea deținătorului omologării produsului din țara de destinație, prin care se menționează țările de destinație a produsului fabricat în România;
e) producătorul ține evidența cantităților de produse de protecție a plantelor fabricate și livrate.

Produsele de protecție a plantelor se clasifică, după cum urmează: produse cu toxicitate acută din categoria 1, 2 și 3 a căror clasificare conține cel puțin una dintre următoarele fraze de pericol: H300 – Mortal în caz de înghiţire, H310 – Mortal în contact cu pielea, H330 – Mortal în caz de inhalare, H301 – Toxic în caz de înghiţire, H311 – Toxic în contact cu pielea, H331 – Toxic în caz de inhalare.

Este interzisă comercializarea acestor produse în fitofarmacii! Sunt comercializate doar în depozite fitofarmaceutice, iar vânzarea lor se face numai către persoanele fizice juridice autorizate, care dețin autorizație pentru comercializarea produselor de protecție a plantelor pentru această categorie și sunt înregistrate la Inspectoratul Județean de Poliție și Inspectoratul Teritorial de Muncă.

ATENȚIE, FERMIERI, CUM UTILIZAȚI ACESTE PRODUSE!

Produsele de protecție a plantelor se utilizează numai în scopurile pentru care au fost omologate, pentru cultura stabilită, cu respectarea dozei și a timpului de pauză conform instrucțiunilor de utilizare menționate pe eticheta produsului.

Produsele de protecție a plantelor cu termen de valabilitate expirat pot fi utilizate numai în următorul ciclu de producție dacă au fost verificate și certificate în scris de către producător, pe baza unui buletin de analiză.

Utilizatorii de produse de protecție a plantelor au obligația să dețină pentru o perioadă de 3 ani și să completeze la zi registrul de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor care conține următoarele informații: data efectuării tratamentului (zi, lună, an), cultura, organismul dăunător, denumirea produsului de protecție a plantelor utilizat, doza omologată, suprafața, cantitatea utilizată, data recoltării.

La utilizarea produselor de protecție a plantelor trebuie respectate zonele de protecție a resurselor de apă, zonele de protecţie sanitară și ecologică, precum și ariile naturale protejate, stabilite în condiţiile legii.

Utilizarea produselor de protecţie a plantelor este permisă doar în baza unei autorizații eliberate de Autoritatea Națională Fitosanitară.

Utilizatorii și prestatorii de produse de protecţie a plantelor se înregistrează la Inspectoratul Județean de Poliție și Inspectoratul Teritorial de Muncă.

Utilizatorii și prestatorii de servicii autorizați pentru produsele de protecție a plantelor dețin registru de evidență a produselor de protecție a plantelor care se înregistrează, se sigilează, numerotează, semnează și ștampilează de ANF.

Este interzisă utilizarea cu produse de protecție a plantelor de către utilizatorii amatori.

INTEGRAL PROIECTUL DE ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ PE PAGINA MINISTERULUI AGRICULTURII!

Sursa https://www.agroinfo.ro/economic/atentie-fermieri-amenzi-uriase-anuntate-astazi-de-ministerul-agriculturii

 

Pagina 1 din 153
giweather joomla module

Go to top