AGROSTAR

AGROSTAR

Mai mult de jumătate (56,5%) din cheltuielile efectuate anul trecut de populaţia României au fost alocate pentru consum, respectiv alimente, băuturi, mărfuri nealimentare sau plata unor servicii, în timp ce 31,5% din cheltuieli au reprezentat impozite şi contribuţii către stat.

Cheltuielile pentru achiziţia sau construcţia unei locuinţe sau pentru cumpărarea de acţiuni reprezintă numai 0,5% din totalul cheltuielilor gospodăriilor.

Anul trecut, cheltuielile lunare totale pentru o gospodărie au fost, în medie, de 3.667 lei (1.407 lei pe persoană) şi au reprezentat 86,2% din nivelul veniturilor totale.

 

„Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,5%)”, precizează INS.

 

Veniturile totale medii lunare au reprezentat, în anul 2018, în termeni nominali, 4.251 lei pe gospodărie şi 1.631 lei pe persoană, cea mai importantă sursă de venit fiind salariile (67,2% din total venituri).

Veniturile băneşti au fost, în medie, de 3.920 lei lunar pe gospodărie (1.504 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 331 lei lunar pe gospodărie (127 lei pe persoană).

Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (67,2% din veniturile totale ale gospodăriilor). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (18,7%), veniturile din agricultură (1,9%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,2%), cele din proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (1,1%) precum şi veniturile în natură (7,8%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (6,4%).

sursadigi24.ro

Sursa https://financiarul.ro/2019/06/06/aproape-90-din-veniturile-romanilor-s-au-dus-pe-cheltuieli-curente-si-taxe/

 

O nouă Agenție aflată în subordinea ministerului Agriculturii va începe să funcționeze din 1 ianuarie 2020! Camera Deputaţilor a adoptat astăzi, miercuri – 12 iunie, un proiect de lege pentru înfiinţarea Agenţiei pentru Calitatea şi Marketingul Produselor Agroalimentare. Aceasta va avea ca obiectiv creşterea numărului de sisteme de calitate recunoscute la nivel european pentru produsele agroalimentare româneşti şi de certificare a produselor conform sistemelor de calitate facultative instituite la nivel naţional şi european, în vederea promovării acestora. Agenţia pentru Calitatea şi Marketingul Produselor Agroalimentare se află în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, este o instituţie publică cu personalitate juridică, finanţată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, scrie Agerpres. Scopul înfiinţării Agenţiei este de a promova obţinerea de produse agroalimentare certificate conform unui sistem de calitate voluntară şi de a asigura un marketing corespunzător acestor produse. Agenţia exercită funcţii de autoritate de stat în domeniul calităţii şi marketingului produselor de calitate; de strategie, prin care asigură întocmirea şi propunerea spre aprobare a strategiei pentru dezvoltarea sectorului produselor de calitate; de reprezentare, prin care asigură, în numele Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, reprezentarea pe plan intern şi extern, în domeniul său de activitate şi în limitele stabilite de acesta. Personalul Agenţiei este format din funcţionari publici şi personal contractual, angajaţi în conformitate cu legislaţia în vigoare. Atribuţiile şi sarcinile personalului Agenţiei se stabilesc prin fişa postului, pe baza regulamentului de organizare şi funcţionare. Salarizarea personalului Agenţiei se face conform prevederilor legale aplicabile fiecărei categorii de personal. Conducerea executivă a Agenţiei se exercită de către un director general, numit prin ordin al ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Legea intră în vigoare la 1 ianuarie 2020. Camera Deputaţilor este for decizional în cazul acestui proiect de lege.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

Srusa  https://agrointel.ro/116038/s-a-votat-se-infiinteaza-o-noua-institutie-in-slujba-fermierilor/

 

Câştigul salarial mediu nominal net a urcat la 3.115 lei în aprilie, în creştere faţă de luna precedentă cu 40 lei. Iar câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 5.105 lei, cu 1,1% mai mare decât în luna martie 2019.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) – 7.192 lei, iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – 1.785 lei.

 

„În aprilie 2019, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna precedentă ca urmare a acordării de prime ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna aprilie au fost mai mari comparativ cu luna precedentă ca urmare a realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte), cât şi disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mici din unele activităţi economice„, precizează INS.

 

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, cu 18,9% şi în extracţia minereurilor metalifere, cu 17,6%, iar cele mai importante scăderi în fabricarea produselor din tutun, cu 37,8%, şi în fabricarea băuturilor, cu 13,2%.
Potrivit INS, scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna martie 2019 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de premii ocazionale (premii anuale ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mici în unele activităţi economice.
În sectorul bugetar, s-au înregistrat uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în sănătate şi asistenţă socială (+0,9%), respectiv în administraţie publică (+0,7%). În învăţământ, câştigul salarial mediu net a fost în uşoară scădere (-1,7%) ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice.

sursa incont.stirileprotv.ro

Sursa https://financiarul.ro/2019/06/08/salariatii-cel-mai-bine-platiti-din-romania/

 

ING Romania, TELUS International Europe, KPMG Romania, Microsoft Romania, Orange Romania si Lidl se afla pe primele locuri in topul angajatorilor care ofera cele mai mari salarii, dar si cele mai multe oportunitati de dezvoltare profesionala.
Companiile din domeniul IT conduc topul cu cele mai mari salarii oferite angajatilor. Fata de 2018, salariile in domeniul IT au inregistrat o crestere de aproximativ 1%.
Angajatii romani nu pun accentul doar pe un salariu atractiv, ci isi doresc si beneficii de tip material, dar si mai multe oportunitati de crestere pe plan profesional. De aceea, angajatorii care isi doresc sa ramana competitivi au majorat bonusurile si ofera mai multe oportunitati de dezvoltare profesionala in 2019.
„Observam un interes crescut din partea companiilor de a ramane competitive pe piata muncii atat din perspectiva salariilor, cat si din perspectiva beneficiilor oferite. Pare sa fie un rezultat al crizei acute de personal de pe piata muncii, la nivelul tuturor industriilor. In continuare, industria IT este pe primele pozitii in top, ceea ce confirma trendul ultimilor ani”, a declarat Costin Tudor, fondatorul platformei Undelucram.ro.

Topul angajatorilor care ofera cele mai bune salarii:

Banci/Institutii financiare
-ING Romania
-BCR – Banca Comerciala Romana SA
-Banca Transilvania
-Raiffeisen Bank
-BRD – Groupe Societe Generale

 

BPO&Servicii
-TELUS International Europe
-HP Inc.
-Wipro Technologies
-Accenture Romania
-Stefanini Romania
-Genpact Romania

Consultanta
-KPMG Romania
-Deloitte Romania
-EY Romania
-Automatic Data Processing – ADP Romania
-PwC Romania

IT&C
-Microsoft Romania
-Adobe Romania
-Nobel
-Avira Romania
-UiPath

Productie
-Philip Morris Romania
-Honeywell Romania
-JTI Romania
-Continental Automotive Group Romania
-Emerson

Retail
-Lidl Romania
-Kaufland Romania
-Penny Market – Rewe Romania
-Carrefour Romania
-Mega Image

 

Telecomunicatii
-Orange Romania
-Vodafone Romania
-Ericsson Romania
-Huawei Romania
-RCS&RDS

Topul angajatorilor care ofera cele mai multe oportunitati de dezvoltare:

Banci/Institutii financiare
-ING Romania
-Raiffeisen Bank
-BCR – Banca Comerciala Romana SA
-Banca Transilvania
-UniCredit Bank

BPO&Servicii
-HP Inc.
-Genpact Romania
-Stefanini Romania
-TELUS International Europe
-Accenture Romania

Consultanta
-KPMG Romania
-EY Romania
-PwC Romania
-Deloitte Romania
-Automatic Data Processing – ADP Romania

IT&C
-Zitec
-Microsoft Romania
-Nobel
-Endava
-vira Romania

Productie
-British American Tobacco Romania
-Continental Automotive Group Romania
-Michelin Romania
-Leoni Wiring Systems
-Emerson

Retail
-Lidl Romania
-Kaufland Romania
-Penny Market – Rewe Romania
-Carrefour Romania
-Mega Image

Telecomunicatii
-Vodafone Romania
-Orange Romania
-Ericsson Romania
-Huawei Romania
-Telekom Romania
Topurile au fost alcatuite pe baza unui indice obtinut din media notelor acordate angajatorilor de catre utilizatori (angajati, fosti angajati, candidati) si numarul de evaluari. Peste 250.000 de evaluari ale companiilor din Romania au fost publicate pana in prezent pe Undelucram.ro. Topurile iau in considerare evaluarile lasate pana pe data de 1 iunie 2019 de catre utilizatorii inregistrati pe platforma.

Sursa https://financiarul.ro/2019/06/06/cele-mai-bune-salarii-si-oportunitati-de-dezvoltare-profesionala/

 

PARTENERI MICII FERMIERI! Fabrica de produse lactate din comuna Vlăsinești, județul Botoșani, cumpără lapte doar de la micile ferme care sunt în cele 7 comune limitrofe. 15.000 de litri de lapte sunt procesați zilnic aici. Investiția totală în această fabrică a fost de 156.695 euro, din care 61.648 euro reprezintă finanțare europeană nerambursabilă. Fabrica produce și renumitul cașcaval de Săveni, ambalat în ceară.

Fabrica de la Vlăsinești este una dintre investițiile realizate prin intermediul submăsurii 4.2 („Sprijin pentru investiții în prelucrarea/ comercializarea și/ sau dezvoltarea de produse agricole”). Proiectul „Modernizare unitate procesare lapte” este implementat de o societate comercială din județul Botoșani care a urmărit dezvoltarea și modernizarea unor capacități de procesare și comercializare a produselor agricole în comuna Vlăsinești. Valoarea totală a proiectului este de 156.695 Euro, iar valoarea finanțării nerambursabile este de 61.648 Euro.

saveni_b

Este o investiție la care ne putem raporta când vorbim despre investiții în mediul rural, în special prin faptul că laptele este colectat din 7 comune limitrofe, iar capacitatea de prelucrare este de 15.000 de litri pe zi. Afacerea a crescut în mai multe etape atât din punctul de vedere al capacității de producție, cât și al celei de depozitare. Este unul dintre beneficiarii noștri care mai are un proiect în derulare, realizat prin intermediul aceleași submăsuri 4.2, dar și unul pe axa LEADER privind cooperare în vederea comercializării de produse lactate prin intermediul unui lanț scurt de aprovizionare” a declarat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR.

În fabrica botoșăneană produsele, respectiv: cașcaval, ruladă cu șuncă presată, cu piper sau boia, smântână și unt, sunt realizate după procedee tradiționale, în coș de nuiele, pe mese cu blat de stejar și rafturi din lemn de brad.

Un produs deosebit realizat în cadrul unității este cașcavalul de Săveni, acesta fiind ambalat atât în ceară, cât și în pungă termocontractivă. Metoda are capacitatea de a prelungi procesul de maturare a cașcavalului, acesta devenind pe zi ce trece mai gustos. Tehnologia de obținere a Cașcavalului de Săveni are două etape importante, respectiv obținerea cașului bașchiu (maturat) și fabricarea cașcavalului, fiecare dintre acestea incluzând: închegarea laptelui, prelucrarea coagulului, formarea și maturarea cașului bașchiu, opărirea acestuia, turnarea pastei în forme și maturarea cașcavalului.

saveni-cascaval_b

În procesul de fabricație a Cașcavalului de Săveni se folosește laptele de vacă crud. Lipsa tratamentului termic permite acțiunea florei microbiene locale asupra laptelui. De asemenea, toate operațiunile de realizare a cașcavalului sunt efectuate manual. Practic, este vorba despre singurul cașcaval care este produs în Romania și care a obținut până acum atestarea de indicație geografică protejată din partea Ministerului Agriculturii.

Afacerea a fost dezvoltată cu ajutorul fondurilor europene obținute prin intermediul AFIR. Am depus un proiect pe fonduri europene în anul 2013 prin GAL Valea Bașeului de Sus, apoi am terminat investiția, după care am început activitatea. În următorii ani am găsit oportunitatea să facem un caiet de sarcini pentru produsul „Cașcaval de Săveni”, care face parte din Asociația Producătorilor de Cașcaval de Săveni. Am depus documentația la Ministerul Agriculturii pentru a obține. Produsul a fost evaluat, a fost conform, și acum este singurul cașcaval din Romania care are protecție națională,” a explicat Constantin Aniculăesă, reprezentantul legal al beneficiarului PNDR.

saveni-3-bun_b

Produsele realizate sunt comercializate pe piața internă prin marile lanțuri de magazine, iar în unitatea de procesare lucrează 12 oameni din mediul rural.

Peste 270 de unități de procesare beneficiază de finanțare nerambursabilă prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020. Valoarea totală a celor 278 de proiecte contractate de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale este de peste 190 de milioane de euro. Banii sunt investiți în procesarea laptelui, a fructelor și legumelor, precum și a cărnii, susține Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale, AFIR.

 

Sursa https://www.agroinfo.ro/cresterea-animalelor/fabrica-din-bani-europeni-care-cumpara-lapte-de-la-micii-fermieri-romani-15-000-de-litri-procesati-zilnic

 

PLATA SPRIJINULUI CUPLAT VEGETAL PENTRU 2018! Guvernul a aprobat astăzi, în ședința săptămânală, sumele alocate pentru plata sprijinului cuplat vegetal, aferent anului de campanie 2018, anunță Ministerul Agriculturii, într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

Plafonul maximum este de 82.334.250 euro, în echivalent 383.990.475 lei, care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2019.

De această prevedere se estimează că vor beneficia circa 41.000 fermieri din sectorul vegetal, care au accesat măsurile de sprijin cuplat pentru culturile prevăzute la art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 219/2015  privind stabilirea sectoarelor, culturilor şi speciilor de animale pentru care se acordă sprijin cuplat în perioada 2015-2020, și au îndeplinit condițiile de eligibilitate.

Plafoanele notificate Comisiei Europene se modifică, prin mecanismul de transfer de fonduri între măsurile de sprijin cuplat, în conformitate cu legislația europeană (art. 53a din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014):

a) măsuri de la care se transferă fonduri prin reducerea plafoanelor notificate: soia, tomate pentru industrializare cultivate în câmp, castraveți pentru industrializare cultivați în câmp și cartof timpuriu pentru industrializare;
b) măsuri ale căror plafoane au fost suplimentate: lucernă, orez, sămânță de cartof,  sfecla de zahăr și legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveți pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă.

Transferurile de fonduri între măsurile de sprijin cuplat s-au făcut astfel încât, în cazul culturilor care nu au atins limita de suprafață notificată pentru anul 2018, cuantumul pe  hectar să asigure profitabilitatea și totodată să nu fie sub cel calculat ca raport dintre plafonul fixat pentru finanțarea măsurii și limita cantitativă de suprafață, notificate Comisiei.

Plafoanele aferente măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal, inclusiv cele rezultate în urma transferurilor de fonduri efectuate în condițiile prevederilor art. 53a din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014, sunt următoarele:
a)  28.164.490 euro pentru soia;
b)  14.910.280 euro pentru lucernă;
c) 420.000 euro pentru leguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre boabe și fasole boabe;
d) 188.160 euro pentru cânepă pentru ulei şi/sau fibră;
e) 5.117.765 euro pentru orez;
f)  939.100 euro pentru sămânță de cartof;
g)  129.320 euro pentru hamei;
h) 19.208.700 euro pentru sfeclă de zahăr;
i) 1.251.950 euro pentru tomate pentru industrializare cultivate în câmp;
j)  22.235 euro pentru castraveți pentru industrializare cultivați în câmp;
k) 8.807.600 euro pentru legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveți pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă;
l) 495.000 euro pentru fructe destinate industrializării: prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre;
m) 2.679.650 euro pentru cartof timpuriu pentru industrializare.

Cuantumul pe unitatea de măsură pentru fiecare măsură de sprijin cuplat în sectorul vegetal, se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, prin raportarea plafoanelor aferente măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal, rezultate în urma transferurilor de fonduri, la suprafețele eligibile pentru anul 2018.

Plățile pentru măsurile de sprijin cuplat în sectorul vegetal se fac în lei, la cursul de schimb de 4,6638 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 28 septembrie 2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 351 din 1 octombrie  2018.

PLATA SUBVENȚIILOR APIA! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) efectuează controale preliminare în fermele care au solicitat subvenții pentru anul 2019. Potrivit APIA, este un pre-control, pe un eșantion de fermieri selectați, în cadrul căruia inspectorii APIA verifică dacă sunt respectate normele de ecocondiționalitate.

Orice fermier care solicită sprijin financiar din fonduri europene şi naţionale trebuie să respecte normele de ecocondiţionalitate, pe tot parcursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, indiferent de mărimea lor (inclusiv pe cele neeligibile şi pe cele care nu mai sunt folosite în scopul producţiei). În anexa la Ordinul MADR nr. 352/636/54/2015, cu modificările şi completările ulterioare, sunt definite normele de ecocondiţionalitate ce trebuie respectate de fermierii români începând cu 01.01.2019, încadrate pe următoarele domenii:

Domeniul: Mediu, schimbări climatice şi bunele condiţii agricole ale terenurilor
Aspectul: Apă
SMR 1 - Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole;
GAEC 1 - Crearea/menţinerea benzilor tampon (fâşiilor de protecţie) în vecinătatea apelor de suprafaţă;
1. Se menţin fâşiile de protecţie existente pe terenurile agricole situate în vecinătatea zonelor de protecţie a apelor de suprafaţă stabilite în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniu. Lăţimea minimă a fâşiilor de protecţie este de 1 m pe terenurile cu panta de până la 12% şi de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%, panta terenului fiind panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă.
2. În cazul în care pe terenul agricol situat în vecinătatea zonelor de protecţie a apelor de suprafaţă nu există fâşii de protecţie, fermierul are obligaţia înfiinţării şi menţinerii acestor fâşii, în conformitate cu prevederile Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole.

GAEC 2 - Respectarea procedurilor de autorizare, în cazul utilizării apei pentru irigaţii în agricultură. Se respectă prevederile legale privind utilizarea apei pentru irigaţii în agricultură.

GAEC 3 - Protecţia apelor subterane împotriva poluării cu substanţe periculoase enumerate în anexa la Directiva 80/68/CEE în versiunea acesteia aflată în vigoare în ultima zi a valabilităţii sale. Este interzisă evacuarea directă în apele subterane a substanțelor periculoase enumerate în Lista I şi Lista II din anexa la Directiva 80/68/CEE în versiunea aflată în vigoare în ultima zi a valabilităţii sale, astfel cum sunt menționate mai jos, care sunt utilizate în agricultură și se iau măsuri de prevenire a poluării apelor subterane prin evacuarea indirectă a substanţelor periculoase utilizate în agricultură.

Aspectul: Sol şi stoc de carbon
GAEC 4 - Acoperirea minimă a solului: Pe timpul iernii, terenul arabil trebuie să fie acoperit cu culturi de toamnă şi/sau să rămână nelucrat după recoltare pe cel puţin 20% din suprafaţa arabilă totală a fermei.

GAEC 5 - Gestionarea minimă a terenului care să reflecte condiţiile locale specifice pentru limitarea eroziunii;
1. Lucrările solului, inclusiv semănatul, pe terenul arabil cu panta mai mare de 12%, cultivat cu plante prăşitoare, se efectuează de-a lungul curbelor de nivel.
2. Se menţin terasele existente pe terenul agricol la data de 1 ianuarie 2007.

GAEC 6 - Menţinerea nivelului de materie organică din sol, inclusiv interdicţia de a incendia miriştile arabile.
1. Floarea-soarelui nu se cultivă pe acelaşi amplasament mai mult de 2 ani consecutiv.
2. Este interzisă arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum şi a vegetaţiei pajiştilor permanente.

Aspectul: Biodiversitate
SMR 2 - Conservarea păsărilor sălbatice.
SMR 3 - Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică.
Aspectul: Peisaj, nivelul minim de întreţinere
GAEC 7 - Menținerea particularităţilor peisajelor, incluzând arborii în aliniament, în grup sau izolaţi și terasele existente pe terenul agricol, inclusiv interzicerea tăierii gardurilor vii şi a arborilor în perioada de reproducere şi creştere a păsărilor sălbatice, luând măsuri pentru evitarea instalării și extinderii speciilor de plante invazive pe terenul agricol.
1. Se mențin particularităţile peisajelor, incluzând arborii în aliniament, în grup sau izolaţi și terasele existente pe terenul agricol;
2. Se iau măsuri pentru evitarea instalării și extinderii speciilor de plante invazive pe terenul agricol; 3. Este interzisă tăierea gardurilor vii și a arborilor în perioada de reproducere şi creştere a păsărilor sălbatice (perioada în care o specie de păsări depune ouă, le cloceşte şi îşi creşte puii până când aceştia sunt capabili să zboare: 15 martie - 30 iunie).

Domeniul: Sănătate publică, sănătatea animalelor şi sănătatea plantelor
Aspectul: Siguranţa alimentară
SMR 4 - Principii şi cerinţe generale ale legislaţiei alimentare şi proceduri în domeniul siguranţei produselor alimentare;
SMR 5 - Interzicerea utilizării anumitor substanţe cu efect hormonal sau tireostatic şi a substanţelor betaagoniste în creşterea animalelor.

Aspectul: Identificarea şi înregistrarea animalelor
SMR 6 - Identificarea şi înregistrarea suinelor;
SMR 7 - Identificarea şi înregistrarea bovinelor;
SMR 8 - Identificarea şi înregistrarea animalelor din speciile ovină şi caprină.

Aspectul: Bolile animalelor
SMR 9 - Prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme de encefalopatii spongiforme transmisibile (EST).
Aspectul: Produse de protecţie a plantelor
SMR 10 - Introducerea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor.

Domeniul: Bunăstarea animalelor
Aspectul: Bunăstarea animalelor
SMR 11 - Norme minime privind protecţia viţeilor;
SMR 12 - Norme minime de protecţie a porcinelor;
SMR 13 - Protecţia animalelor de fermă.

Nerespectarea de către fermieri a normelor privind ecocondiţionalitatea conduce la reducerea plăţilor sau excluderea de la plată, din una sau mai multe scheme de sprijin, pentru unul sau mai mulţi ani calendaristici, cu excepţia cazurilor de forţă majoră şi respectiv a circumstanţelor excepţionale care au împiedicat respectarea acestor norme:
- decesul beneficiarului;
- incapacitatea profesională pe termen lung a beneficiarului;
- o catastrofă naturală gravă, care afectează puternic exploataţia agricolă;
- distrugerea accidentală a clădirilor destinate creşterii animalelor, aflate pe exploataţie;
- o epizootie sau o boală a plantelor care afectează parţial sau integral şeptelul sau, respectiv, culturile beneficiarului;
- exproprierea întregii exploataţii agricole sau a unei mari părţi a acesteia, dacă exproprierea respectivă nu ar fi putut fi anticipată la data depunerii cererii.

Cazurile de forță majoră și circumstanțele excepționale se notifică în scris APIA, furnizându-se în același timp dovezi relevante, în termen de 15 zile lucrătoare de la data la care beneficiarul sau succesorul său în drepturi este în măsură să trimită respectiva notificare.

Dacă beneficiarul sau reprezentantul acestuia nu permite efectuarea controlului la fața locului, cu excepția cazurilor de forță majoră și a circumstanțelor excepționale, cererea de ajutor sau de plată se respinge.

Nerespectarea de către femieri (din neglijenţă, din neştiinţă sau în mod intenţionat) a normelor privind ecocondiţionalitatea conduce la aplicarea sancțiunilor administrative de reducere a plăţilor sau excluderea de la plată, pentru unul sau mai mulţi ani, după caz.

Sursa: APIA Gorj

BANI ALOCAȚI PENTRU PLĂȚILE FERMIERILOR! Ministerul Agriculturii anunță ASTĂZI suma alocată pentru plata ajutorului de stat la motorină de care beneficiază fermierii pentru anul de cerere 2019. Banii sunt destinați pentru plata cererilor depuse în primul trimestru al acestui an.

Potrivit proiectului de Ordin MADR, publicat pe pagina oficială a Ministerului Agriculturii, se aprobă cantitățile de motorină aferente perioadei 1 ianuarie 2019 - 31 martie 2019,determinate la plată de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, ce beneficiază de ajutor de stat acordat sub formă de rambursare, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Cantitățile totale de motorină sunt de 68.153.562,725 litri, iar valoarea totală a ajutorului de stat aferent este de 129.202.357,00 lei.

 Ajutorul de stat la motorină se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre rata accizei standard şi rata accizei reduse (stabilită la 21,00 euro/1000 litri). Pentru anul 2019, fermierilor români li se decontează motorina cu suma de 1,7385 lei/litru.

hotarare-madr-31-mai_b

Acord_BNS

”Am semnat astăzi un acord cu Blocul Național Sindical, de înființare a unui centru pilot la București, care să fie conectat cu 8 centre similare din Germania, dar și din Polonia, Croația, Ungaria și Slovenia, unde cetățenii români care lucrează în aceste state se pot adresa dacă întâmpină dificultăți, dacă au nevoie de consiliere în ceea ce privește drepturile lor sau dacă doresc să găsească un loc de muncă în România, pentru a reveni acasă.”, a transmis ministrul Muncii, Marius Budăi, pe pagina de facebook.

  • Conform unui comunicat, ministrul Muncii și Justiției Sociale, Marius Budăi, și președintele Blocului Național Sindical (BNS), Dumitru Costin, au semnat, astăzi, un Acord cadru de parteneriat, care se înscrie în demersurile autorităților și organizațiilor naționale de a răspunde provocărilor pieței muncii în contextul mobilității lucrătorilor, digitalizării și al necesității respectării drepturilor acestora în domeniul relațiilor de muncă.

”Tot astăzi a fost semnat un al doilea document, de această dată între Inspecția Muncii și Blocul Național Sindical. Este vorba despre un Acord de colaborare, care marchează inaugurarea unui Centru BNS de consiliere și informare pentru cetățenii români care muncesc în Germania, care va funcționa în București.

 

Ministerul Muncii și instituțiile din subordinea sa susțin inițiativa Blocului Național Sindical de creare a unei rețele de centre de sprijin atât pentru lucrătorii români din Germania, cât și pentru cei care sunt interesați să revină în țară. Facem tot ce este necesar pentru ca  sesizările acestora să fie preluate cât mai rapid și rezolvate„ – a declarat ministrul Marius Budăi în timpul conferinței de presă susținute la finalul evenimentului.

Demersul de înființare a unei rețele de centre care oferă informare, consiliere, orientare și servicii – suport pentru lucrătorii români detașați în Germania sau pentru alte categorii similare face parte dintr-un proiect pilot finanțat din fonduri europene – ”Condiții de muncă echitabile: Acces la condiții de muncă echitabile pentru lucrătorii detașați prin furnizarea de informații specifice în funcție de sectorul de activitate și cooperare”, derulat de Blocul Național Sindical.

Proiectul are o dublă abordare: pe de o parte consilierea lucrătorilor, iar pe de alta transferul de informații către sindicate, autorități publice, părți interesate și factori de decizie politică”- a precizat Dumitru Costin, președintele BNS.

Centrul din România va fi interconectat cu alte 8 centre regionale de consultanță care există deja pe teritoriul statului german. Centre similare vor fi înființate, în cadrul aceluiași proiect, în Polonia, Croația, Ungaria și Slovenia.” s-a mai precizat în comunicatul de presă.

COMUNICAT! Ana Sauvignon Blanc 2018 și Jidvei Fetească Regală 2009, singurele vinuri din România distinse cu Marea Medalie de Aur la Concours Mondial de Bruxelles 2019. Cu aceste două distincții extrem de importante, Jidvei face încă un pas înainte, devenind primul producător român de vinuri care obține această performanță deosebită în cadrul unuia dintre cele mai prestigioase și riguroase concursuri internaționale de vinuri.

Aflată la cea de-a XXVI-a ediție, marea competiție itinerantă de vinuri, Concours Mondial de Bruxelles, s-a desfășurat anul acesta în perioada 2-5 mai, la Aigle, în regiunea elvețiană Vaud, situată la marginea Văii Ronului și înconjurată de Alpii Elvețieni.

Din totalul de 9.150 de vinuri înscrise anul acesta în concurs, doar 91, un procent de 1%, s-au calificat pentru cea mai râvnită distincție, Marea Medalie de Aur, iar dintre acestea doar 22 au fost vinuri albe.

În urma evaluării juriului extrem de atent selecționat, format din specialiști recunoscuți și apreciați la nivel internațional pentru capacitatea lor de a evalua vinurile – cercetători, oenologi, comercianți și distribuitori, ingineri, jurnaliști, critici și scriitori de specialitate și reprezentanți ai industriei vinurilor – Owner’s Choice Ana Sauvignon Blanc 2018 și vinul de vinotecă Jidvei Fetească Regală 2009 se regăsesc printre cele mai bune vinuri albe ale lumii, un procent de doar 0,24% din totalul vinurilor înscrise în concurs. Vinurile care s-au încadrat pentru Marea Medalie de Aur au fost calificate drept excepționale, obținând un scor situat între 91,1 și maximul de 100 de puncte, remarcându-se prin expresivitate, finețe și caracterul lor unic.

Owner’s Choice Ana Sauvignon Blanc 2018 este un vin limpede, plin de strălucire, de culoare galben-auriu. La nivel olfactiv, se remarcă aromele de fructe galbene și citrice, dar și delicate accente de pâine cu semințe. Aceste arome se regăsesc și în gustul său dominat de o bogată paletă de citrice, conferind vinului o remarcabilă continuitate aromatică. Bine structurat, cu taninuri dulci, acest vin este generos, cu un final lung, bine stăpânit.

Jidvei Fetească Regală 2009 are culoarea galben-auriu și se deschide olfactiv cu arome delicate de gutui, pepene galben și miere răscoaptă, buchet pe care timpul l-a desăvârșit în liniște.

ana-jidvei_b

Gustul său plin și rotund este dominat de notele catifelate de fructe exotice, cu accente ușor amărui de migdale. Un vin elegant, onctuos, plin de savoare.

În perioada cuprinsă între lansarea gamei, în anul 2012, și până în prezent, vinurile Owner’s Choice au reușit să se impună în cadrul a numeroase competiții, obținând performanțe spectaculoase confirmate de cele peste 100 de medalii obținute la unele dintre cele mai importante concursuri de la nivel mondial, dintre care menționăm Concours Mondial de Bruxelles, Concours Mondial du Sauvignon, Decanter World Wine Awards, Femmes et Vins du Monde, Mundus Vini Wine Challenge, Austrian Wine Challenge Vienna, International Wine and Spirit Competition, London Wine Competition, International Wine Trophy Frankfurt și Vinalies Internationales Competition.

jidvei-coperta_b

Ana Sauvignon Blanc a repurtat nu mai puțin de 30 de medalii, dintre care 10 de aur și 12 de argint, obținute la competiții de renume precum Concours Mondial de Bruxelles, Concours Mondial du Sauvignon, MUNDUS Vini, Berliner Wein Trophy și Vinalies Internationales.

Vinurile Jidvei din recolta anului 2018 au fost distinse în acest an cu peste 100 de medalii în cadrul unor concursuri internaționale de prestigiu. Ana Sauvignon Blanc 2018 a avut o evoluție remarcabilă în cadrul acestor competiții, reușind să obțină pe lângă Marea Medalie de Aur, alte două medalii de aur și trei de argint.

Participarea României din acest an la Concours Mondial de Bruxelles a avut rezultate îmbucurătoare, încă 19 de vinuri produse în țara noastră fiind distinse cu medalii de aur și argint, dintre care amintim medaliile de argint pentru alte două vinuri Jidvei din recolta anului trecut: Mysterium TR+SB 2018 și Owner's Choice Ana Chardonnay 2018.

Despre Jidvei

Grupul Jidvei (www.jidvei.ro), cel mai mare producător de vin din România, deține cea mai mare plantație viticolă din țară și cea mai mare podgorie din Europa cu proprietar unic, având 2.500 de hectare de viță-de-vie și crame dotate cu cele mai performante echipamente, situate la Jidvei, Tăuni, Blaj și Bălcaciu.jidvei-misterium_b
În zona DOC „TÂRNAVE” – sub denumirea JIDVEI, se produc unele dintre cele mai apreciate vinuri și spumante românești, calitatea acestora fiind confirmată an de an de medaliile obținute la competiții internaționale. Vinurile de Jidvei au fost distinse în ultimii 10 ani cu peste 500 de medalii în cadrul celor mai prestigioase concursuri de profil din lume.

Despre Owner’s Choice

Gama de vinuri exclusiviste Owner’s Choice, destinată segmentului super-premium, reunește vinuri selecționate, obținute din struguri recoltați de pe parcele cu expoziție sudică, scăldate din plin de soare, în urma unui proces de vinificație atent urmărit atât pe parcursul evoluției viței-de-vie și a strugurilor în vederea determinării momentului optim de recoltare, cât și pe parcursul recoltării. Aceasta se realizează exclusiv manual, iar pe parcursul transportării strugurilor la cramă este utilizată gheață carbonică, ce contribuie la menținerea unei temperaturi scăzute, protective și antioxidante.
Alegerea vinurilor Owner’s Choice se face în urma unei degustări „în orb” a peste 30 de vinuri, degustare închisă cu o concepție științifică obiectivă, bazată pe rigoarea percepțiilor senzoriale. Vinurile sunt apreciate de un juriu format din oenologi, tehnologi, degustători autorizați și jurnaliști din presa de specialitate.

Despre Concours Mondial de Bruxelles

Concours Mondial de Bruxelles este o competiție cu organizare complexă, reprezentând un reper important în sfera concursurilor internaționale de vinuri, fiind recunoscută mai ales datorită reputației sale în ceea ce privește procesul de selecție a participanților și rigurozitatea desemnării câștigătorilor. Garanția calității vinurilor premiate în cadrul competiției este întărită și de verificările ulterioare, Concours Mondial de Bruxelles fiind prima competiție internațională care a introdus verificări post-concurs ale vinurilor premiate, asigurând astfel legitimitatea rezultatelor. După competiție, o gamă largă dintre mostrele de vinuri premiate este analizată de un laborator autorizat și evaluat de o echipă de oenologi pentru a fi comparate cu vinurile disponibile în comerț.
Anul acesta, vinuri provenind din 43 de țări au fost distinse de juriul competiției cu medalii de argint , aur și Marea Medalie de Aur. În fruntea clasamentului celor 46 de țări producătoare de vin care au înscris vinuri în concurs, se situează Spania, cu 626 de medalii, și Franța, cu 614 medalii, cea din urmă obținând cele mai multe medalii din cadrul concursului pentru vinuri albe și spumante.

Pagina 2 din 153
Go to top