Producţia din agricultură a ajuns la 69,3 miliarde de lei în 2016, în creştere cu 2,5% faţă de 2015, în timp ce producţia vegetală a crescut cu 5,3%, iar producţia animală a scăzut cu 2,4%, reiese din datele transmise azi de Institutul Naţional de Statistică (INS), potrivit News.ro.
Structura valorii producţiei ramurii agricole în 2016 a fost asemănătoare cu cea din 2015, potrivit agenţiei. Ponderea producţiei vegetale a fost de 65,1%, cea a producţiei animale de 33,6%, iar cea a serviciilor agricole de 1,3%, conform sursei. Structura valorii producţiei vegetale, pe principalele grupe de culturi, nu a prezentat modificări semnificative în 2016 comparativ cu 2015.
Ponderea valorii culturilor de plante uleioase şi de cartofi a crescut cu 1,9% şi cu 0,8%. Ponderea valorii culturilor de legume şi de plante de nutreţ a scăzut cu 1,8% şi cu 0,9%. Recolta de rapiţă a crescut în 2016 cu aproape 38% faţă de 2015, până la 1,2 milioane de tone, cu o medie de peste 2,7 tone la hectar.
Producţia de grâu a crescut în 2016 cu 4% faţă de 2015, până la 8,28 milioane tone, nivel-record pentru ţară, înregistrând o medie de peste 4 tone la hectar. Producţia de porumb a crescut în 2016 cu 11,5% faţă de 2015, depăşind 10 milioane de tone, deşi suprafaţa cultivată s-a diminuat cu 4%.
Ministerul Agriculturii reia planurile de management ale pieţelor agricole româneşti. În acest sens, pe 13 iulie, secretarul de stat Daniel Botănoiu a avut o întâlnire de lucru cu reprezentanţi ai Asociaţiilor de pieţe şi reprezentanţi ai Direcţiilor Agricole Judeţene, potrivit Agroinfo.
Producătorii agricoli reclamă un ”deficit istoric” de forţă de muncă în domeniu, mai ales de muncitori calificaţi care să manevreze utilaje, în vestul ţării estimându-se că doar 50 la sută din necesarul de oameni este acoperit, motiv pentru care unele societăţi comerciale nu se pot dezvolta sau angajează firme din Ungaria pentru a lucra terenurile, scrie News.ro. Producătorii spun că forţa de muncă este îmbătrânită şi va dispărea în câţiva ani, în timp ce şcoli profesionale nu mai există.
Aproximativ 5.000 de hectare de culturi agricole din Campia Ramnicului Sarat au fost distruse de grindina, a anuntat primarul localitatii Puiesti, Florin Leaua, potrivit Agerpres.
Cele mai afectate localitati au fost Puiesti, Boldu, Valcelele, Balta Alba. Culturile de pe circa 3.800 de hectare sunt distruse complet, iar pentru restul suprafetei in proportie de circa 50-80 la suta, potrivit primarului.
„In urma inventarierii zonei calamitate, a reiesit ca pe circa 3.800 de hectare culturile agricole sunt distruse complet, graul a fost culcat la pamant si scuturat in totalitate, de la porumb a mai ramas doar tulpina, iar la floarea soarelui, tulpina si o parte din capitul”, a mai declarat primarul comunei Puiesti.
Sursa citata a mai precizat ca “pe langa culturile de grau care urmau sa fie recoltate in aceasta saptamana” si cele de porumb si floarea-soarelui, au mai fost afectate si gradinile si pomii fructiferi din gospodariile satenilor.
„Doar o treime din suprafata apartinand societatilor comerciale este asigurata, restul culturilor nu au asigurare si daca nu vor fi ajutati de Guvern, taranii nu vor avea bani sa planteze la anul, fiind nevoiti sa-si vanda terenurile”, a mai spus primarul din Puiesti, potrivit sursei citate.
Potrivit meteorologilor, valul de canicula se va mentine si in aceasta saptamana. Luni temperaturile maxime se vor situa frecvent intre 33 si 36 de grade, mai ridicate – spre 37…38 de grade – in Banat, sudul Crisanei si vestul Olteniei.
Marti valorile termice diurne vor fi cuprinse intre 34 si 37 de grade, izolat mai ridicate, in jurul a 38 de grade in Banat si vestul Olteniei.
De asemenea, in restul teritoriului se vor semnala frecvent manifestari specifice instabilitatii atmosferice (furtuni, posibile caderi de grindina), mai anunta meteorologii.
O echipă din România formată din specialiști din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor s-a deplasat la Maastricht (Olanda), Aachen (Germania) și Bruxelles (Belgia).
Astfel, în perioada 19 - 26 iunie 2017, echipa a avut ca obiectiv realizarea studiului comparativ în ceea ce privește produsele alimentare susceptibile de dublu standard.
În Germania, Olanda și Belgia au fost identificate și prelevate 29 de probe (preparate din carne, preparate din lapte, conserve de pește, ciocolată), același număr de probe fiind prelevat și din România.
Probele au fost înaintate spre analiză comparativă Institutului de Igienă și Sănătate Publică Veterinară București, aparținând ANSVSA.
Deplasarea s-a realizat ca urmare a scrisorilor transmise de Ministrul Petre DAEA, omologilor săi din Olanda, Germania și Belgia.
În România, în vederea analizării şi depistării eventualului dublu standard în privința calității alimentelor produse în Vestul Europei, s-a constituit, la finalul lunii februarie a.c., un grup de lucru format din reprezentanți ai instituțiilor mai sus menționate.
Grupul a realizat, într-o primă etapă, analize de laborator pentru un număr de 175 de produse alimentare (produse din carne, produse din lapte, conserve de pește, miere albine, legume și fructe), având ca termen de comparație informațiile declarate pe etichetă de către producători/distribuitori.
Pe perioada deplasării au avut loc întâlniri cu oficiali ai ambasadelor din țările mai sus menționate și cu experți/reprezentanți ai autorităților de control din Belgia. Delegația României a prelevat produse alimentare din magazinele care au fost selectate în funcție prezența lor în statele mai sus menționate și în România, precum și de produsele identice care se regăsesc pe rafturile magazinelor din țările vizate: LIDL – Germania și Olanda; KAUFLAND – Germania; Belgia – DELHAIZE (Mega Image –România).
Produsele recoltate au fost selectate conform competențelor de către reprezentanții ANPC și ANSVSA, ținând cont de ingredientele și declarațiile nutriționale ale acestora și, mai ales, ținând cont ca aceleași produse din țările vizate să aibă același producător cu cele comercializate în România.
Din partea oficialilor Belgiei au participat Eric Sonnet (Director Directia A - Direcția Generală Inspectoratul Economic), Christiaan De Schacht (Inspector - Direcția Generală Inspectoratul Economic) şi Ruben Verstraete (Inspector - Direcția Generală Inspectoratul Economic).
Discuțiile au fost deschise de către reprezentantul Ambasadei României la Bruxelles, Marcel Ștefan SIMA, Ministru-consilier, care a ținut să menționeze importanța acțiunii reprezentanților din România.
Deplasarea s-a încheiat în seara zilei de 26.06.2017, când probele recoltate din Belgia, Olanda și Germania au fost predate în condiții optime (refrigerator cu temperatură controlată) către Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară București, ce aparține ANSVSA.
După revenirea în țară, în perioada 28-29 iunie 2017, aceeași echipă a efectuat acțiuni de prelevare a produselor identice prelevate din Belgia, Olanda și Germania, comercializate pe piața din România.
După finalizarea analizelor de laborator și emiterea buletinelor de analiză se va întocmi un raport final privind rezultatele studiului comparativ, raport ce va fi adus la cunoștința opiniei publice.
Indicele FAO pentru preturile la produsele alimentare lansat astazi, a inregistrat in medie 175,2 puncte in iunie, in crestere cu 1,4% fata de mai si cu 7,0% fata de anul precedent. Furnizarile globale de cereale raman robuste, iar nivelurile stocurilor au tendinta sa inregistreze noi recorduri.
Indicele FAO pentru preturile la cereale a crescut cu 4,2% in cursul lunii, pe fondul cresterii preturilor la graul cu continut ridicat de proteine si datorita deteriorarii conditiilor de cultivare din Statele Unite ale Americii. Preturile la porumb, in schimb, au scazut pe fondul recoltelor record din America de Sud.
De asemenea, indicele FAO pentru preturile la carne si produse lactate a crescut, in timp ce preturile la uleiurile vegetale si zahar au scazut.
In ciuda inaspririi conditiilor de aprovizionare cu grau cu continut inalt de proteine, aprovizionarea cu cereale la nivel global tinde sa ramana abundenta in anul urmator, potrivit Raportului FAO privind oferta si cererea de cereale, lansat de asemenea astazi.
FAO a revizuit in scadere prognoza din iunie pentru productia globala de grau in 2017, si in crestere pentru porumb si orez. Productia globala de cereale in acest an este probabil sa atinga in total 2 593 de milioane de tone, cu aproximativ 0,6 procente mai putin decat cea din 2016.
Se estimeaza ca stocurile de cereale din lume vor continua sa se extinda pana la un nivel record de aproximativ 704 milioane de tone.
Reprezentanții Ministerului Agriculturii bat din poartă în poartă ca să-i convingă pe micii producători locali să investească pentru a obţine marca de „produs tradiţional”. Deşi sunt conştienţi că ulterior şi-ar putea vinde mai scump munca, oamenii sunt sceptici, în special din cauza birocraţiei. În judeţul Gorj, de exemplu, nu există niciun produs tradiţional atestat.
Doar 500 de produse atestate tradiţional există în România, în contextul în care alte ţări europene au cu zecile de mii. Ministerul Agriculturii încearcă să-i convingă pe producători de avantajele etichetei pe care scrie „produs tradiţional”. Fie că vorbim de ţuică, zacuscă, dulceaţă sau pâine, orăşenii caută produse autentice şi mulţi sunt dispuşi să plătească mai mult pentru ceva de mai bună calitate.
Ionuţ Diaconeasa, secretar de stat în Ministerul Agriculturii: Colegii identifică produsele cu potenţial, producători care isi doresc, aşa am făcut în fiecare judeţ şi am încheiat prin a avea demersuri, cereri pentru atestare de produse.
Primarii, dar şi producătorii spun că individual le e greu să lupte cu birocraţia, de aceea mulţi preferă să se organizeze în asociaţii.
Gheorghe Epure, primar Polovragi: Mi se pare o cale foarte lungă şi chiar anevoioasă ar da mult mai bine sa fim uniti.
În România sunt 553 de produse atestate tradiţional. Le numeri pe degete pe cele care au obţinut certificare europeană.
Ionuţ Diaconeasa, secretar de stat în Ministerul Agriculturii: Avem patru produse românesti certificate conform schemelor europene de calitate, mai avem trei pe circuit european, preluam documentaţii.
Mihaela Mitu, consilier Direcţia Generală de Industrii Alimentare:Eticheta de produs tradiţional conferă garanţia şi siguranţa calităţii acelui produs, acel produs este sigur farbricat in condiţii igienice.
Producătorii care vor să obţină eticheta de produs tradiţional trebuie să depună o cerere la Direcţia Agricolă judeţeană, să aştepte ca inspectorii să verifice întreg procesul de producţie, apoi să trimită toată documentaţia la Ministerul Agriculturii.
În ţară, cele mai multe produse astestate tradiţional sunt la Braşov - 163.
Un singur lucru funcționa bine în România la capitolul ”absorbție a fondurilor europene”- plățile directe acordate agricultorilor. Era și simplu: nu era nevoie de proiecte – simpla dovadă a proprietății asupra terenului. Acum, aceste plăți au un viitor incert :
Politica Agricolă Comună a fost benefică agriculturii românești. Problema e că prea puțini fermieri români au reușit să se dezvolte suficient pentru a nu suferi dacă sistemul se va modifica o schimbare de filosofie în acordarea subvențiilor va muta banii de la subvenționarea terenului (unde România stă, fără să facă nimic, cel mai bine) la subvenționarea lanțului ”teren-farfurie” (adică acolo unde România stă cel mai prost).
Dezbaterile de la nivel european indică faptul că Politica Agricolă Comună va fi foarte curând restructurată din temelii iar bugetul alocat subvențiilor agricole va fi redus substanțial după 2019.
Veștile par că nu au ajuns încă la Ministerul Agriculturii, sau la domnul Petre Daea, ministrul preocupat cu oaia.
Miniștrii agriculturii din UE nu au vorbit niciodată împotriva sistemului generos de subvenții de care beneficiază agricultorii europeni, însă ministrul olandez Martijn van Dam încalcă acest taboo.
În cadrul unui interviu acordat presei olandeze, citat de Politico, politicianul olandez afirmă că reducerea bugetului alocat Politicii Agricole Comune – 58 miliarde euro anual – este inevitabilă din cauza pierderii contribuțiilor britanice la bugetul comunitar după Brexit.
Aceasta înseamnă, dacă sistemul de alocări nu se schimbă, că fermierii vor trebui să facă mult mai mult, pentru a încasa subvenții mai mici.
”Știu că nu toți colegii mei sunt dispuși să afirme asta, dar sunt convins că toți știu că situația este inevitabilă”, afirmă Martijn van Dam (foto), care va părăsi poziția de ministru după ce Olanda va forma un nou guvern.
Pe de o parte, plecarea Marii Britanii din UE va avea drept consecință diminuarea bugetul comunitar cu aproximativ 12 miliarde euro după 2019.
Pe de altă parte, Bugetul alocat Politicii Agricole Comune (PAC) reprezintă aproximativ 40% din bugetul UE, deci responsabilii din domeniul agriculturii știu că sunt primii vizați de reduceri.
Asta, în condițiile în care realitatea demonstrează că UE are nevoie de suplimentarea fondurilor în domenii precum apărare, cercetare, migrație.
Discuții sensibile referitoare la structura noului buget deja au demarat – președintele PE, Antonio Tajani, a finalizat un document în care propune reducerea fondurilor alocate PAC cu 50%, provocând reacții vehemente ale reprezentanților grupurilor de fermieri și ale aliaților acestora.
Lobby-iștii Copa & Cogeca au contra-atacat, cerând suplimentarea fondurilor PAC în scopul de a proteja ”moștenirea gastronomică a Europei și cele 10 milioane de locuri de muncă asigurate de agricultură”.
Europa distribuie azi fermierilor sume importante doar în funcție de suprafețele de teren deținute de aceștia sau în funcție de produsele pe care le livrează.
Potrivit ministrului olandez al Agriculturii, UE ar trebui să acorde în viitor subvențiile în baza unui alt model, iar fermierii să își primească banii dacă ating anumite criterii. Martijn van Dam crede că PAC trebuie să țină cont și de problemele de mediu pe care le generează și să protejeje mult mai bine biodiversitatea.
Singura modalitate de a contrabalansa efectele Brexit și scăderea veniturilor UE este aceea de a reforma sistemul vechi de decenii, afirmă van Dam. ”Nu poți reforma PAC fără să reformezi sistemul plăților directe”, precizează oficialul olandez.
Olanda este al doilea cel mai mare exportator mondial de hrană, având vânzări de 94 miliarde euro pe piețele mondiale în 2016. Forța agriculturii olandeze este dată de fertilitatea solului și de înalta performanță- și deseori de înalta intensivitate- a sectorului.
În ciuda, sau tocmai din cauza, acestei poziții, Olanda împinge Bruxelles-ul să orienteze PAC către producția de hrană, nu de produse agricole de bază, ministrul olandez afirmând că are sens ca UE să reglementeze întreg lanțul ”fermă-farfurie”.
Poziția ministrului olandez al Agriculturii este neobișnuită în condițiile în care fermierii consideră sacrosante subvențiile la hectar, mai ales că, în multe cazuri, acestea țin parctic în viață mulți agricultori.
Ministrul olandez al Agriculturii indică însă 3 probleme fundamentale pe care actualul sistem de plăți directe le provoacă agriculturilor comunitare :
”Va fi, cu siguranță, o dezbatere foarte aprinsă în următorul an și jumătate în Europa pentru că suntem în fața unor alegeri foarte importante, iar alegerile înseamnă schimbare”, afirmă ministrul olandez al Agriculturii.
Prima veste proastă pentru România vine din însuși modul de utilizare a banilor în agricultură: noua filosofie mută prioritatea de pe subvenționarea pârloagelor pe cea a prelucrării, procesării, pe valoarea adăugată. Or, sumele se vor tăia de la subvenționarea pârloagelor, nu de la subvenționarea valorii adăugate.
A doua veste proastă are un caracter de amplitudine mare:
în ciuda faptului că guvernele de la București ale anului 2017 contează pe multe miliarde de euro din bani europeni, până acum singurele încasări consistente sunt pentru plățile directe în agricultură – bani care, contrar cutumei, au fost anul acesta pentru prima oară prinși în bugetele de dezvoltare.
Discuția, însă, începe abia acum: plățile directe – la care România a beneficiat de un mare grad de absorbție, dat fiind că nu a fost nevoie să facă chiar nimic pentru acești bani, nu sunt pentru dezvoltare, ci – mai simplu si mai direct spus – pentru posesia de teren agricol.
E greu de crezut că miliardele de euro – intrate în posesia micilor și dezorientaților fermieri români – s-au dus pe dezvoltarea productivității, și nu s-au dus pe plata facturilor domestice.
Din anul 2019, tăierea banilor acordați pentru simpla posesie a terenului ar putea crea mari probleme atât în România rurală, cât mai ales în socotelile din Palatul Victoria: până și în agricultură va ajunge principiul că nu există prânz chiar gratis.