AGROSTAR

AGROSTAR

https://financiarul.ro/wp-content/uploads/someri.jpg

Pentru ca sunt unitati administrative mari, dar si pentru ca sunt situate in zone unde nu s-au mai facut investitii si oamenii nu isi gasesc un loc de munca, cateva judete din tara numara in fiecare an cei mai multi someri din tara. Iata care sunt acestea.

In primul semestru al anului 2019, un numar de aproximativ 251.000 persoane s-au inregistrat in evidentele ANOFM, atat ca someri indemnizati, cat si ca someri neindemnizati.

 

Cei mai multi dintre acestia sunt in Bucuresti (16.000 someri), Dolj (13.300 someri) si Timis (11.200 someri).

 

Daca ne uitam la cifrele comparative cu perioadele similare ale anilor trecuti, observam si aspecte pozitive, astfel ca in Bucuresti, Timis, Neamt, Prahova si Dambovita se inregistreaza scaderi ale numarului de persoane care nu au un loc de munca. Pe de alta parte, Dolj, Olt si Vaslui cifra persoanelor somere a crescut cu procente de pana la 70%.

Per total, numarul somerilor la jumatatea anului a crescut in 2019 cu 1% comparativ cu perioada similara a anului 2017 (254.600 persoane fara loc de munca).

sursa wall-street.ro

https://financiarul.ro/wp-content/uploads/muncitori-romani-ww.jpg

Guvernul a aprobat, marți, suplimentarea cu 10.000 a contingentului pe tipuri de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România, în urma solicitărilor reprezentanților mediului de afaceri, anunță Ministerul Muncii.

„Decizia de suplimentare a contingentului a fost adoptată după ce, în primele opt luni ale anului 2019, numărul de avize de muncă/detașare eliberate a crescut cu peste 165% față de prima jumătate a anului trecut”, informează Ministerul Muncii.

 

Potrivit sursei citate, din informațiile transmise de către Inspectoratul General pentru Imigrări, în perioada 1 ianuarie – 23 august 2019 au fost înregistrate 19.173 cereri pentru eliberarea avizului de angajare/detașare în muncă, au fost eliberate 16.540, respinse 818, iar 1.884 se află în lucru.

 

Cele mai multe avize au fost eliberate pentru lucrătorii permanenți, lucrători detașați și pentru cei înalt calificați, mai spune comunicatul.

”Reprezentanții mediului de afaceri ne-au atras atenția asupra faptului că peste 60.000 de locuri de muncă rămân constant neocupate. În urma solicitărilor repetate primite din zona mediului de afaceri, Guvernul a decis să suplimenteze numărul de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă, pentru a sprijini angajatorii”, a declarat ministrul Muncii și Justiției Sociale, Marius Budăi.

Contingentul de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă se stabilește anual prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Justiției Sociale.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 34/2019, contingentul aprobat inițial pentru acest an a fost de 20.000 de lucrători, mai informează Ministerul.

Data la care s-a încheiat contractul de arendă va fi analizată pentru dreptul de preemțiune la vânzarea respectivei suprafețe agricole. Printr-un noul proiect de lege care modifică Legea 17/2014 se urmărește înlăturarea speculei la momentul vânzării-cumpărării terenurilor agricole din țara noastră. Se pare că pentru a avea prioritate la cumpărarea unui teren, se practică în prezent arenda de formă, convenită prin contract chiar înainte de vânzarea pământului.
Contract de arendă de minimum un an vechime pentru calitatea de preemptor În cazul în care noul proiect de act normativ va fi adoptat, arendașul român care va dori să cumpere teren agricol va putea deține calitatea de preemptor numai în baza unui contract de arendare încheiat și înregistrat cu minim un an înainte de data de publicare a ofertei de vânzare a terenului. Se încearcă astfel evitarea unor “tertipuri” care se aplică în prezent între cumpărător și vânzător, și anume semnarea unui contract de arendă fictiv înainte de publicarea anunțului de vânzare a terenului.
Vânzătorul de teren agricol, obligat să vândă terenul mai întâi co-proprietarului și rudelor Noul proiect de lege modifică și dreptul de preempțiune. Astfel, vânzătorul de teren agricol este obligat să vândă terenul mai întâi co-proprietarului sau rudelor de până la gradul I, apoi arendașilor, tinerilor fermieri, vecinilor și Agenției Domeniilor Statului, strict în această ordine, potrivit national.ro.
În cazul proprietarilor de terenuri agricole vecini, dreptul de preempțiune este în primul rând al celui care deține terenul vecin cu cea mai mare latură a terenului oferit spre vânzare, iar dacă sunt mai mulți care îndeplinesc această condiție, se alege cel mai tânăr dintre aceștia. Condiții pe care trebuie să le respecte cei ce vor să cumpere terenuri de peste 30 de hectare Persoanele fizice care doresc să cumpere un teren agricol mai mare de 30 de hectare trebuie să aibă domiciliul sau reședința pe raza localității unde se află terenul oferit spre vânzare și să desfășoare activității agricole pe raza localității unde se află terenul oferit spre vânzare cu minim 5 ani anteriori anului de publicare a ofertei de vânzare a terenului.
Persoanele juridice trebuie să aibă sediul social sau sediul secundar înregistrat pe raza localității terenului oferit spre vânzare, să desfășoare activitate agricolă pe raza localității cu minim 5 ani anteriori anului de publicare a ofertei de vânzare și veniturile obținute din activități agricole să reprezinte minim 75% din totalul veniturilor pe ultimii 3 ani. Aceasta ar avea ca obiectiv, indirect, restrângerea dreptului cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene de a dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, care încalcă prevederile Tratatului privind aderarea României la UE care prevede că limitările în acest domeniu au încetat la 7 ani de la aderare.
Terenurile agricole se pot înstrăina numai după o perioada de 15 ani de când au fost cumpărate Proiectul de lege reglementează și obligativitatea utilizării stricte a terenurilor agricole pentru desfășurarea activităților agricole de către proprietarii acestor terenuri, fie în regim de exploatare directă, fie prin încheierea contractelor de arendare. Totodată, potrivit proiectului de act normativ, terenurile agricole situate în extravilan se pot înstrăina prin vânzare doar după o perioadă de 15 ani de la data cumpărării. Potrivit national.ro, acest proiect de lege privind măsurile de reglementare a vânzării- cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan va fi dezbătut și adoptat de către deputați în regim prioritar, în următoarea sesiune parlamentară.

Sursa https://agrointel.ro/120334/vanzarea-terenurilor-drept-de-preemtiune-numai-la-contractele-mai-vechi-de-arenda/

 

Sorin Roșu-Mareș și-a dat demisia din funcția de secretar de stat pe care a ocupat-o în cadrul Ministerului Agriculturii de la numirea sa din 25 aprilie 2017. Susținut de ALDE, Mareș a ales să urmeze calea partidului său care a votat ieșirea de la guvernare și demisionarea membrilor din toate funcțiile ocupate în guvernul condus de PSD prin Viorica Dăncilă.

Anunțul privind demisia sa a fost făcut chiar de către Sorin Roșu-Mareș care a postat pe pagina sa de Facebook mai multe poze realizate în ultima sa zi în funcția de la MADR. Din poze se vede că Mareș s-a despărțit în relații bune de echipa ministerială și chiar a primit cadouri de rămas-bun.

”Final de etapă! O etapă extraordinară, solicitantă dar în același timp plăcută. Am învățat multe, am dat tot ce am putut să dau, am colaborat în modul cel mai deschis cu toată lumea și am pus umărul la reușitele ministerului. Azi mi-am depus demisia din funcția de secretar de stat în cadrul MADR, în urma deciziei partidului de a ieși de la guvernare. Mulțumesc ministrului Petre Daea si echipei de la MADR pentru suportul pe care mi l-au dat în această perioadă! Mulțumesc ALDE pentru sprijinul si nominalizarea în această funcție importantă din cadrul statului român! Mulțumesc tuturor celor care au avut încredere în mine!”, a scris pe Facebook cel care este de astăzi, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

Înainte de a veni la Ministerul Agriculturii, Claudiu-Sorin Roșu-Mareș a fost lider judeţean al PC Bistriţa-Năsăud în perioada 2010-2011, după care a fost numit, prin concurs, director al centrului județean al AFIR. În 2016, el a revenit pe plan politic când a figurat pe lista de candidați ALDE Bistrița-Năsăud pentru Camera Deputaților.

Mareş a mai condus, pentru o perioadă, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Bistriţa-Năsăud.

În 2017, Sorin Roșu-Mareș s-a alătura echipei MADR când premierul de la acea vreme, Sorin Grindeanu, l-a eliberat din funcția de secretar de stat pe Dorin-Octavian Corcheș, susținut politic tot de către ALDE.

SUBMĂSURI PNDR 2020 DESCHISE ŞI FONDURI DISPONIBILE. O submăsură din PNDR 2020 se închide în câteva zile, iar o alta, la finalul lunii septembrie 2019. Pentru ce mai puteţi solicita fonduri europene nerambursabile de la Agenţia de Finanţare a Investiţiilor Rurale (AFIR) şi câţi bani mai sunt disponibili pentru fiecare submăsură!

AGROINFO vă informează care sunt submăsurile din PNDR 2020 deschise în acest moment, câte proiecte au fost depuse şi câţi bani mai sunt disponibili pentru fiecare submăsură.

Submăsura 17.1 - Prime de asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor

  • Alocare sesiune 42,797 mil. euro
  • Deschisă la 1 aprilie 2019, se închide pe 30 niembrie 2019
  • Au fost depuse până acum 596 proiecte în valoare de 1,3 mil. euro
  • FONDURI DISPONIBILE 45,77 mil. euro

Submăsura 4.2 GBER MINIMIS - Sprijin pentru servicii de consultanţă în vederea implementării proiectelor de investiţii pentru procesarea şi marketingul produselor agricole în vederea obţinerii de produse neagricole aferente submăsurii 4.2

  • Alocare sesiune 4 mil. euro
  • Deschisă la 17 iunie 2019 se închide pe 31 decembrie 2019
  • Au fost depuse până acum 3 proiecte în valoare de 12.647 euro
  • FONDURI DISPONIBILE 5,987 mil. euro

Submăsura 4.2a - Investiţii în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol - Sector creare unităţi de procesare

  • Alocare sesiune 16,8 mil. euro
  • Deschisă la 19 august 2019 se închide pe 31 ianuarie 2020
  • Au fost depuse până acum 3 proiecte în valoare de 2,698 mil. euro
  • FONDURI DISPONIBILE 22,5mil. euro

Submăsura 4.2a - Investiţii în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol - Sector dezvoltare şi modernizare unităţi de procesare

  • Alocare sesiune 10 mil. euro
  • Deschisă la 19 august 2019 se închide pe 31 ianuarie 2020
  • Au fost depuse până acum zero proiecte
  • FONDURI DISPONIBILE 15 mil. euro (plafonul maxim până la care se depun proiecte)

Submăsura 4.3 - Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – Infrastructură irigaţii

  • Alocare sesiune 200 mil. euro
  • Deschisă la 6 februarie 2019 se închide pe 31 august 2019
  • Au fost depuse până acum 304 proiecte în valoare de 298,620 mil. euro
  • FONDURI DISPONIBILE 1,38 mil. euro

Submăsura 6.3 - Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici – Sector zona montană

  • Alocare sesiune 13,77 mil. euro
  • Deschisă la 22 iulie 2019 se închide pe 31 decembrie 2019
  • Au fost depuse până acum 801 proiecte în valoare de 12,015 mil. euro
  • FONDURI DISPONIBILE 8,640 mil. euro

Submăsura 6.3 - Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici – Sector zonă normală inclusiv ITI

  • Alocare sesiune 32,130 mil. euro
  • Deschisă la 22 iulie 2019 se închide pe 31 decembrie 2019
  • Au fost depuse până acum 1.352 proiecte în valoare de 20,280 mil. euro
  • FONDURI DISPONIBILE 27,915 mil. euro

Submăsura 9.1 - Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol

  • Alocare sesiune 7,729 mil. euro
  • Deschisă la 26 iunie 2019 se închide pe 30 septembrie 2019
  • Au fost depuse până acum 11 proiecte în valoare de 4,167 mil. euro

Submăsura 9.1a - Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul pomicol

  • Alocare sesiune 5,3 mil. euro
  • Deschisă la 26 iunie 2019 se închide pe 30 septembrie 2019
  • Au fost depuse până acum zero proiecte

pumn-cu-bani_b

Valoarea proiectelor depuse este valoarea publică nerambursabilă a proiectelor depuse cu punctajul estimat mai mare sau egal decât pragul minim de calitate din care a fost exclusă valoarea publică a proiectelor retrase

Fondurile disponibile sunt cele rămase până la închiderea sesiunii. Sesiunea de depunere a cererilor de finanţare se poate închide mai repede de termenul limită, dacă sunt epuizate fondurile disponibile.

IMPORTANT! VALOAREA FONDURILOR DISPONIBILE PRIN PNDR 2020 SE ACTUALIZEAZĂ CU VALOAREA ECHIVALENTĂ A PROIECTELOR DEPUSE CÂT ŞI CU VALOAREA ECHIVALENTĂ A PROIECTELOR RETRASE ÎN CADRUL SESIUNILOR DESCHISE, precizează AFIR.

TERMEN LIMITĂ PENTRU FERMIERI. 2 septembrie 2019 este ultima zi în care crescătorii de ovine/caprine care au solicitat sprijinul cuplat zootehnic (SCZ) în acest an trebuie să depună la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) adeverinţa care dovedeşte că animalele sunt înscrise în Registrul Genealogic al rasei.

Berbecii şi ţapii pentru care se solicită SCZ trebuie să fie înscrişi în Registrul Genealogic al rasei, secţiunea principală, până în data de 2 septembrie 2019 inclusiv.

Efectivul de femele ovine/caprine înscrise/înregistrate în Registrul Genealogic al rasei, secţiunea principală sau suplimentară, pentru care se acordă SCZ, trebuie să respecte raportul de sexe de minimum un /berbec ţap înscris în Registrul Genealogic al aceleiaşi rase, secţiunea principală, la 35 de femele ovine/caprine.

Sprijinul cuplat este plătit crescătorilor şi pentru efectivul de femele ovine/caprine neînscrise şi neînregistrate într-un registru genealogic, dar condiţia obligatorie este să fie respectat raportul de sexe de minimum un berbec/ţap cu certificat de origine la 35 femele ovine/caprine.

IMPORTANT! Adeverinţa eliberată de asociaţia/agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea Registrului genealogic al rasei sau adeverinţa eliberată de Oficiul pentru Zootehnie județean se poate depune până în data de 2 septembrie 2019 inclusiv!

Pentru anul de cerere 2018, valoarea sprijinului cuplat ovine/caprine a fost de 15,9737 euro/cap de animal = 74,4981 lei/cap de animal. Pentru anul de cerere 2019, valoarea sprijinului va fi determinată după finalizarea tuturor controalelor, în funcţie de numărul de animale eligibile, pentru care au fost îndeplinite toate condiţiile.

Alexandru Potor, fostul secretar de stat în Ministerul Agriculturii, se întoarce într-o poziție de conducere în Guvernul României. Potrivit unei decizii a premierului Viorica Dăncilă, publicată în Monitorul Oficial de astăzi, miercuri – 21 august, Potor va face parte din echipa ministrului Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu. Potor va ocupa funcția de secretar de stat.

Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial iar de astăzi Alexandru Potor își poate ocupa deja scaunul la ministerul care se ocupă cu fondurile europene. Pe aceleași funcții se află și Mihaela Virginia Toader, Ana Maria Bușoniu și Cezar Caleap.

Alexandru Potor a fost secretar de stat și în Ministerul Agriculturii condus de Petre Daea, de unde a solicitat să fie i se înceteze mandatul printr-o cerere depusă în 10 decembrie 2018.

Din 16 ianuarie 2019 și până în prezent, Potor a revenit la conducerea Federației Naționale a Grupurilor de Acțiune Locală – FNGAL din România.

SUMELE VIRATE DE COMISIA EUROPEANĂ ROMÂNIEI. Ministerul Fondurilor Europene a publicat situația banilor europeni intrați în România de la Comisia Europeană la data de 9 august 2019. Pentru plățile directe destinate fermierilor români, Comisia Europeană a virat în contul României suma de 6,88 miliarde de euro, iar pentru dezvoltare rurală suma depășește 4 miliarde de euro.

Ministerul Fondurilor Europene face și clasamentul primelor 5 județe fruntașe la absorbția banilor europeni și unde se situează țara noastră în Uniunea Europeană din punct de vedere al gradului de absorbție în exercițiul financiar 2014-2020.

Situația fondurilor europene la 9 august 2019

● 9,44 mld. euro bani europeni intrați în România prin Politica de Coeziune și Politica Agricolă. Acestor sume li se adaugă încă 6,88 mld. euro plăți directe către fermieri;
● 25,68 mld. euro – valoarea totală a liniilor de finanțare deschise, reprezentând aprox. 94% din alocarea totală a României;
● 44,5 mld. euro valoarea proiectelor depuse pentru aceste linii de finanțare;
● Aprox. 24,77 mld. euro valoarea totală a contractelor de finanțare semnate. Rata de contractare a crescut de peste 15 ori, de la 5% în 2016 la 87,3% din alocare, în prezent.

Rata de absorbție a României este aprox. 31% raportat la media UE, care este de 34%.

program-operational_b

Din punct de vedere al gradului de absorbție a banilor europeni, Finlanda este pe primul loc, 59%, urmată îndeaproape de Irlanda, 54%, de Luxembourg, 52% și de Austria, 51%. România, cu un grad de absorbție de 31%, este pe același loc cu Cehia și Malta. Cel mai mic grad de absorbție îl are Croația, 23%.

rata-absorbtie_b

Ministerul Fondurilor Europene a făcut și top 5 județe fruntașe la contractele semnate pentru proiecte finanțate din bani europeni.

harta-bani_b

Ilfov, București pe primul și al doilea lor, cu suma totală de 8,332 miliarde euro, Constanța pe locul trei cu 6,240 miliarde euro, Cluj, locul patru, cu 5,204 miliarde euro și Dolj, pe locul cinci, cu 1,869 miliarde euro.

IMPORTANŢA ZONELOR RURALE. Peste 53% din populaţia României trăieşte în zone predominant rurale, arată datele Eurostat publicate în iunie 2019.

Mai exact, 10.436.306 persoane, adică 53,4% din populaţia totală a ţării noastre, de 19,53 milioane persoane, erau înregistrate în 2018 în mediul rural. Practic, datele Eurostat arată că aproape 11% din toţi locuitorii zonelor predominant rurale din UE 28 erau înregistraţi anul trecut în România.

tarani-cu-steag-ue_b

Aceleaşi date mai arată că regiunile predominant rurale ocupă 67,8% din teritoriul ţării noastre, generează 36,9% din valoarea adăugată brută a României şi dau 55,9% din totalul angajaţilor din ţară.

IMPORTANŢA ZONELOR RURALE DIN ROMÂNIA 
   Teritoriu (kmp)  Populaţia (persoane)   Valoarea adăugată brută   Angajaţi (persoane)
 Anul  2016   2018   2016   2017
 Zone predominant rurale  161.667   10.436.306   56.368 mil. euro   4.673.000
 Zone intermediare   74.927   6.793.070   54.880 mil. euro   2.438.400
 Zone predominant urbane  1.804   2.301.255   41.500 mil. euro   1.251.900
 Total   238.398   19.530.631   152.747 mil. euro   8.363.300


Sursa: Eurostat

DISTRIBUŢIE AJUTOARE DIRECTE. Câți agricultori din România au încasat de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) subvenții sub 500 de euro și câţi fermieri au primit, anul trecut, plăţi directe peste 100.000 de euro!

bani-pentru-fermieri_b

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Mai mult de jumătate dintre agricultorii din România care au beneficiat de plăţi directe de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) pentru anul 2017 au încasat sume sub 500 de euro. Mai exact, 491.250 de agricultori, reprezentând aproape 60% din numărul total al celor care au primit subvenţii agricole, au încasat, în total, suma de 145,35 milioane de euro, adică 8,6% din totalul plăţilor directe efectuate de APIA fermierilor români pentru anul 2017, arată cele mai recente date Eurostat cu privire la agricultura din ţara noastră, actualizate în iunie 2019.

La polul opus în ceea ce priveşte sumele încasate de beneficiarii plăţilor directe, doar 120 de fermieri au primit subvenţii peste 500.000 de euro, însă suma totală încasată de aceştia reprezintă 7,3% din banii plătiţi de APIA pentru 2017.

CÂŢI FERMIERI AU ÎNCASAT PLĂŢI DIRECTE PESTE 100.000 EURO!

Datele Eurostat privind distribuţia ajutoarelor directe către fermierii din România arată că, pentru anul financiar 2017, 2.060 de fermieri din ţara noastră (0,24% din numărul de total de beneficiari ai subvenţiilor agricole) au încasat de la APIA plăţi directe ce depăşesc 100.000 de euro, pragul propus de Comisia Europeană pentru plafonarea subvenţiilor după 2020. Sumele plătite acestora totalizează însă aproape jumătate de miliard de euro (475.545 milioane euro) şi reprezintă 28,2% din totalul plăţilor directe acordate de APIA fermierilor pentru 2017.

plati directe ro 2017_b

TOTAL BENEFICIARI PLĂŢI DIRECTE Campania 2017: 844.480
TOTAL PLĂŢI DIRECTE Campania 2017: 1.690.338.000 euro
*Sursa: Comisia Europeană, DG AGRI. * Datele pentru anul financiar 2018 vor fi disponibile în a doua jumătate a anului 2019

Raportul Eurostat mai relevă că din aproape 3 miliarde de euro plătiţi fermierilor români în 2018, cea mai mare parte (59,2%) au fost plăţi directe, respectiv 1,77 miliarde euro39,6% (1,18 miliarde euro) au fost plăţi pentru dezvoltare rurală şi doar 1,2% (35,96 milioane euro) din suma totală au reprezentat plăţi pentru măsuri de piaţă. Comparativ, la nivelul UE 28, 70,9 din totalul cheltuielilor realizate prin Politica Agricolă Comună (PAC) au fost plăţi directe, 24,5% din bani s-au dus spre dezvoltare rurală şi 4,6% pentru măsuri de piaţă.

94,5% FERME DE SUBZISTENŢĂ ŞI SEMISUBZISTENŢĂ

Datele Eurostat mai arată că 91,8% din exploataţiile agricole înregistrate în România în 2016 aveau sub 5 ha şi doar 12.310 ferme (0,4% din total) exploatau peste 100 ha. Mai exact, în ţara noastră existau, acum trei ani, 3.140.770 de exploataţii agricole sub 5 ha.

În funcţie de dimensiunea economică, aveam:

- 3.236.060 exploataţii (94,5% din total) de subzistenţă şi de semisubzistenţă (sub 8.000 euro SO, conform Legii 285/2015 privind clasificarea fermelor şi exploataţiilor agricole)

- 182.190 (5,3%) ferme mici şi medii (între 8.000 SO şi 250.000 SO)

- 3.790 (0,11%) ferme mari (peste 250.000 SO).

Detalii AICI: RAPORT OFICIAL IUNIE 2019: STRUCTURA FERMELOR DIN ROMÂNIA!

Pagina 5 din 165
giweather joomla module

Go to top