AGROSTAR

AGROSTAR

DECLARAȚIE! Să fie eliminate controalele inutile pentru fermierii care solicită subvenții de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) sau care vor finanțare europeană nerambursabilă pentru proiecte de investiții în exploatații agricole și nu numai, spune eurodeputatul român Siegfried Mureșan. Europarlamentarul este vicepreședinte al Comisiei pentru bugete din Parlamentul European și negociator-șef al Parlamentului pentru bugetul UE.

Investițiile din banii UE au fost principalul motor al creșterii economice în România din 2007, de când am intrat în Uniunea Europeană. Eu văd această oportunitate de finanțare inclusiv ca un argument pentru românii din diaspora să se întoarcă în țară. Dacă ai lucrat 10 ani în pomicultură în Spania sau Italia, de ce să nu aplici ce ai învățat în țară și, cu ajutorul fondurilor europene, să deschizi o afacere în pomicultură în Neamț sau Vrancea? Acest lucru deja se întâmplă, sunt mulți români care s-au întors în țară și au început proiecte de finanțare europeană. Dar noi ne vrem cât mai mulți români, din țară sau din străinătate, să poată accesa ușor aceste fonduri.

De aceea, vom negocia în viitorul Parlament European ca, începând cu anul 2021, să existe un set unic de reglementări pentru fondurile europene, birocrația va fi redusă și vor fi eliminate controalele inutile. Ne vom asigura că fondurile europene vor sprijini românii din Diaspora care vor să se întoarcă în țară și vor sprijini cât mai mulți români care vor să-și deschidă o afacere nouă, a declarat eurodeputatul Siegfried Mureșan, pentru Gazeta Românească, publicație din Italia.

Eurodeputatul mai spune că, în calitatea sa de negociator-șef, a obținut o alocare de 28 de milioane de euro din Bugetul UE pe 2019 pentru despăgubirea fermierilor români afectați de pesta porcină africană și gripa aviară. 

Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PPE / PNL) este vicepreședinte al Comisiei pentru bugete din Parlamentul European și primul europarlamentar român desemnat negociator-șef al Parlamentului pentru tot bugetul Uniunii Europene.

Ministerul Finanțelor vrea să ”strângă cureaua” și să facă economie din banii care sunt plătiți bugetarii de la anumite instituții ce sunt considerate ”în plus”. Proiectul vizează în principal Ministerul Agriculturii și cel al Muncii, cu instituțiile subordonate din toată țara. Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a declarat joi, la Bistriţa, că a solicitat tuturor instituțiilor publice din zona centrală – ministere, agenții, să transmită o situație privind cheltuielile, astfel încât la viitoarea rectificare bugetară să se țină cont de toate acestea. Ministrul spune că în următoarele 45 de zile se vor face restructurări.

“Noi am trimis deja către toate ministerele, toate agenţiile, colegii mei au primit şi au şi răspuns la solicitarea Ministerului de Finanţe vizavi de o situaţie clară pe tot ce înseamnă cheltuieli în zona respectivă. Absolut tot, inclusiv ce au dânşii în subordonare, coordonare sau sub autoritate, pentru a face o analiză la Finanţe”, a afirmat ministrul Eugen Teodorovici.

Ministrul Finanțelor Publice spune că instituțiile trebuie să predea o astfel de până la finalul lunii iunie, iar la prima rectificare bugetară din acest an se va ține cont de ea. Acesta anunță că se pot aplica și sancțiuni.

La rândul său, preşedintele Partidului Social Democrat Bistriţa-Năsăud, Emil Radu Moldovan, a declarat că există instituţii şi agenţii care nu-şi mai au rostul şi sunt o cheltuială publică fără folos, motiv pentru care acestea trebuie restructurate sau chiar desființate.

“Eu sper şi sunt convins că, după cel puţin şapte ani de discuţii, lucruri, instituţii, agenţii care nu-şi mai au rostul şi care sunt o cheltuială publică fără folos se vor restructura sau unele dintre ele chiar desfiinţa, pentru că în momentul de faţă avem anumite agenţii guvernamentale care ne spun: eu nu iau bani de la buget, eu mă autofinanţez. (…) Ministerul Agriculturii, la noi în județ are vreo cinci, dar în județele mai mari are 9 direcții”, a adăugat Emil Radu Moldovan.

De precizat că proiectul a fost luat în discuție și în 2018 dar de abia acum pare să fie pus în practică. Nu e clar la acest moment dacă proiectul va duce la reducerea reală a numărului de bugetari sau va aplica vechea rețetă a suprimării unor posturi bugetate, dar care nu sunt ocupate.

Motivul principal pentru reorganizarea institutiilor, eliminarea unor funcții de conducere și eventuala concediere a unor bugetari e nevoia de scădere a costurilor cu salarizarea bugetarilor. Costurile au explodat după măririle de salarii din ultimii ani, punând în pericol echilibrul bugetului de stat.

 

COMUNICAT! Pentru deblocarea situațiilor apărute  în implementarea proiectelor, AFIR  a demarat toate demersurile de actualizare și de modificare a procedurilor de lucru privind dezangajarea și, după caz, reangajarea sumelor, conform legislației în vigoare, anunță Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR), într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

Conducerea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a luat o serie de decizii referitoare la situația generată de aplicarea prevederilor OUG nr. 114/ 2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal - bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene și la impactul pe care aplicarea acestui act normativ îl are asupra proiectelor finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020.

În acest sens, pentru deblocarea situațiilor apărute  în implementarea proiectelor, AFIR  a demarat toate demersurile de actualizare și de modificare a procedurilor de lucru privind dezangajarea și, după caz, reangajarea sumelor, conform legislației în vigoare.

La nivelul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale au fost înregistrate numeroase solicitări ale beneficiarilor publici care au susținut că sumele prevăzute în bugetul indicativ în cadrul subcapitolului “actualizare” – în limita a 5% din valoarea proiectului nu sunt suficiente pentru a acoperi creșterile de preț rezultate ca urmare a modificărilor legislative. Pentru a preveni  apariția unor impedimente de natură financiară în implementarea proiectelor, am luat decizia să acceptăm utilizarea tuturor economiilor identificate în cazul proiectelor nefinalizate.

Totodată pentru proiectele în cadrul cărora au fost dezangajate sume ca urmare a unor economii, după lansarea ultimei sesiuni de primire a proiectelor, se va permite acceptarea utilizării valorii totale a proiectului, aşa cum apare în raportul de selecţie. În acest caz, beneficiarii PNDR 2014-2020 vor încheia acte adiţionale pentru suplimentarea angajamentelor financiare actuale până la valoarea prevăzută în raportul de selecţie, în conformitate cu prevederile legale în momentul întocmirii actului adițional, măsura ce se va aplica după realizarea modificărilor procedurale specifice ale AFIR. Aceste prevederi se aplică pentru toate proiectele beneficiarilor PNDR 2014-2020, cu excepția celor aferente submăsurilor 4.2 și  4.2a din cadrul Schemei de ajutor de stat GBER. Subliniez faptul că valoarea  maximă eligibilă a contractului de finanțare nu poate fi însă majorată”, a declarat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR.

Se acceptă cheltuială eligibilă din FEADR doar costurile suplimentare generate de actualizarea elementelor de manoperă ofertate inițial, până la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, stabilit pentru domeniile de activitate prevăzute la art. 66, pct. 1 din OUG nr. 114/ 2018, costurile suplimentare situate peste acest nivel, acceptate de beneficiari, reprezentând cheltuieli neeligibile.

Astfel, în coloana cheltuielilor eligibile din bugetul proiectului pot fi acceptate doar costurile suplimentare generate de actualizarea elementelor de manoperă ofertate, conform prevederilor art. 71, alin 1. din OUG nr. 114/ 2018, „în perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2019, pentru domeniul construcţiilor, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 17,928 lei/oră.”

Decontarea valorii suplimentare aferente actelor adiționale la contractele de achiziție de lucrări, având ca obiect modificarea prețului contractului prin actualizarea elementelor de manoperă, poate fi realizată din capitolele de lucrări ale devizului general, respectiv bugetului indicativ, în limita sumelor disponibile existente în bugetul proiectului în subcapitolele de lucrări. În acest sens, potrivit prevederilor procedurale, sumele disponibilizate în urma finalizării procedurilor de achiziție pot fi transferate către aceste subcapitole bugetare.

În cazul în care valoarea actelor adiționale conduce la depășirea valorii totale eligibilă a proiectului, se va majora valoarea neeligibilă prevăzută în bugetul indicativ, respectiv la subcapitolele de lucrări sau la subcapitolul actualizare, corespunzător valorilor înscrise în devizul general, respectiv bugetul indicativ al proiectului.

Pentru detalierea modului de aplicare a celor mai sus menționate, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale va publica pe site-ul instituției o notă de clarificare în acest sens.

DECIZIA GUVERNULUI! Zilierii trebuie plătiți cu o sumă minimă obligatorie. Angajatorul va plăti asigurări sociale pentru un zilier. În cazul unui accident de muncă sau apariției unei boli profesionale, cheltuielile pentru îngrijiri medicale sunt suportate de angajator. Registrul electronic de evidență a zilierilor se va înființa la data de 20 decembrie 2019, stabilește Ordonanța de Urgență aprobată astăzi, 18 aprilie 2019, în ședința Executivului.

Ministerul Muncii a transmis un comunicat cu modificările în lege pe care le aduce Ordonanța de Urgență aprobată joi, 18 aprilie, de Guvernul României.

Ordonanţa de urgenţă aprobată astăzi stabileşte că niciun zilier nu poate lucra pentru acelaşi beneficiar pe o perioadă mai lungă de 90 de zile, cumulate pe durata unui an calendaristic, cu excepţia celor care prestează activităţi în domeniul agriculturii, creşterii animalelor în sistem extensiv prin păşunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor, activităţi sezoniere în cadrul grădinilor botanice aflate în subordinea universităţilor acreditate, precum şi în domeniul viticol. În cazul acestora, perioada nu poate depăşi 180 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic.

Cuantumul remuneraţiei brute orare stabilite de părţi nu poate fi mai mic decât valoarea/oră a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi se acordă la sfârşitul fiecărei zile de lucru sau la sfârşitul săptămânii. Zilierul va avea, potrivit noului act normativ, calitatea de asigurat în sistemul public de pensii. Sarcina calculării, plăţii şi declarării contribuţiei de asigurări sociale pentru veniturile realizate din activitatea zilierilor, datorate conform prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, revine beneficiarului de lucrări.

În plus, în situaţia producerii unui accident de muncă sau în cazul apariţiei unei boli profesionale, beneficiarul este obligat să asigure plata cheltuielilor aferente îngrijirilor medicale necesare.

De asemenea, se prevede înfiinţarea Registrului electronic de evidenţă a zilierilor, la data de 20 decembrie 2019, sistemul informatic urmând să fie achiziţionat de către Inspecţia Muncii, în condiţiile legii. Metodologia de întocmire şi transmitere a acestuia, înregistrările care se efectuează, precum şi orice alte elemente în legătură cu întocmirea lui se stabilesc prin ordin al ministrului Muncii şi Justiţiei Sociale, în termen de 60 de zile de la înfiinţarea Registrului.

Actul normativ introduce, în acelaşi timp, un concediu de odihnă suplimentar anual, plătit, de trei zile, pentru salariatele care urmează o procedură de fertilizare "in vitro". Cererea pentru acordarea noului tip de concediu va fi însoţită de o scrisoare medicală, eliberată de medicul specialist în condiţiile legii.Ordonanţa de urgenţă aprobată astăzi de Guvern modifică şi completează Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, informează Ministerul Muncii.

SPECIALIȘTII VĂ AVERTIZEAZĂ! Conţinutul de umiditate în cultura grâului de toamnă se va încadra în limite scăzute şi deosebit de scăzute în estul, sud-estul, local vestul, centrul şi izolat în sudul ţării, în timp ce rezerva de apă din sol va prezenta valori satisfăcătoare apropiate de optim şi izolat optime în majoritatea zonelor, reiese din prognoza agrometeorologică, valabilă pentru perioada 17 - 23 aprilie, şi publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Din punct de vedere meteorologic, estimările arată că, în ansamblu, în acest interval va predomina o vreme normală sub aspect termic, în cea mai mare parte a regiunilor agricole. Temperatura medie diurnă a aerului va fi cuprinsă între 4 şi 14 grade Celsius, apropiată de mediile multianuale, în aproape toată ţara.

Valorile maxime ale aerului se vor situa în ecartul 7 - 19 grade, iar cele minime între 0 şi 8 grade, în majoritatea zonelor de cultură, temperaturi mai scăzute fiind posibile în depresiunile din estul Transilvaniei, unde vor fi condiţii de producere a brumei.
La nivelul solului, la adâncimea de 5 cm, temperatura medie diurnă va oscila între 5 şi 15 grade, în aproape toată ţara, limite optime continuării semănatului culturilor de primăvară, precum şi parcurgerii fazelor incipiente de vegetaţie (germinare-răsărire) la cele semănate până în prezent.

Specialiştii prognozează, totodată, precipitaţii sub formă de ploi locale în cea mai mare parte a zonelor de cultură, dar şi mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), îndeosebi în nordul şi centrul ţării, acestea fiind însoţite de intensificări de scurtă durată ale vântului.
În privinţa situaţiei agrometeo, prognoza ANM relevă faptul că, în următoarea săptămână, conţinutul de umiditate pe profilul de sol 0-100 cm în cultura grâului de toamnă se va încadra în limite scăzute (secetă pedologică moderată) şi deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică şi extremă) în estul, sud-estul, local vestul, centrul şi izolat în sudul ţării.

Pe de altă parte, rezerva de apă din sol va prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim şi izolat optime, în Maramureş, cea mai mare parte a Olteniei, local în vestul, nordul, centrul şi sudul Munteniei, nordul şi vestul Banatului, nordul, centrul şi izolat în sud-vestul Transilvaniei, sud-vestul Moldovei. De asemenea, aprovizionarea cu apă în stratul de sol 0-20 cm se va situa în limite satisfăcătoare, până la apropiate de optim şi izolat optime, în cea mai mare parte a Moldovei, Munteniei şi Olteniei, local în nordul şi vestul Banatului, izolat în nordul şi sud-vestul Dobrogei, nord-estul şi centrul Transilvaniei.

Potrivit ANM, deficite de umiditate în sol (secetă pedologică moderată, puternică şi extremă) se vor înregistra în Maramureş, Crişana, pe suprafeţe extinse din Transilvania şi Dobrogea, local în nord-estul şi estul Munteniei, nordul şi izolat estul Moldovei, nord-estul şi nord-vestul Banatului, estul Olteniei.

Specialiştii ANM subliniază că, în general, procesele biologice de creştere şi dezvoltare ale speciilor de câmp şi pomi-viticole vor avea o evoluţie normală în majoritatea zonelor agricole, ritmurile vegetative fiind intensificate, îndeosebi în zonele de câmpie din jumătatea de sud a ţării şi uşor încetinite în cele depresionare.

Astfel, orzul şi grâul de toamnă semănate în perioada optimă îşi vor definitiva înfrăţirea (90-100%), continuându-se totodată alungirea paiului (10-100%), iar culturile înfiinţate după data de 20 octombrie 2018 se vor afla în fazele de formare a frunzei a treia (75-100%), înfrăţire (50-100%) şi local, începutul alungirii paiului (10-25%).

În cazul culturii de rapiţă din sudul, sud-estul şi centrul ţării, aceasta va parcurge înfrunzirea (10-20 frunze) şi alungirea tulpinii (20-100%), precum şi apariţia inflorescenţelor (10-30%). La pomii fructiferi (soiurile extratimpurii şi timpurii de cais, piersic, cireş, vişin, prun) se va înregistra înflorirea şi creşterea frunzelor/lăstarilor, în cea mai mare parte a plantaţiilor, în timp ce speciile pomicole de seminţoase (măr) se vor afla la înmugurire, dezmugurire şi începutul înfloririi.

La viţa-de-vie se va parcurge înmugurirea, dezmugurirea, precum şi izolat creşterea frunzelor la soiurile de masă, în toate podgoriile, iar în Transilvania, la sfecla de zahăr, se vor semnala primele faze de vegetaţie, respectiv germinarea şi răsărirea, iar la cartoful de consum se va continua plantatul în centrul, estul şi sudul ţării.

Prognoza de specialitate arată, în plus, că la culturile prăşitoare (floarea-soarelui şi porumb) înfiinţate până în prezent se vor continua fazele incipiente de vegetaţie (germinare şi răsărire), extinzându-se suprafeţele agricole în curs de semănat.
Potrivit ANM, lucrările agricole de sezon (pregătirea patului germinativ, semănatul culturilor de primăvară, tratamente fito-sanitare în vii şi livezi, fertilizări, erbicidări etc.) vor fi sistate temporar în zilele cu precipitaţii.

Sursa: ANM

Proprietarii imobilelor înregistrate în cadrul lucrărilor de cadastru general sunt scutiți de plata impozitului pe venitul din transferul proprietăților, potrivit unui vot al deputaților. Aceștia au aprobat ieri, miercuri 17 aprilie, în unanimitate, modificarea Legii nr. 7 a cadastrului și a publicității imobiliare.
 
Actul normativ prevede scutirea proprietarilor imobilelor înregistrate în cadrul lucrărilor de cadastru general de plata impozitului pe venitul din transferul terenurilor, cu sau fără construcții. Astfel, beneficiarii Programului național de cadastru și carte funciară 2015-2023 (PNCCF), implementat de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), vor primi derogare de la dispozițiile art. 111 alin. (1) și (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.
 
Alte modificări aduse Legii nr. 7 a cadastrului și a publicității imobiliare:
 
-„Radierea construcțiilor din cartea funciară se efectuează în baza autorizației de desființare și a procesului verbal de recepție sau, în lipsa acestora, a actului administrativ emis de autoritatea locală competentă prin care se confirmă desființarea construcției, precum și a documentației cadastrale, în cazurile prevăzute prin regulamentul de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară”;
-„Dacă suprafața din măsurători este mai mare în proporție de până la 15% inclusiv, în cazul terenurilor din intravilan, și de până la 5% în cazul terenurilor din extravilan, atunci suprafața din măsurători se înscrie în cartea funciară în baza documentației cadastrale și a declarației proprietarului”;
-„Dacă suprafața din măsurători este mai mare decât procentul stabilit la lit.b), la cerere, se va putea nota posesia asupra diferenței de teren, deținută fără act de proprietate, în baza următoarelor documente: (i) procesul-verbal de vecinătate; (ii) istoricul de rol fiscal; (iii) certificatul de atestare fiscală în care să fie indicată suprafața rezultată din măsurătorile cadastrale”;
-„Terenurile aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea țărănimii se înscriu în cartea funciară, în lipsa actelor de proprietate, în baza certificatului prin care se atestă că imobilul este înregistrat în registrul agricol, eliberat de unitatea administrativ-teritorială în raza căreia este amplasat imobilul și a documentației cadastrale.”
 
Realizarea cadastrului general, prioritate pentru mulți primari
 
Potrivit unui comunicat de presă transmis de ANCPI, începând de luna aceasta primarii interesați să înceapă sau să continue lucrările de cadastru general pe sectoare cadastrale pot încheia contracte de finanțare cu oficiile de cadastru și publicitate imobiliară (OCPI). Pentru a putea beneficia de sumele alocate, edilii vor trebui să încheie contracte de prestări servicii până la sfârșitul lunii iunie.
 
În 2019, fiecare unitate administrativ-teritorială (UAT) poate primi 160.000 de lei pentru înregistrarea gratuită a proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, față de 155.000 de lei în 2018, 150.000 de lei în 2017 și 135.000 de lei în 2016. Potrivit legii, au prioritate sectoarele cadastrale care cuprind terenuri aferente proiectelor de infrastructură de interes național și terenuri agricole subvenționate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).
 
Anul acesta, ANCPI a alocat aproximativ 280 de milioane de lei pentru înregistrarea imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, pe sectoare cadastrale. Banii provin din veniturile proprii ale Agenției. Lucrările se desfășoară în cadrul Programului național de cadastru și carte funciară 2015-2023 (PNCCF) și sunt gratuite pentru cetățeni.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PRAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

UNDE PUTEȚI VINDE LÂNA OILOR! Crescătorii de ovine din România se plâng mereu că la poarta fermei le bat samsarii care vor să le ia gratis lâna oilor. În schimbul lânii, samsarii nu le dau oierilor bani, le dau o hârtie cu care aceștia să poată justifica la direcțiile agricole că au vândut lâna și să încaseze leul pe kilogramul de lână, ajutor de minimis.

Afacerea nu pare deloc rentabilă pentru fermier în condițiile în care tunsul unei oi bate la 4 lei/bucată, sumă din care oierul recuperează doar un leu pe kilogramul de lână, iar lâna de pe o oaie abia ajunge la 3 kilograme. AGROINFO vă pune la dispoziție lista oficială, reactualizată de direcțiile agricole, a centrelor de colectare lână. Lista conține numerele de telefon de la fiecare centru de colectare, din fiecare județ și este furnizată de Ministerul Agriculturii.

BACĂU
SC STOFE BUHUȘI SA - Locație: oraș Buhuși, str. Libertății, nr. 38, Persoană de contact: Câmpanu Ștefan. Tel. 0732.126.386
SC ”ROSIGNON” SRL FARAONI - Locație:com Faraoani, Persoana de contact:Coșea Iulian. Tel: 0743.086.066

BISTRIȚA-NĂSĂUD
S.C. VERNES DIVERS  S.R.L. - Locație: Sângeorz- Băi, Persoana de contact: Voicu Marius. Tel: 0745.512712/0729.881.801

BRĂILA
BRANGĂ ION - Locație: com. Siliștea. Tel:0744.587.212

CONSTANȚA
SC CONTITOTAL TOP - Locație: com.Lumina, Persoana de contact:Hagi Nicolae. Tel:0744.509.357
SC STEJARU SRL - Locație:M. Kogălniceanu,Persoana de contact:Stere Ștefan. Tel: 0722.254.086
SC LANA PEL - Locație:Medgidia, Persoana de contact: Paris Dimciu. Tel: 0723.819.269
SC KAI FU SRL - Locație:Târgușor, Persoană de contact: Kai Fu Codrin. Tel: 0762.592.489

prima-lana-aprilie_b

GALAȚI
Total TDC SRL - Locație: Scânteiești,Persoana de contact: Timar Romulus. Tel: 0744.776.904

HUNEDOARA
SC APROTERRA SA - Locație: Simeria, Persoana de contact: Manitiu Constantin. Tel: 0723.596.699

MARAMUREȘ
SC ALEJANDRO CONSULT SRL - Locație:Ocna Șugatag, nr 26/B, Persoana de contact:Florean Mircea. Tel:0741.199.245
SC NOVA MAT COLECT SRL - Locație: Șomcuta Mare, str. Republicii 79, Persoana de contact: Marchiș Gheorghe. Tel: 0753.094.545
SC ECO AGRART DURUȘA SRL - Locație:Durușa nr. 3, Persoana de contact: Pop Andrei. Tel:0722.695.381

a-doua-lista-buna_b

SIBIU
SC TOLGA SRL - Locație: Sibiu, Persoana de contact: Erdogan Ergun Akavci. Tel: 0744.476986
SC WOLLSIB - Locație:Poiana Sibiului, Persoană de contact: Gheorghe Nicolae. Tel:0745.645091
SC EUROBUSSINESS 83 SRL - Locație:Săcele, Persoana de contact: Bănescu Gheorghe. Tel:0744.519.224
SC EURO AKEL SRL - Locație: Apoldu de Sus, Persoana de contact: Yusuf Șerbetci. Tel:0746341309
SC EURO GAYE IMPEX SRL - Locație: Apoldu de Sus, Persoana de contact: Yusuf Șerbetci. Tel:0746341309
SC TOMA PLUS STS SRL - Locație: com Tilișca, str. Școlii, nr. 533, Persoană de contact:Stancă Toma. Tel:0745908062

II STANCĂ TOMA - Locație: com Tilișca, str. Școlii, nr. 533, Persoană de contact:Stancă Toma. Tel:0745908062
SC. LAR SIV - Locație: Apoldu de Sus, Persoană de contact: Ghișe Gheorghe. Tel: 0744 548 256
SC. ATOS COM-SRL - Locație: Apoldu de Sus, Persoană de contact: Șufană Ilie. Tel: 0745 200 566
SC. EL PASO - Locație: Apoldu de Sus, Persoană de contact: Stoian Ioan. Tel: 0740 092 445

BANCOM GRUP - Locație: Apoldu de Sus, Persoană de contact: Ban Ioan. Tel: 0744 774 686
Total TDC - Locație: Apoldu de Sus, Persoană de contact: Manițiu Constantin. Tel: 0744 776 904
SC. AYTAP - Locație: Dobîrca, Persoană de contact: Kalak Mehmed Ali. Tel: 0745 175 732
Wool Text 2000 - Locație: Dobîrca, Persoană de contact: Hasan Hosvei. Tel: 0746 648 355
SC. Ortex Grup - Locație: Poiana Sibiului, Persoană de contact: Orășan Gheorghe. Tel: 0744 697 197

a-doua-lista-lana_b

SUCEAVA
SC COM LĂCRĂMIOARA SRL - Locație: Fălticeni, Persoana de contact:Lăcrămioara Râșniță. Tel: 0742.350271

TULCEA
SC LTA MONDIAL SRL - Locație: com. Baia, Persoana de contact: Liuta Adam. Tel:0744.466.5395

VASLUI
SC EUROBUSSINESS 83 SRL - Locație: Tutova, Persoana de contact: Bănescu Sufana Gheorghe. Tel:0745.750.367

ultima-lista-lana_b

NECAZURILE APICULTORILOR! Crescătorii de albine din România au stocuri mari de miere. Cantitatea mare de miere, importată din țări extracomunitare, la prețuri extrem de mici, a dat peste cap piața, iar apicultorii români au rămas cu mierea pe cap. Germania, principal importator de miere românească, ar fi scăzut cantitatea importată, interesată fiind să cumpere de unde e mai ieftin. Propunerile apicultorilor sunt: instituirea unei taxe pe mierea care vine din afara UE și o subvenție pentru albine.

Ministerul Agriculturii, Guvernul trebuie să asculte și vocea crescătorilor de albine. Din toată agricultura românească, albina e singura specie nesubvenționată. Programul Național Apicol  nu ar fi eficient. Sunt puțin apicultori care au accesat ajutoarele acordate prin acest program. Președintele Asociației Naționale a Crescătorilor de Albine filiala Hunedoara are două propuneri clare care ar putea salva apicultura.

A intrat foarte multă miere din Ucraina, miere din China, miere din țările sud-americane, care au făcut o producție deosebită, la prețuri foarte, foarte mici. Și atunci, piața e terminată, e stricată. Nemții, care sunt principalii importatori de miere, normal că iau miere la prețuri mai mici, de unde li se oferă și atunci, și la noi în țară, prețurile au scăzut foarte mult. Apicultorii, la început, nu au dat miere pentru că au crezut că-și va reveni prețul, dar prețul nu și-a revenit. Sunt cantități importante de miere la oameni acasă și este o situație nelalocul ei. Dar ce să zic? Mergem înainte și încercăm să aducem familiile la puterea care trebuie, să recoltăm în continuare mierea care va fi. Problema este că vor fi niște stocuri în continuare.

Din partea statului român se putea interveni într-un fel, în sensul în care să se pună o taxă pe miere care vine din afara comunității europene. În țările nordice, până la 50% este taxa pe mierea care vine din afara comunității europene. Pentru asta trebuie să fie voință și înțelegere față de apicultorii din țara asta. Și nu numai față de apicultori, față de toată agricultura, pentru că toată agricultura are de suferit în sensul ăsta. Se aduce producție din alte zone unde se produce mai ușor o anumită marfă, se vinde la noi și nu poți concura cu cei care fac miere în alte zone. Și ar mai fi un ajutor către apicultori: o subvenție. Este singura specie nesubvenționată din țara asta. Acum, mă rog, organele competente o să spună că există un program național apicol. Dar acest program național apicol s-a dovedit că nu este accesat nici de un sfert din apicultorii din România. Deci, înseamnă că nu este funcțional. Și atunci, trebuie găsită altă soluție, ca toți apicultorii din țara asta să fie subvenționați nu doar unii, pe anumite dosare, a declarat ing. Iosif Korb, Asociația Națională a Crescătorilor de Albine Hunedoara, pentru emisiunea Satul hunedorean.

Pe 1 martie 2018, în Parlamentul European a fost adoptat documentul Perspective și provocări pentru sectorul apicol din UE. Rezoluţia Parlamentului European din 1 martie 2018 referitoare la perspectivele și provocările pentru sectorul apicol din UE,  pentru acordarea mai multor ajutoare apiculturii, domeniu care trebuie să se afle în centrul viitoarei Politici Agricole Comune (PAC) post 2020. De aceste ajutoare vor beneficia apicultorii în noua PAC.

Sprijinul acordat de UE pentru apicultori

subliniază că finanțarea sectorului apicol pentru producția de alimente și în scopuri terapeutice trebuie să fie structurată de o manieră mai precisă și eficace și trebuie mărită în mod adecvat în viitoarea politică agricolă (prevăzută începând cu 2021);
invită Comisia Europeană și statele membre să sprijine sectorul apicol din UE prin instrumente de politică puternice și măsuri de finanțare adecvate, care să corespundă stocului de albine actual; propune, prin urmare, o majorare cu 50 % a liniei bugetare a UE alocate programelor apicole naționale, reflectând nivelul actual al populației de albine melifere în UE și importanța sectorului în ansamblu; încurajează ferm fiecare stat membru ca, în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 privind OCP unică, să instituie un program național pentru sectorul său apicol;

invită Comisia să examineze cu atenție posibilitatea de a include un nou sistem de sprijin pentru apicultori pentru PAC după 2020, pentru a reflecta în mod adecvat rolul ecologic al albinelor în calitate de polenizatori; subliniază, în acest sens, că trebuie să se ia în considerare nevoile specifice ale microîntreprinderilor și ale întreprinderilor mici și mijlocii, inclusiv ale celor care își exercită activitățile în regiunile ultraperiferice și regiunile muntoase și pe insule; invită, de asemenea, Comisia să analizeze posibilitatea de a introduce măsuri suplimentare, cum ar fi sprijinul pentru achiziționarea de fundații de fagure;

invită apicultorii să se angajeze într-un dialog activ cu autoritățile competente în vederea aplicării mai eficiente a programelor naționale din domeniul apiculturii, cu scopul de a le îmbunătăți și de a corecta eventualele probleme care ar putea apărea;

invită statele membre să ia în considerare posibilitatea de a introduce un sistem de compensare în programele lor apicole naționale pentru mortalitatea coloniilor de albine determinată de calamități naturale, boli sau prădători;

evidențiază necesitatea unor stimulente financiare corespunzătoare pentru apicultorii ecologici, având în vedere cerințele suplimentare pe care aceștia trebuie să le îndeplinească și impactul tot mai mare la nivelul mediului înconjurător;

Gestionarea riscurilor

invită Comisia să lanseze un studiu privind fezabilitatea unui sistem de gestionare a riscurilor din sectorul apicol, ca parte a programelor apicole naționale, pentru a soluționa pierderile de producție suferite de apicultorii profesioniști; sugerează, prin urmare, să se acorde o indemnizație, care să fie calculată în conformitate cu cifra medie de afaceri a întreprinderilor afectate; subliniază că, în mai multe state membre, societățile de asigurare refuză să asigure coloniile de albine, iar apicultorii întâmpină dificultăți în utilizarea instrumentelor de gestionare a riscurilor din pilonul II al PAC; prin urmare, invită Comisia și statele membre să faciliteze accesul apicultorilor la instrumentele de gestionare a riscurilor, se arată în Rezoluția Parlamentului European.

AGROINFOa scris anul trecut, în exclusivitate, despre acest document, când încă era în faza de proiect și se propunea un nou sistem de sprijin direct pentru apicultori, pe baza numărului de colonii, și scutiri fiscale pentru apicultorii din fiecare stat membru. Încă se negociază subvențiile și plățile de care vor beneficia fermierii în noua PAC. Noile regulamente europene nu sunt bătute în cuie. Așa că, apicultorii au toate șansele să beneficieze de o subvenție directă.  CITEȘTE AICI: EXCLUSIV! SUBVENȚIE DIRECTĂ pentru APICULTORI și SCUTIRI FISCALE!

Fermierii din mai multe comune din România vor pierde total sau parțial subvenția de 94 de euro la hectar, sumă achitată de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) în cadrul sub-măsurii 13.2 „plăți compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative”, având în vedere angajamentul luat de România în cadrul fișei tehnice a sub-măsurii 4.3 ”investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice” respectiv, a Măsurii 13 ”plăți pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice”.

Decizia a fost luată la nivelul DGDR-AM PNDR din cadrul MADR pe baza reanalizării informațiilor folosite în procesul de fine-tuning, cu scopul actualizării exercițiului inițial de ajustare și implicit de reevaluare a gradului în care se manifestă constrângerile naturale. Fiind vorba de 45 de UAT-uri, numărul de fermieri poate ajunge la câteva sute de beneficiari care pierd bani la subvenția totală pe suprafață.

 

”În situația în care în urma evaluării se identifică faptul că în unele zone constrângerile naturale au fost depășite (irigații – peste 50% din suprafața agricolă a UAT sau productivități medii estimate la nivel de UAT mai mari de 80% din media UE), acestea trebuie excluse din zona eligibilă a sM.13.2”, se arată în informarea oficială.

 

”În cadrul actualizării procesului de fine tuning, au făcut obiectul analizei criteriilor cele 802 unităţi administrativ-teritoriale (UAT) pentru care evaluarea iniţială indica faptul că peste 60% din suprafaţa agicolă a UAT este afectată de cel puţin un criteriu bio-fizic la o valoare care depăşeşte pragul indicat în Anexa III a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013. Pentru acestea au fost analizate informațiile actualizate privind aplicarea irigațiilor în trecutul recent (date furnizate de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare – ANIF pentru perioada de referință 2007-2017) împreună cu datele furnizate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale – AFIR privind suprafețele de terenuri agricole vizate de proiecte de investiții în sisteme de irigații finalizate (M.125 a PNDR 2007-2013 și sM.4.3 a PNDR 2014-2020), în raport cu informaţiile actualizate privind utilizarea terenurilor (date furnizate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – APIA din LPIS 2017).

Astfel, în urma actualizării metodologiei de fine tuning a fost exclus în total un număr de 45 UAT din lista noilor zone eligibile pe baza a cel puțin un criteriu de fine tuning (irigații, culturi permanente, producții medii). În cele 45 UAT se regăsesc 23 UAT care au fost eligibile în perioada 2015-2018, dar care vor fi excluse pe baza criteriului de fine tuning „irigații” din zona eligibilă a sM13.2 începând cu anul 2019 şi 1 UAT eligibilă în perioada 2015-2018 care va fi exclus pe baza criteriului de fine tuning „irigații și producții medii”

UAT eligibile în cadrul sM.13.2 în perioada 2015-2018, dar propuse pentru a fi excluse începând cu anul 2019 din zona eligibilă sM.13.2 în urma actualizării procesului de fine tuning în metodologia de desemnare

Pentru aceste 23 UAT se va realiza o reducere progresivă a plăților, în limitele prevăzute la art. 31 alin. (5) al R.1305/ 2013, aşa cum este indicat în PNDR 2014-2020:

– în anul 2019 – nivelul plății compensatorii este de 62 euro/ha/an (reprezentând 66% din valoare plății acordate în zonele care au fost eligibile în perioada de programare 2007-2013(*) în temeiul art. 36 lit. (a) punctul (ii) din R.1698/2005 / art. 19 al R.1257/1999) şi
– în anul 2020 – 25 euro/ha/an (20% din valoare plății acordate în zonele care au fost eligibile în perioada de programare 2007-2013(*) în temeiul art. 36 lit. (a) punctul (ii) din R.1698/2005 / art. 19 al R.1257/1999, dar nu mai puțin de 25 euro/ha/an).

(*) Valoarea plății acordate în zonele care au fost eligibile în perioada de programare 2007-2013 în temeiul art. 36 lit. (a) punctul (ii) din R.1698/2005 / art. 19 al R.1257/1999 – ZSD (zone semnificativ defavorizate) a fost de 94 €/ha/an.

În consecință, începând cu anul 2019 zona eligibilă pentru sM13.2 va putea include 757 UAT cu o suprafață agricolă de 4,37 mil. ha, în lista acestor UAT aflându-se 11 noi UAT faţă de desemnarea anterioară (excluse în procesul inițial de fine tuning în baza criteriilor analizate)

 

UAT neeligibile în cadrul sM.13.2 în perioada 2015-2018, dar care sunt propuse pentru a fi incluse în zone eligibile începând cu anul 2019 în urma actualizării procesului de fine tuning în metodologia de desemnare

Pe baza rezultatelor obținute ca urmare a acestor reevaluări, a fost actualizată Metodologia de desemnare a zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale eligibile în cadrul Măsurii 13, care împreună cu lista UAT LAU2 eligibile, a fost aprobată odată cu cea de-a VIII-a versiune a Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 de către Comisia Europeană (COM) în luna decembrie 2018 prin Decizia C(2018) 8660.

 

OFICIAL! Ministerul Agriculturii a anunțat astăzi, 12 aprilie 2019, că subvenția pe hectar pentru cultura de usturoi crește de la 1.000 de euro/ha la 3.000 de euro/ha. Decizia este anunțată printr-un proiect de hotărâre de Guvern care modifică Hotărârea Guvernului nr. 108/2019 pentru aprobarea schemei ,,Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi”, precum și pentru stabilirea unor măsuri de verificare și control a acesteia.

Valoarea sprijinului financiar care se acordă beneficiarilor este de 13.950 lei/ha, care reprezintă contravaloarea în lei a 3.000 euro/ha, fără a depăși valoarea maximă de 15.000 euro/trei exercitii financiare/beneficiar, prevăzută la art. 3 alin. (2) din Regulamentul de minimis în sectorul agricol, se arată în proiectul de hotărâre de Guvern, publicat pe pagina oficială a Ministerului Agriculturii.

usturoi-12-aprilie_b

Cuantumul de 1000 de euro/ha acordat până în prezent reprezintă aproximativ 10% din totalul cheltuielilor, fiind un procent insuficient pentru susținerea cheltuielilor legate de tehnologiile aplicate în cultivarea usturoiului.

În acest context, producătorii agricoli s-au adresat ministerului pentru găsirea unor soluții de creștere valorii sprijinului financiar, reclamând cheltuielile mari privind achiziția de semințe, forța de muncă, input-uri, utilajele agricole folosite etc.
În cadrul întâlnirilor cu cultivatorii de usturoi, la care au participat și formele asociative reprezentative ale acestora, s-au realizat analize și calcule privind cheltuielile și veniturile rezultate din această cultură, reieșind necesitatea unui sprijin mai mare de la bugetul de stat, în sensul creșterii cuantumului de la 1000 euro/ha la 3000 euro/ha reprezentând contravaloarea în lei de 13.950 lei/ha, noul sprijin venind în susținerea și menținerea culturii de usturoi în zonele cu tradiție, precum și înființarea de noi suprafețe, crescând în acest fel interesul fermierilor pentru accesarea acestui program.

În acest sens, este necesară elaborarea unui proiect de act normativ care să modifice valoarea sprijinului prevăzut la art. 6 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 108/2019 pentru aprobarea schemei ,,Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a
producției de usturoi”, precum și pentru stabilirea unor masuri de verificare și control a acesteia.

Sprijinul financiar reglementat de prezenta hotărâre va duce la sporirea interesului producătorilor agricoli în dezvoltarea exploatațiilor agricole precum și înființarea unor centre de colectare a producției de legume, a spațiilor destinate condiționării
(sortare, ambalare) și păstrării corespunzătoare a usturoiului precum și menținerea în cultură a suprafețelor din zonele cu
tradiție, în cultura usturoiului, se spune în Nota de fundamentare la proiectul de act normativ.

Pentru a accesa programul de susținere a producției de usturoi, solicitanții sprijinului trebuie să depună o cerere de înscriere în program până la data de 15 mai inclusiv, urmând ca Direcțiile Agricole Județene să verifice existența culturii și să înregistreze cererea în Registrul unic dedicat Programului.

Reamintim condițiile de eligibilitate pe care beneficiarii trebuie să le îndeplinească, cumulativ, pentru acordarea ajutorului de minimis de 1.000 de euro/ha:

a) să dețină o suprafață cultivată cu usturoi de minim 3.000 mp;
b) să obțină o producție de minim 3 kg usturoi/10 mp;
c) să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu usturoi în anul de cerere.
d) să facă dovada producției realizate potrivit prevederilor lit. a) și b) prin documente justificative.

Valorificarea producției se face în perioada 1 iulie - 29 noiembrie a anului de cerere. Documentele justificative (bonul fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare) care atestă comercializarea producției de usturoi valorificate în anul 2019, se depun la Direcțiile Agricole Județene până la data de 29 noiembrie.

Schema de ajutor de minimis se desfășoară pe o perioadă de 3 ani, respectiv 2019-2021, iar sprijinul financiar este de 1.000 euro/ha cultivat cu usturoi și se calculează proporțional cu suprafața de pe care s-a obținut o cantitate minimă de 3.000 kg/ha.

Bugetul pentru anul 2019 este de 2.000.000 euro (9.300.000 lei) și se aprobă anual.

În România, suprafața cultivata cu usturoi în anul 2017 a fost de 9.974 hectare, obținându-se o producție de 55.673 tone. Majoritatea suprafețelor sunt exploatate de către micii fermieri constituiți în ferme de familie.

Pagina 6 din 153
giweather joomla module

Go to top