AGROSTAR

AGROSTAR

UN ORDIN CARE LOVEȘTE ÎN FERMELE ROMÂNEȘTI! Mai multe organizații ale fermierilor români cer imperios Ministerului Sănătății explicarea unui ordin aberant ale cărui prevederi duc la falimentarea fermelor de creștere a animalelor. Este vorba despre celebrul Ordin 119.

Acum cinci ani trăgeam un semnal de alarmă cu privire la OMS 119/2014 în legătură cu reglementarea ”din pix” a unor distanțe dintre zonele locuite și ferme. În toată această perioadă, Revista Ferma a publicat diverse articole prin care a fost demonstrat că aceste distanțe nu au nici un fundament științific.

Mai mult au fost adresate memorii către instituțiile decidente și a fost solicitat de la Ministerul Sănătății documentarea tehnică care a stat la baza calculării acestei distanțe. Cum era de așteptat nu am primit niciodată această documentație. Cu chiu cu vai în urma implicării unor organizații a fost modificat celebru ordin dar conform proverbului românesc ”am sărit din lac în puț”. Bineînțeles că au fost constituite și comisii de lucru cu ajutorul celor de la Ministerul Dezvoltării care au găsit în acest ordin o mulțime de inadvertențe ca să nu spunem mai mult. Au fost două întâlniri și cam atât.....tot conform înțelepciunii populare ”dacă vrei să îngropi o problemă, faci o comisie”. Și uite așa batem pasul pe loc și nu se întrevede nici o soluție.

Fermierii direct influențați de acest ordin, facem precizarea că nu există o reglementare de acest tip la nivel european care să ne impună aceste reglementări, au ajuns în situația disperată în care să ceară lămuriri de la ministerul de resort datorită acestui ordin aberant.

Astfel ASOCIAȚIA PRODUCĂTORILOR DE CARNE DE PORC DIN ROMÂNIA ,UNIUNEA CRESCATORILOR DE PASARI DIN ROMANIA, ASOCIAȚIA CRESCATORILOR SI EXPORTATORILOR DE BOVINE, OVINE, PORCINE DIN ROMANIA, FEDERATIA NAȚIONALĂ PRO-AGRO A PRODUCATORILOR DIN AGRICULTURA, INDUSTRIE ALIMENTARA SI SERVICII CONEXE DIN ROMANIA și ASOCIAȚIA NAȚIONALĂ A COOPERATIVELOR AGROALIMENTARE DIN ROMANIA COOP RO solicită de urgență Ministrului Sănătății lămuriri astfel cităm:

”Vă solicitam respectuos să emiteți interpretările oficiale necesare pentru a clarifica:
• obligațiile unităţilor existente din sistemul public şi privat, care funcționau deja pe acelaşi amplasament la data emiterii Ordinului nr. 119/2014;
• procedura si documentele necesare pentru stabilirea celui mai vechi amplasament și precizarea clară a drepturilor titularului acestui amplasament față de celelalte construcții edificate ulterior;
• modul efectiv prin care studiul de impact asupra sănătății populației efectuat pentru unităţile din sistemul public şi privat poate modifica distantele de funcționare ale acestora față de locuințe sau alte unități protejate.”

Considerăm că sunt lucruri normale și simple pe care le solicită fermierii, dar aceste solicitări atât de simple demonstrează încă o dată cât de prost și întortocheat este acest Ordin dacă este nevoie de o clarificare oficială.

adresa-min-2_b_b

Noi, cei de la  AGROINFO și Ferma, am solicitat de nenumărate ori abrogarea de urgență a acestui ordin, dar se pare că cei de la sănătate sunt nițel cam surzi. Prin urmare poate în al 12 lea ceas se va gândi și cineva la cei care produc mâncare sau ni se confirmă că cei de la sănătate au doar interesul să importăm mâncare proastă, iar după aceea, cu ajutorul multinaționalelor farmaceutice, să ne trateze pentru că suntem un popor bolnav!

INTEGRAL APELUL FERMIERILOR CĂTRE MINISTERUL SĂNĂTĂȚII!

Stimată doamnă,
Semnatarii prezentei adrese, asociații reprezentative pentru creșterea păsărilor și porcinelor din România atât prin numărul de membri cât și prin ponderea acestora de peste 80% în producția națională din acest sector, vă adresăm rugămintea de a ne oferi interpretările necesare în privința unor aspecte ce țin de aplicarea Ordinul Ministrului Sănătății nr. 119/2014, așa cum a fost modificat prin Ordinul nr. 994/2018, prezentate pe scurt mai jos.

Așa cum am arătat anterior, membrii asociațiilor semnatare cumulează un procent semnificativ din activitatea în sectoarele menționate, asigurând zeci de mii de locuri de muncă directe și contribuind la garantarea securității alimentare naționale pentru aceste produse de importanță majoră. Așa cum este menționat în Programul de Guvernare 2017-2020, la capitolul „Politici agricole și de dezvoltare rurală”, se dorește ca „sectorul agricol să devină un motor de creștere economică și o sursă de locuri de muncă pentru populația din mediul rural”. La același capitol se introduce, la punctul 5, o măsura de susținere pentru produsele deficitare, printre care se regăsește carnea de porc, având ca scop „reducerea importurilor și asigurarea consumului din producție internă”, iar punctul 6 se referă la creșterea absorbției fondurilor europene, având ca efect dorit „creșterea valorii adăugate a produselor, menținerea activităților în mediul rural; stimularea investițiilor; dezvoltare rurală durabilă”.

Afectarea desfășurării normale a activității gospodăriilor din zona rurală, antreprenorilor mici și mijlocii cât și marilor producători este de natură a produce consecințe severe, prin prisma scăderii numărului de locuri de munca și a veniturilor persoanelor implicate, prin reducerea producției interne de pasare și porc, prin posibila creștere a prețului cărnii pentru consumatori, prin accentuarea lipsei de performanță a produselor românești comparativ cu cele provenite din afara țării și prin scăderea gradului de valorificare a cerealelor produse în România.

Facem aceste mențiuni pentru a sublinia posibilele consecințe ale modului neunitar de interpretare și ale punerii în aplicare a actului normativ precizat care au generat deja numeroase impedimente în obținerea de avize, autorizații sau în desfășurarea activităților reglementate și autorizate și care conduc la îngreunarea atragerii de fonduri europene de către tineri fermieri care doresc să înceapă oactivitate de producție zootehnică și pot conduce chiar la închiderea unor unități care funcționează în prezent.

În consecință, vă solicităm respectuos să emiteți interpretările oficiale necesare pentru a clarifica:
obligațiile unităților existente din sistemul public și privat, care funcționau deja pe acelașiamplasament la data emiterii Ordinului nr. 119/2014;
procedura și documentele necesare pentru stabilirea celui mai vechi amplasament șiprecizarea clară a drepturilor titularului acestui amplasament față de celelalte construcțiiedificate ulterior;
modul efectiv prin care studiul de impact asupra sănătății populației efectuat pentruunitățile din sistemul public și privat poate modifica distanțele de funcționare ale acestorafață de locuințe sau alte unități protejate.

Ne exprimăm disponibilitatea pentru a lămuri în orice mod necesar aspectele menționate în prezenta adresă și pentru a conlucra cu reprezentanții tuturor organismelor implicate pentru a ajunge la completarea și armonizarea cadrului legislativ și a normelor de aplicare a acestuia.

SPRIJIN DEZVOLTARE FERME MICI. Din 22 iulie 2019 s-a dat startul depunerii cererilor pentru ajutorul de 15.000 de euro, fonduri europene, de care beneficiază fermele mici. Cererile se depun la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale. Câte cereri au fost depuse într-o săptămână și câți bani mai sunt pentru micii fermieri?

Sumele disponibile la AFIR pentru acest ajutor pot fi solicitate de micii fermieri din zona montană și de cei din sector zona normală înclusiv ITI, Delta Dunării.

Facem o precizare importantă: sumele solicitate de fermieri, numărul de cereri depuse, publicate de noi, sunt valabile pentru miercuri, 31 iulie 2019, ora 15. Pe măsură ce fermierii depun cereri pentru acest ajutor, aceste date se schimbă. Informațiile care rămân aceleași sunt: alocarea pentru fiecare zonă și plafonul depunere proiecte.

Miercuri, la ora 15, pe pagina oficială  AFIR apăreau 315 fermieri din zona montană, care au cerut sprijinul de 15.000 de euro/fermier, iar cererile depuse de aceștia însumau în total 4.726.000 euro. Bugetul alocat fermelor mici din zona montană, pentru această sesiune, este de  13.770.000 euro, iar plafonul de depunere a proiectelor este de 20.655.000 euro. Astăzi, la ora 15, mai era disponibilă suma de 15.900.000 euro.

Pentru zona normală inclusiv ITI, alocarea pentru sesiunea 2019 este de 32.130.000 euro, iar plafonul depunere proiecte este 48.195.000 euro. Până miercuri, 31 iulie, la ora 15, erau depuse 572 cereri, însumînd 8.580.000 euro.

dezv-ferme-mici_b

Valoarea sprijinului acordat fermelor mici este de 15.000 de euro, 100% nerambursabil.

TERMENUL LIMITĂ ESTE 31.12.2019, ORA 15.59.

BENEFICIARII. CONDIȚII

Solicitanţii (reprezentanții legali) eligibili pentru sprijinul financiar nerambursabil acordat prin această submăsură trebuie să îndeplinească următoarele condiţii obligatorii:

să fie fermieri care au drept de proprietate și/sau drept de folosinţă pentru o exploatație agricolă  care intră în categoria de fermă mică, cu excepția persoanelor fizice neautorizate;
să fie persoane juridice române;
să acţioneze în nume propriu;
să aibă vârsta de cel puţin 18 ani împliniţi la data depunerii Cererii de finanţare;
să aibă studii  minime de 8  clase;
să se încadreze într-una din formele de organizare de mai jos la data depunerii Cererii de finanțare, indiferent de data înființării formei respective de organizare:
 - persoană fizică înregistrată şi autorizată în conformitate cu prevederile OUG nr. 44/ 2008, privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi completările ulterioare:
o ca persoană fizică autorizată;
o ca întreprinzător titular al unei întreprinderi individuale;
o ca întreprindere familială;
- societate cu răspundere limitată cu asociat unic/ majoritar (majoritate absolută 50%+1) înfiinţată în baza Legii nr. 31/ 1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, reprezentată prin:
o asociat unic care are şi calitatea de administrator al societăţii;
o asociat majoritar (majoritate absolută 50%+1) care are și calitatea de administrator al societăţii. În cazul persoanei juridice cu acţionariat multiplu, asociatul majoritar trebuie să exercite controlul efectiv pe întreaga durată de valabilitate a Deciziei de finanțare.

Să respecte încadrarea în categoria de microîntreprinderi sau întreprinderi mici, indiferent de forma de organizare economică;
Să nu creeze condiţii pentru a obţine în mod necuvenit un avantaj, în sensul prevederilor art. 60 din Regulamentul (UE) nr. 1306/ 2013, cu modificările şi completările ulterioare, în orice etapă de derulare a proiectului.

Solicitantul nu poate fi acţionar într-o altă microîntreprindere/ întreprindere mică agricolă care accesează/ a accesat submăsura 6.3.

Pentru evitarea creării de condiţii artificiale, verificarea se face atât pentru solicitant (inclusiv persoanele fizice aflate în componența persoanei juridice care solicită sprijinul)/ beneficiar, cât şi pentru cedenţi. Nu este admisă fărâmițarea exploatațiilor agricole, în scopul creării în mod artificial de condiții necesare pentru a beneficia de sprijin. 

Exploataţia agricolă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii obligatorii:

- are o dimensiune economică cuprinsă între 4.000 – 11.999 € S.O.
- este înregistrată cu cel puțin 24 de luni înainte de solicitarea sprijinului, în Registrul Unic de Identificare  – APIA și/sau în Registrul Național al Exploatațiilor2 – ANSVSA, ANZ, precum şi la Primărie în Registrul agricol2, de către solicitant:
- în nume propriu (persoană fizică) sau
- sub forma de organizare eligibilă pentru accesarea sprijinului prin intermediul submăsurii 6.3 .

TOT CE TREBUIE SĂ ȘTIȚI DESPRE ACCESAREA AJUTORULUI GĂSIȚI AICI: SPRIJIN pentru DEZVOLTAREA FERMELOR MICI: 15.000 DE EURO!

Cei mai buni angajatori din Romania

https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2019/07/Top-5-motive-pentru-care-trebuie-s%C4%83-%C3%AEncheia%C8%9Bi-o-asigurare.jpg

Renault Romania, OMV Petrom si Continental ocupa podiumul in clasamentul celor mai buni angajatori din economie, conform unui top realizat de Capital Media Production.

“Companiile prezente in clasament sunt principalii contributori la bugetul Romaniei. In plus, au construit o cultura care promoveaza responsabilitatea, respectul fata de munca si angajat, dar si dezvoltarea individuala. Astfel, ele creeaza, fara prea mare ajutor din partea statului, profesionistii de care are nevoie economia romaneasca, in prezent si in viitor”, declara Ciprian Mailat, managing director Capital Media Production, realizator al primei editii a anuarului “100 cei mai buni angajatori din economie”.

Pentru cele 100 de companii lucreaza peste 330.000 de angajati.

In alcatuirea clasamentului au fost punctate: numarul de angajati, nivelul salariului mediu net si beneficiile oferite angajatilor. La acestea s-a mai adaugat un criteriu – studiul Cei mai doriti angajatori, realizat de Catalyst, care are rolul de a arata o radiografie a brandului de angajator.

Fiecare din cele patru criterii au contat in proportii egale. In situatia in care mai multe companii sau grupuri de firme au obtinut acelasi punctaj, departajarea a fost realizata in functie de numarul de angajati.

 

“Principala provocare a acestui demers o constituie metodologia folosita in ierarhizare. De altfel, acesta este si motivul pentru care diversele topuri care au aparut de-a lungul timpului nu au avut relevanta. Prin urmare, am ales criterii obiective, singurele care pot fi greu contestate intr-un asemenea demers. Iar, ca informatiile sa fie sigure, le-am solicitat direct de la companii”, explica Ovidiu Anton, managing partner Capital Media Production.

Astazi, mai mult ca oricand, succesul unei companii este strans legat de modul in care stie sa cultive si sa promoveze resurse umana. Oamenii motivati si dedicati garanteaza dezvoltarea afacerii, fiind de multe ori principalul capital al companiei. Prezenta intre cei mai buni 100 de angajatori ai economiei este cea mai buna dovada ca avem de a face cu o companie de succes – potrivit realizatorilor anuarului.

Cei mai buni 10 angajatori:

1. Groupe Renault Romania – 17 puncte
2. OMV Petrom – 17 puncte
3. Grupul Continental Romania – 16 puncte
4. Grupul Bosch – 16 puncte
5. Orange Romania – 16 puncte
6. BRD – Groupe Societe Generale – 15 puncte
7. Microsoft – 15 puncte
8. Adobe Systems – 15 puncte
9. Kaufland – 14 puncte
10. Banca Transilvania – 14 puncte

sursa wall-street.ro

După o încercare eșuată de a trece rapid la varianta electronică a Registrului Agricol, autoritățile fac acum o nouă încercare să mute de pe hârtie datele cu terenurile și gospodăriile populației. Potrivit unei hotărâri aflate în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Agriculturii, schimbarea ar urma să se producă începând cu 2020!

Agrointeligența-AGROINTEL.RO vă spune care sunt prevederile Hotărârii ce urmează să fie aprobată de Guvern:

Art. 1. − Se aprobă registrul agricol în format electronic pentru perioada 2020−2027. Formularele registrului agricol în format electronic sunt prevăzute în anexa nr. 1: „Partea I: Tabele individuale la nivel de gospodărie/exploatație agricolă individuală/ persoană fizică autorizată/ întreprindere individuală/ întreprindere familială și entități cu personalitate juridică” și anexa nr. 2: „Partea a II-a: Tabele centralizatoare”.

Art. 2. − Cheltuielile privind gestionarea registrului agricol în format electronic vor fi suportate din bugetul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, precum și din bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București, după caz.

Art. 3. − În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, prin ordin al Directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară se aprobă Ghidul utilizatorului pentru aplicația informatică Registrul Agricol Național.

Art. 4. − Registrele agricole în format electronic pentru perioada 2020−2027 se elaborează potrivit formularelor aprobate prin prezenta hotărâre.

Trecerea la Registrul Agricol în format electronic trebuia să se facă încă din 2018

1 ianuarie 2018 era data la care toate Primăriile trebuia să treacă la registrul agricol electronic. . Fiecare imobil situat în intravilanul localităților se identifică, potrivit nomenclaturii stradale, prin adresa acestuia, individualizată prin denumirea străzii și numărul administrativ, atribuite de către autoritățile administrației publice locale și, după caz, după numărul cadastral.

Fiecare proprietate situată în extravilanul localităților, atât în cazul clădirilor, cât și în cel al terenurilor, cu sau fără construcții, se identifică prin denumirea parcelei, numărul topografic al parcelei/tarlalei/solei sau prin denumirea locului, potrivit toponimiei/denumirii specifice zonei respective, astfel cum este cunoscută de localnici.

Terenurile, cu sau fără construcții, situate în intravilanul localităților sau în extravilan, care sunt înscrise în cartea funciară, se înscriu în registrul agricol, identificându-se prin numărul cadastral sau topografic și numărul de carte funciară, după caz, potrivit prevederilor Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

De precizat că fermierii depind de adeverința de la Registrul Agricol, pentru subvenții. Înscrierea datelor în registrul agricol în a cărui rază administrativ-teritorială își are domiciliul capul gospodăriei se face pe baza declarației date pe propria răspundere sau pe bază de documente, de capul gospodăriei sau, în lipsa acestuia, de un alt membru major al gospodăriei care dispune de capacitate deplină de exercițiu. Pentru persoanele juridice datele se înscriu în registrul agricol pe baza declarațiilor date de reprezentantul legal respectiv, însoțite de documente.

Maricel Floricel Dima este cel mai nou secretar de stat din echipa lui Petre Daea, în urma unor schimbări în conducerea Ministerului Agriculturii. Potrivit unor decizii publicate în Monitorul Oficial, șeful de la agricultură a înlocuit-o pe Teodora Gabriela Gheniu din funcția de secretar de stat cu Maricel Floricel Dima, cel mare ocupa până în prezent funcția de subsecretar de stat.

În Monitorul Oficial apar 3 decizii ale ministrului Petre Daea: două de eliberare din funcție și una de numire. Sunt eliberați din funcțiile pe care le-au deținut până acum doi membri din conducerea MADR: Teodora Gabriela Gheniu și Maricel Floricel Dima. Cel din urmă ”urcă o treapă” în Ministerul Agriculturii fiind promovat de la funcția de subsecretar de stat la cea de secretar de stat.

Despre Teodora Gheniu nu există vreo altă decizie în afară de cea de eliberare din funcție, fiind posibil ca aceasta să revină la AFIR, acolo unde a activat până la începutul lunii februarie, când a devenit secretar de stat. Gheniu a avut o prezență discretă la MADR, absența ei fiind semnalată în ultima perioadă la evenimentele publice ale instituției, inclusiv la conferința de presă pe care ministrul agriculturii, Petre Daea, a susținut-o pe 16 iulie.

Experiență teoretică și practică

Originar din Galați, Maricel Floricel Dima a ocupat în trecut funcția de director al Direcției Agricole Județene Galați (decembrie 2016 – februarie 2017), după ce anterior a fost director executiv al Camerei Agricola a Județului Galați (februarie 2010 – decembrie 2016). Dima este inginer agronom, cu diplomă obținută la USAMV Iași, și este doctor în științe agricole, cu studii doctorale efectuate în perioada 2005-2008, tot la Iași.

Alături de familia sa, Maricel Floricel Dima deține și o fermă vegetală în județul Galați, exploatația având o suprafață de circa 80 de hectare, potrivit declarațiilor din trecut ale oficialului MADR.

Cinci secretari de stat la Ministerul Agriculturii

În prezent, în echipa de conducere a Ministerului Agriculturii se află alături de ministrul Petre Daea cinci secretari de stat: Daniel Botănoiu, Daniel – Eugeniu Crunțeanu, Claudiu Sorin Roșu Mareș, Alexandru Valentin Țachianu și Maricel Floricel Dima. Ministerul este condus și de secretarul general Constantin Ilie Aprodu și de secretarii generali adjuncți George Sava și Lucian Dumitru.

 

CONDIȚIE OBLIGATORIE PENTRU ÎNCASAREA SUBVENȚIE APIA PE PĂȘUNE! Subvențiile pentru pășuni nu se vor mai plăti pentru suprafețele unde nu este îndeplinită această condiție obligatorie, anunță cele mai recente modificări în legislație. Din 2020, pe lângă celelalte reguli impuse fermierilor, devine obligatoriu și amenajamentul pastoral.

Conform Legii nr. 75/2019, au fost modificate prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Modificările prevăd că în vederea accesării fondurilor europene aferente plăţilor pe suprafaţă, utilizatorii de pajişti, persoane fizice şi juridice, în calitate de proprietari şi/sau deţinători legali ai dreptului de utilizare a terenului, au obligaţia ca anual să asigure încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, în oricare din zilele perioadei de păşunat, ori cosirea cel puţin o dată pe an a vegetaţiei.

Începând cu anul 2020 este obligatorie aplicarea amenajamentului pastoral. Alte modificări se referă la asociaţiile crescătorilor locali, cooperativele agricole locale, grupurile de producători locali, persoanele juridice cu sediul social pe teritoriul localitaţii respective cu care se încheie contracte de închiriere a pășunilor prin atribuire directă și care trebuie să fie legal constituite înainte de data depunerii cererii pentru atribuirea directă a contractului.

Entităţile înfiinţate cu cel puţin un an înainte de data depunerii cererii au drept de preemţiune, cu condiţia de a face dovada desfăşurării de activitate economică specifică domeniului respectiv.

Amenajamentele pastorale reprezintă documentația tehnică completa, al cărei conținut este aprobat și detaliat prin hotărâre de Guvern la propunerea MADR, cu referire a îngrijirea pajiștilor permanente, pentru care fermierii obțin subvenții, se arată în Buletinul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Gorj.

TERMEN CERERE 1 AUGUST 2019! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță crescătorii de albine că termenul limită pentru depunerea cererii de ajutor și a documentelor aferente este 1 august 2019. APIA Gorj explică cele mai recente modificări care s-au făcut în lege pentru Programul Național Apicol.

Centrul Judetean Gorj al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA Gorj), face cunoscut ca au intrat in vigoare o serie de modificari in ceea ce priveste accesarea sprijinului oferit prin Programul National Apicol.

Programul Naţional Apicol pentru perioada 2017 – 2019 a fost aprobat de Comisia Europeană prin Decizia nr. 1102 din 5 iulie 2016 de aprobare a programelor naţionale de îmbunătăţire a producţiei şi comercializării produselor apicole, prezentate de statele membre în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1.308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului.

Actul normativ de aplicare a prevederilor Regulamentului (UE) este Hotărârea Guvernului nr. 443 din 30 iunie 2017 privind aprobarea Programului naţional apicol pentru perioada 2017-2019, a normelor de aplicare, precum şi a valorii sprijinului financiar, publicat în Monitorul Oficial cu numărul 516 din data de 4 iulie 2017.

Modificările și completările aduse HG 443/2017 sunt următoarele :

Actualizarea cursului de schimb utilizat, acesta fiind stabilit la valoarea de 4,6635 lei pentru plăţile aferente anului 2019 (cursul de schimb utilizat este cel stabilit de Banca Centrală Europeană (BCE) la data de 31 decembrie 2018), astfel modificându-se valoarea sprijinului financiar alocat din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru Programul naţional apicol pentru anul 2019 la valoarea de 33.400.000 lei;

Pentru acţiunea Achiziţionarea de medicamente pentru tratarea varoozei şi nosemozei, atât pentru apicultura convenţională, cât şi pentru apicultura ecologică s-a reglementat ca decontarea să se facă până la uni-tăţi întregi în funcţie de forma de prezentare, deoarece unele dintre medicamente sunt ambalate în așa fel încât nu pot fi fracţionate, deși prospectul prezintă valori fracţionate pentru tratament.

De asemenea, s-a introdus expresia „ până la data depunerii cererii de plată, inclusiv”, având în vedere că au existat situaţii în care s-au realizat achiziţii de medicamente și în ziua depunerii cererii de plată.

Pentru acţiunea Raţionalizarea transhumanţei/stupăritului pastoral, Achiziţionarea de cutii în vederea înlocuirii cutiilor uzate în urma deplasării în pastoral s-a corelat norma referitoare la comunicarea pentru deplasare în pastoral cu modelul acesteia prevăzut în anexă, în sensul că aceasta este avizată de către consiliul local/primărie.

S-a introdus obligativitatea apicultorului de a înlocui cutiile cu cele nou achiziţionate și de a le păstra pe cele deteriorate până la efectuarea plăţii sprijinului financiar, astfel încât la momentul controlului la faţa locului acestea să se poată identifica.

S-a reglementat că documentul justificativ care atestă deplasarea în pastoral a apicultorului este comunicarea pentru deplasarea în pastoral, în locul ordinului de deplasare.

Pentru acţiunea Măsuri de asistenţă pentru repopularea şeptelului apicol din Uniune - Achiziţionarea de mătci şi/sau familii de albine pentru apicultura convenţională sau ecologică s-a reglementat posibilitatea ca familiile de albine achiziţionate prin Program să se poată unifica cu familiile de albine deţinute de apicultor însă, doar după efectuarea plăţii sprijinului financiar.

La Normele de aplicare a Programului naţional apicol pentru perioada 2017-2019 s-a reglementat o reducere cu 20% a sumei eligibile pentru situaţia nerespectării condiţiei de a anunţa orice modificare privind identificarea apicultorului la centrul judeţean al APIA, respectiv al municipiului Bucureşti, în termen de 5 zile lucrătoare de la respectiva modificare.

De asemenea, facem precizarea că, neanunţarea în termen a modificării respective poate duce la imposibilitatea efectuării plăţii în anul financiar conform plafonului alocat, generând pierderi pentru anul în curs și afectarea bugetului pentru anul financiar următor.

HG nr. 443/2017 a fost modificată și completată pentru eliminarea neclarităţilor cu privire la interpretarea acestui act normativ, măsurile care se pot accesa de către apicultori, condiţiile de eligibilitate și documentele justificative valabile în anul 2018 menţinându-se și în anul 2019; de asemenea achiziţiile efectuate înainte de data intrării în vigoare a HG nr. 207/2019, de modificare și completare, rămân valabile, însă cu respectarea condiţiilor de eligibilitate specifice fiecărei acţiuni.

Având în vedere plafonul alocat acestei măsuri pentru anul 2019 și obligaţia de respectare a prevederilor din Anexa 2, art. 8 din Hotărâre 443/2017, cu modificările și completările ulterioare care se referă la stabilirea nivelului sprijinului financiar, suma finală care se plătește fiecărui beneficiar eligibil se calculează după primirea şi centralizarea tuturor cererilor de plată la nivelul fiecărui judeţ și per total judeţe, iar dacă suma eligibilă nu se încadrează în plafonul alocat decontarea se realizează în funcţie de valoarea cea mai mică de achiziţie, fără TVA .

Termenul-limită de depunere a cererii şi a documentelor care o însoţesc este data de 1 august 2019, iar acestea se depun la APIA Centrul judeţean/Centrul Municipiului București. (la centrul judeţean mai apropiat de sediul social al solicitantului, de vatra stupinei sau de locul de deplasare în pastoral al stupinei).

Menţionăm că, indiferent de momentul depunerii cererii, cu încadrarea în termenul limită, plata sprijinului financiar se va efectua de către APIA doar după controlul tuturor cererilor de plată și după centralizarea sumelor eligibile pentru verificarea încadrării în plafonul alocat.

ANCHETĂ ANSVSA: CE MĂNÂNCĂ ROMÂNII!

OFICIAL! Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) în parteneriat cu Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) efectuează un studiu naţional privind consumul de alimente al populaţiei cu vârsta cuprinsă între 10 şi 74 de ani, în conformitate cu metodologia Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA), anunță ANSVSA, într-un comunicat pentru AGROINFO.

Studiul se desfăşoară pe un eşantion de 1.500 de consumatori, distribuiţi în mod reprezentativ pe zone geografice, zone de reşedinţă şi grupe de vârstă la nivelul întregii ţări, prin efectuarea de interviuri privind consumul de alimente.

Astfel, în perioada august – decembrie 2019, vor fi intervievaţi cu privire la consumul de alimente un număr de 300 de consumatori în grupul de adolescenți (10-17 ani), 540 de consumatori în grupul de adulți (18-64 de ani), 260  de consumatori în grupul de vârstnici (65-74 de ani), 140 de femei în perioada de maternitate și 260 de vegetarieni/vegani, care vor răspunde la intrebarile puse de investigatorii de teren.

Evaluarea va fi realizată în două sezoane, rece și cald, deoarece studiile anterioare au arătat că există diferențe sezoniere importante de aport alimentar. Fiecare respondent va fi intervievat de 2 ori. Primul interviu se va desfășura față în față la locuința respondentului, iar cel de al doilea va fi desfășurat telefonic în același sezon, cu o pauză de minimum 7 zile între ele.

Informaţiile colectate vor fi utilizate pentru dezvoltarea unei baze de date privind consumul de alimente la nivel naţional, în conformitate cu cerinţele EFSA.

De asemenea, informaţiile colectate vor fi transmise către EFSA ca parte a cerinţelor studiului, România contribuind astfel la dezvoltarea bazei de date europene pentru consumul de alimente.

Participarea consumatorilor români la studiu reprezintă un avantaj, în contextul în care România va deţine o bază de date privind consumul naţional de alimente, permiţând astfel o mai bună evaluare a riscurilor legate de alimentele si, implicit, aplicarea de măsuri de prevenire şi remediere a acestora pentru a asigura un nivel ridicat de protecţie al sănătăţii cetăţenilor.

Încurajăm consumatorii români să participe la acest studiu, având în vedere şi faptul că pentru prima oară vom avea certitudinea că specificul naţional privind consumul de alimente va fi inclus în opiniile ştiintifice privind siguranţa alimentelor, elaborate de către Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor

COMUNICAT. În cadrul Planului Național de Monitorizare a reziduurilor de pesticide din legume, fructe și cereale, Autoritatea Națională Fitosanitară  a prelevat până în prezent la nivel național 1.790 de probe, din care au fost analizate 1.696 de probe, în vederea depistării depășirilor de reziduuri de pesticide, anunță Ministerul Agriculturii, într-un comunicat transmis marți pentru AGROINFO.

Rezultatele analizelor de laborator confirmă faptul că legumele și fructele din producția autohtonă îndeplinesc standardele de calitate și nu prezintă risc pentru consumatori.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Direcțiile pentru Agricultură Județene (DAJ) efectuează controale permanente în toate piețele agroalimentare din București și din celelalte municipii din țară, punând accent pe indicarea corectă a localității de producție și a datei recoltării pentru toate produsele autohtone cât și a țării de origine pentru produsele provenite din import.

Acțiunile MADR și ale DAJ realizate până la jumătatea lunii iulie în Municipiul București precum și în toate județele din țară, au constat în verificarea tuturor piețelor agroalimentare,  precum și a majorității hypermarket-urilor și  a depozitelor  en-gros de legume și fructe și s-au concretizat în aplicarea de amenzi contravenționale în valoare totală  de 91.340 lei, pentru abaterile constatate și a unui număr de 302 avertismente cu planuri de remediere, conform Legii nr.270/2017.

MADR, prin reprezentanții săi, colaborează în permanență cu administrațiile piețelor agroalimentare, astfel încât producătorii agricoli autohtoni să-și comercializeze producția în cele mai bune condiții, iar consumatorii să beneficieze de produse proaspete și de calitate, la prețuri avantajoase.

Principalele obiective de control ale inspectorilor MADR:
•Asigurarea unui spațiu distinct și semnalizat vizibil de minim 40 % din numărul total de tarabe din piețele agroalimentare pentru producătorii agricoli autohtoni, persoane fizice, în special,  sau producători agricoli organizaţi conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008;
•Depistarea și sancționarea fenomenului de substituire a legumelor și fructelor autohtone cu cele provenite din import sau comerț intracomunitar;
•Etichetarea corectă a produselor, legume și fructe, expuse la comercializare prin indicarea locului de producție, a denumirii cultivatorului, a datei recoltării și a prețului, pentru a se distinge producția autohtonă de cea provenită din import sau spațiul intracomunitar;
•Trasabilitatea loturilor de legume și fructe provenite din import sau comerț intracomunitar prin indicarea corectă pe documentele însoțitoare (facturi fiscale) a țării de origine, documente ce sunt emise de depozitari către comercianții de legume și fructe cu amănuntul.

REALITATE CRUDĂ. Familia, ogorul sau averea gospodăriei ţărăneşti şi animalele. Dacă această unitate este stricată, gospodăria se ruinează şi lumea ţărănească dispare, a spus academicianul Ilie Bădescu, directorul Institutului de Sociologie al Academiei Române, într-un interviu acordat pentru Agerpres.

În sat sunt astăzi mai multe realităţi sociologice: sunt ţăranii cu gospodăriile lor ignorate cu totul de guverne. Sunt apoi, categoriile cu venituri extra-locale, neprovenind din agricultură, fie că este vorba despre pensionari, despre pătura de salariaţi comunali ori de lucrători navetişti şi, în fine, mai este categoria denumită fermieri rurali, un fel de agenţi capitalişti în mediul sătesc. La aceste categorii se adaugă desigur, marii latifundiari, în genere corporaţii agrare, care sunt cele mai rupte de sat ca unitate socială şi deci ca formă a comunităţii de viaţă socială. Formaţiunea organică a satului tradiţional este cea legată de gospodăria ţărănească, o formă de unitate a celor trei elemente, familia, ogorul sau averea gospodăriei ţărăneşti şi animalele. Dacă această unitate este stricată, gospodăria se ruinează şi lumea ţărănească dispare.

Asistăm la o gravă dezţărănizare a societăţii, nu doar a satului. Ipoteza cercetărilor noastre încadrează satul şi deci universul ţărănesc de viaţă în clasa a ceea ce exponenţii Şcolii de la Copenhaga denumesc "praguri critice planetare" (planetary boundaries), un fel de praguri critice ale dăinuirii vieţii la scara planetei, care, dacă vor fi încălcate, planeta va intra într-un declin fatal. Regimurile economice şi politice care încalcă aceste limite critice ale planetei afectează echilibrul lumii. Satul şi ţărănia, ca formă socială de viaţă, ar trebui încadrate în categoria acestor praguri critice ale echilibrului planetar. Precum se exprima profetic marele scriitor Paul Anghel: "când în lume nu vor mai fi ţărani, lumea va candida la înfrângeri definitive", spune academicianul Ilie Bădescu.

Ilie Bădescu a adăugat că migraţia a lovit satul românesc la praguri de maximă alarmă.

Este necesar, poate, să facem câteva precizări legate de formele migraţiei, care afectează şi satul, ca să înţelegem mai de aproape complexitatea acestei chestiuni. Există o formă a migraţiei alternante, sau pentru muncă, adică din raţiuni de supravieţuire. Această migraţie s-a internaţionalizat şi ea în mare măsură, astfel că cei ce caută de lucru îl caută nu în oraşele din zonă - fiindcă industria românească a fost nimicită -, ci în Italia, Spania, Anglia, Franţa, America etc. Din categoria acestora un procent semnificativ se vor întoarce, la momente variabile, dar se vor întoarce în satul lor, la familiile lor.

Există însă, la polul opus, o migraţie dublată de fenomenul tragic al dezţărării, adică al celor ce odată plecaţi se rup de ţară şi se asimilează în alte zări şi alte neamuri. Dintre aceştia, marea majoritate nu se mai întorc. Există, în fine, o categorie de migranţi care se întorc spre a iniţia afaceri în ţara de origine. Dintre aceştia se recrutează viitoarea clasă capitalistă a fermierilor rurali. Şi aceştia sunt relevanţi, a mai spus academicianul.

Sursa: Agerpres

Pagina 7 din 165
Go to top