AGROSTAR

AGROSTAR

Scriam in primavara lui 2018 ca din ce in ce mai multe companii din Romania, atat mari, cat si mici, se confrunta deja cu o criza de personal, asa cum era de asteptat.

In mod constant, in ultimii ani, au plecat din piata muncii din Romania sute de mii de oameni, in timp ce firme de afara au decis sa investeasca sau sa-si extinda operatiunile din Romania. Din aceasta crestere a cererii si diminuare a ofertei de forta de munca, a aparut un dezechilibru major, care se adanceste zi de zi si care ne face vulnerabili la urmatoarea criza economica. Indiferent despre ce domeniu vorbim, indiferent de profilul postului sau de nivelul de pregatire al candidatului, realitatea este ca din ce in ce mai greu gasesti oameni ca sa acoperi aceste posturi.

Cum s-a ajuns aici?

 

Acum 10-15 ani, Romania era perceputa ca o piata atractiva datorita nivelului redus al salariilor, comparat cu America de Nord sau vestul Europei, ca atare multinationalele au vazut o oportunitate inclusiv de a muta integral operatiuni aici. Astfel Romania a devenit usor-usor hub pentru multe comapnii uriase. Lucrurile au functionat win-win: oamenii, inclusiv tinerii, aveau de munca, somajul a intrat pe un trend de scadere, in timp ce nivelul costurilor era unul redus, care permitea mentinerea unor marje bune.

Usor usor, asa cum este si normal, costurile au inceput sa creasca, fie ca vorbim de chirii, fiede nivelul salarizarii, dar cu toate acestea atractivitatea acestei piete s-a mentinut. Multinationale nu doar ca nu si-au redus operatiunile aici, ci au continuat sa investeasca si sa le dezvolte.

Care sa fie explicatia?

Paradigma s-a schimbat, Romania nu mai este considerata o tara cu o forta de munca de tip “low-cost”, ci “value for money”. Oamenii sunt din ce in ce mai bine pregatiti, livreaza o munca din ce in ce mai sofisticata, iar pretul platit pentru aceasta prestatie este unul mai ridicat, dar “corect”. Noua realitate este ca au fost aduse in Romania inclusiv operatiuni din Asia, care sigur sunt la un nivel de cost mai redus, dar care nu ofera acelasi profil al fortei de munca (calitate, nivel de pregatire, cultura, compatibilitate in comunicare etc). S-ar putea spune ca s-a ajuns in Romania la un echilibru intre cost si livrabile. Romania se afla dpdv cost al orei de munca intre Occident si Orient, dar ofera o calitate a fortei de munca apreciata, recunoscuta, cu capacitate de invatare, de adaptare si de inovare foarte ridicate.

Starea de echilibru

In aceasta situatie de echilibru, toata lumea ar trebui sa fie multumita si sa se realizeze maximul din potentialul de dezvoltare al Romaniei. Dar oare asa este? Din nefericire nu se realizeaza maximul nici de catre angajati, nici de catre angajatori. Exista multe proiecte care fie se implementeaza la un nivel redus, fie deloc, din mai multe cauze (inclusiv infrastructura precara, lipsa de predictibilitate a fiscalitatii, dar si insuficienta fortei de munca). De multe ori nici nu mai  exista pretentii de pregatire adecvata postului, angajatorii oferind cursuri intentisive si calificare direct la locul de munca, trebuie doar sa vii la munca.  Chiar si asa, potentialul de dezvoltare al Romaniei nu se realizeaza acum. Lasam bani pe masa.

 

 

Ce se poate face?

Exista mai multe solutii pentru a atenua criza actuala a fortei de munca, iar Angajatorii de Top le au la dispozitie.

Una dintre acestea, cu aplicabilitate imediata dar impact redus spre mediu, ar putea fi restructurarea aparatului de Stat, proiect necesar, posibil, dar putin probabil in an electoral. Exista multe oportunitati de a eficientiza acest Angajator de Top (prin prisma volumului de angajati, dar si a nivelului crescut de salarizare), astlfel incat birocratia sa fie redusa, cu o structura de personal mult mai supla si orientata spre nevoile cetateanului si ale companiilor private, platitoare de taxe. In acelasi timp, oamenii care ies din acest sistem, vor avea oportunitati sa isi gaseasca un rol in sistemul privat, avid de forta  de munca.

O alta solutie de crestere a bazinului de forta de munca pentru mediul privat ar fi si relaxarea proceselor de atragere de forta de munca de afara. Am vazut cu totii in ultimii ani, cum imigranti de pe alte continente activeaza cu succes in domenii precum turism, constructii, productie si chiar servicii medicale sau IT. Desi sunt multe considerente legate de adaptare si integrare de avut in vedere, ritmul de primire pentru forta de munca de afara tot ar trebui crescut.

Solutia de substanta, la indemana si care rezolva problemele de personal al companiilor (inclusiv ale Angajatorilor de Top) este externalizarea activitatilor si proceselor non-core. In final, fiecare companie trebuie sa aiba oamenii potriviti si suficienti numeric pentru obiectul principal de activitate, orice alt proces secundar se poate externaliza. Companiile mari cu experienta de pe alte piete dezvoltate (inclusiv Angajator de Top) au pus in practica externalizarea masiv, mentinand o schema de personal eficienta, care asigura si gestiunea partenrilor catre care s-a facut externalizarea. Fie ca vorbim despre produse si servicii financiare de tip factoring, de servicii de tip telesales/telemarketing sau suport, de gestiune a contabilitatii sau HR/payroll, de servicii de colectare creante sau chiar de dezvoltare sisteme informatice, companiile mari si mici au inteles beneficiile firmelor specializare din piata si au ales sa lucreze cu astfel de parteneri specializati.

Dar care este secretul acestor parteneri? Nu functioneaza si ei pe aceeasi piata (dificila) a muncii?

Specializarea le permite sa ajunga la niveluri de competenta si productivitate foarte ridicate, le permite sa investeasca in continuu. Productivitatea aceasta miraculoasa nu inseamna insa  ca angajatii aceia fac de doua ori mai multe operatiuni decat unii obisnuiti, ci se bazeaza pe combinatia optima dintre angajati si tehnologie. Aceasta imbinare a proceselor creative si decizionale facute de angajati cu cele repetitive si de volum facute de sisteme aduce beneficii majore, pe termen lung si ne si pregateste pentru viitor. Adoptarea si utlizarea extinsa a tehnologiei si sistemelor informatice reprezinta o necesitate ACUM si nu suporta amanare. Fie ca vorbim despre informatizarea proceselor cu publicul pentru eliminarea birocratiei la Stat, fie ca vorbim despre digitalizarea proceselor legate de clienti sau chiar adoptarea RPA (robotic process automation) pe procesele interne, unde firmele romanesti joaca un rol important la nivel international, tehnologia ne permite sa livram consistent mai mult, mai repede, cu mai mare acuratete si cu mai putin personal. Si mai ieftin, da.

Nevoia te invata. Daca nu ai suficienti oameni, nu ii poti “produce”, dar iti poti adapta modelul de business. Singura solutie pe termen lung este optimizarea activitatilor si proceselor intre oameni si tehnologie. Iar aceasta optimizare nu este ceva static, ai implementat-o acum si o revizuiesti la anul, ci este ceva dinamic. In permanenta resursa umana trebuie sa invete lucruri noi, trebuie sa se adapteze, sa isi puna in valoare creativitatea, astfel incat sa ramana competitiva alaturi de “masini”.

Indiferent ca vorbim despre companii mari sau mici, externalizarea le permite acestora accesul indirect la servicii cu un inalt nivel de eficientizare si tehnologizare, la un cost redus. Campionii eficientei si ai adoptarii ultimelor tehnologii sunt companiile specializate, care reusesc sa suplineasca orele de munca umana lipsa, prin tehnologie/RPA.

 

Sursa

https://financiarul.ro/2019/06/27/criza-de-forta-de-munca-problema-sau-oportunitate/

 

 

Salariati vs someri in Bucuresti

Din totalul de 15.559 persoane inregistrate in evidentele AMOFM Bucuresti, 1.927 erau beneficiari de indemniztie de somaj, iar 13.632 erau someri neindemnizati, iar cei mai multi someri, 4.584, au varste intre 40 si 49 de ani, urmati de cei cu varste intre 30 si 39 de ani – 3.926. 138 de someri au pana in 25 de ani.

Somerii cu studii liceale au ponderea cea mai mare in totalul somerilor inregistrati in evidentele AMOFM Bucuresti (33,92%), urmat de cei cu studii superioare (28,14%), iar 18,02% au absolvit scoala profesionala/de arte si meserii. Somerii cu nivel de studii gimnaziale reprezinta 17% din totalul somerilor inregistrati, cei cu studii postliceale sunt 1,89%, iar cei cu studii primare si fara studii, 1,03%.

Structura somerilor inregistrati pe nivel de ocupabilitate, stabilit prin profilare, se prezinta astfel: 2.185 persoane foarte greu ocupabile, 4.887 greu ocupabile, 4.412 mediu ocupabile, iar 4.075 sunt persoane usor ocupabile.

 

Numarul salariatilor din Capitala a ajuns, la finele lunii aprilie 2019, la 1.030.688 persoane, in crestere cu 14 persoane fata de luna precedenta si cu 17.926 persoane (1,77%) fata de aceeasi luna din 2018.

 

Castigul salarial mediu brut era, la finele lunii aprilie 2019, de 6.686 lei (6.633 lei in martie 2019 si 5.889 in aprilie 2018), iar cel net de 4.063 lei (4.024 in martie 2019 si 3.531 in aprilie 2018).

Pe de alta parte, la finele lunii aprilie erau inregistrati 15.575 someri, fata de 15.650 in luna precedenta, iar rata somajului se situa la 1,3%, in cazul femeilor aceasta fiind de 1,4%.

In ceea ce priveste pensionarii, numarul acestora era de 483.939 persoane la finele primului trimestru din acest an (485.013 in martie 2018), iar pensia medie se cifra la 1.504 lei (1.363 lei sfarsitul trimestrului I 2018).

sursa wall-street.ro

Sursa

https://financiarul.ro/2019/07/01/salariati-vs-someri-in-bucuresti/

 

Cum se crediteaza un fermier?

De ce nu merge microfinantarea in Romania asa cum ar trebui? Din cauza situatie financiare precare a firmei care solicita finantarea, dar si din cauza bancilor, care, in marea lor majoritate, nu au produse adaptate nevoilor micilor antreprenori. In agricultura, situatia este si mai complicata, avand in vedere ca veniturile in acest domeniu sunt sezoniere.

Putine banci din Romania au modele de creditare si de analiza corelate cu nevoile si specificitatile antreprenorilor mici. Iar daca vorbim de sectoare specifice cum ar fi agricultura, multe banci nu au produse care sa fie modelate pe nevoile fermierilor.

“Un producator de cereale, in primele 6 luni ale anului nu are venituri aproape deloc. In acest caz, daca banca aplica un produs standard, cu principal si dobanda platita lunar, este clat ca acel client nu este eligibil”, a explicat Codrut Nicolau, director general adjunct, Divizia Comerciala Patria Bank si membru al Consiliului de Administratie Patria Credit IFN, in cadrul emisiunii Profesionistii in Banking.

 

O alta probleme a micilor antreprenori in accesarea unei finantari este lipsa garantiilor.

 

“In Patria Bank, lipsa garantiilor este compansata prin dezvoltarea unor relatii foarte stanse cu oricine acorda garantii: FNGCIMM , FGCR, Eximbank. Este surprinzator faptul ca o banca mica, precum Patria Bank, este a doua ca utilizator al garantiilor oferite de FGCR”, a punctat Nicolau.

Banca a accesat garantia EaSI, oferita de Fondul European de Investitii, care acopera 100% din creditul acordat.

“Microfinantarea are un potential enorm, dar foarte putine banci sunt adaptate la nevoile si specificitatile concerte ale antreprenorului mic. Microfinantarea adreseaza zona antreprenoriatului unde sunt 90% din firmele din Romania, iar daca bancile sunt neadaptate si necorelate la nevoile acestora, spune mult despre cat de finantata este zona”, a punctat Codrut Nicolau.

sursa wall-street.ro

Sursa

https://financiarul.ro/2019/07/03/cum-se-crediteaza-un-fermier/

 

Bucureşti, 08-07-2019

Conferința internațională a muncii celebrează 100 de ani și cu această ocazie a adoptat o nouă Convenție și o Recomandare pentru combaterea violenței și a hărțuirii la locul de muncă.
 

Sursa: OIM
 
Convenția privind violența și hărțuirea, din 2019 și Recomandarea privind violența și hărțuirea, din 2019, au fost adoptate de delegați în ultima zi a Conferinței Internaționale a Muncii – Conferința Centenară. Convenția a fost adoptată cu 439 de voturi pentru, șapte împotrivă și 30 abțineri. Recomandarea a fost adoptată cu 397 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă și 44 abțineri.

Convenția recunoaște că violența și hărțuirea în lumea muncii „poate constitui un abuz sau o încălcare a drepturilor omului ... este o amenințare la adresa egalității de șanse, este inacceptabilă și incompatibilă cu munca decentă.“ Această Convenție definește „violența și hărțuirea“ drept comportamente, practici sau amenințări "care vizează, conduc la sau pot duce la daune fizice, psihologice, sexuale sau economice". Acesta reamintește statelor membre că au responsabilitatea de a promova un "mediu general de toleranță zero".

Noul standard internațional a muncii are ca scop protejarea lucrătorilor și angajaților, indiferent de statutul lor contractual, și include persoane în formare, stagiari și ucenici, lucrătorilor a căror muncă a fost încheiată, voluntari, personae aflate în căutarea unui loc de muncă și personae care aplică pentru un loc de muncă. Recunoaște că "persoanele care exercită autoritatea, îndatoririle sau responsabilitățile unui angajator" pot fi, de asemenea, supuse violenței și hărțuirii.

"Noile standarde recunosc dreptul fiecăruia la un cadru de muncă fără violență și hărțuire", a declarant Guy Ryder, directorul general al OIM

Standardul se referă la violență și hărțuire la locul de muncă; locurile în care un lucrător este plătit, face pauză de odihnă sau de masă sau utilizează instalații sanitare, de spălat sau locuri pentru a se schimba; în timpul deplasărilor în interes de serviciu, a călătoriilor, a instruirii, a evenimentelor sau a activităților sociale; comunicări legate de muncă (inclusiv prin intermediul tehnologiilor de informare și comunicare), în structurile de cazare furnizate de angajator; și în timpul navetei la și de la locul de muncă. De asemenea, recunoaște faptul că violența și hărțuirea pot implica terțe părți.

Directorul General al OIM, Guy Ryder, a salutat adoptarea. „Noile standarde recunosc dreptul fiecăruia la un cadru de muncă fără violență și hărțuire“, a spus acesta. “Următorul pas este de a pune aceste mijloace de protecție în practică, astfel încât să se creeze un mediu de muncă mai sigur, mai bun, decent, atât pentru femei cât și pentru bărbați.  Sunt sigur că, având în vedere cooperarea și solidaritatea pe care am văzut-o în această chestiune, precum și cererea publică de acțiune, vom vedea ratificări rapide și răspândite și acțiuni concrete de implementare".

Manuela Tomei, directorul Departamentului de egalitată în muncă al OIM, a declarant că "Fără respect, nu există demnitate la locul de muncă și, fără demnitate, nu există nici justiție socială. Aceasta este prima dată când a fost adoptată o Convenție și o Recomandare privind violența și hărțuirea în lumea muncii. Acum avem o definiție convenită a violenței și a hărțuirii. Știm ce trebuie făcut pentru a preveni și a aborda problema, și de către cine. Sperăm că aceste noi standarde ne vor conduce spre viitorul muncii pe care vrem să îl vedem".

 

Convenția va intra în vigoare după 12 luni de la ratificarea de către două state membre. Recomandarea, care nu este obligatorie din punct de vedere juridic, oferă orientări privind modul în care Convenția ar putea fi aplicată.

Aceasta este prima convenție nouă convenită de Conferința Internațională a Muncii din 2011, când a fost adoptată Convenția privind lucrătorii casnici, 2011 (nr. 189). Convențiile sunt instrumente internaționale obligatorii din punct de vedere juridic, în timp ce recomandările oferă consultanță și îndrumare.

OIM, agenția ONU care se ocupă de problemele legate de lumea muncii, marchează 100 de ani de existenă în anul 2019.

În cadrul celei de-a 108-a întâlniri a Conferinței, cu ocazia celebrării Centenarului Conferinței Internaționale a Muncii au participat peste 5700 de delegați, reprezentând guverne, angajați și angajatori din 187 state membre ale OIM.

Convenția privind violența și hărțuirea, din 2019 și Recomandarea privind violența și hărțuirea, din 2019, au fost adoptate de delegați în ultima zi a Conferinței Internaționale a Muncii – Conferința Centenară. Convenția a fost adoptată cu 439 de voturi pentru, șapte împotrivă și 30 abțineri. Recomandarea a fost adoptată cu 397 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă și 44 abțineri.

Convenția recunoaște că violența și hărțuirea în lumea muncii „poate constitui un abuz sau o încălcare a drepturilor omului ... este o amenințare la adresa egalității de șanse, este inacceptabilă și incompatibilă cu munca decentă.“ Această Convenție definește „violența și hărțuirea“ drept comportamente, practici sau amenințări "care vizează, conduc la sau pot duce la daune fizice, psihologice, sexuale sau economice". Acesta reamintește statelor membre că au responsabilitatea de a promova un "mediu general de toleranță zero".

Noul standard internațional a muncii are ca scop protejarea lucrătorilor și angajaților, indiferent de statutul lor contractual, și include persoane în formare, stagiari și ucenici, lucrătorilor a căror muncă a fost încheiată, voluntari, personae aflate în căutarea unui loc de muncă și personae care aplică pentru un loc de muncă. Recunoaște că "persoanele care exercită autoritatea, îndatoririle sau responsabilitățile unui angajator" pot fi, de asemenea, supuse violenței și hărțuirii.

"Noile standarde recunosc dreptul fiecăruia la un cadru de muncă fără violență și hărțuire", a declarant Guy Ryder, directorul general al OIM

Standardul se referă la violență și hărțuire la locul de muncă; locurile în care un lucrător este plătit, face pauză de odihnă sau de masă sau utilizează instalații sanitare, de spălat sau locuri pentru a se schimba; în timpul deplasărilor în interes de serviciu, a călătoriilor, a instruirii, a evenimentelor sau a activităților sociale; comunicări legate de muncă (inclusiv prin intermediul tehnologiilor de informare și comunicare), în structurile de cazare furnizate de angajator; și în timpul navetei la și de la locul de muncă. De asemenea, recunoaște faptul că violența și hărțuirea pot implica terțe părți.

Directorul General al OIM, Guy Ryder, a salutat adoptarea. „Noile standarde recunosc dreptul fiecăruia la un cadru de muncă fără violență și hărțuire“, a spus acesta. “Următorul pas este de a pune aceste mijloace de protecție în practică, astfel încât să se creeze un mediu de muncă mai sigur, mai bun, decent, atât pentru femei cât și pentru bărbați.  Sunt sigur că, având în vedere cooperarea și solidaritatea pe care am văzut-o în această chestiune, precum și cererea publică de acțiune, vom vedea ratificări rapide și răspândite și acțiuni concrete de implementare".

Manuela Tomei, directorul Departamentului de egalitată în muncă al OIM, a declarant că "Fără respect, nu există demnitate la locul de muncă și, fără demnitate, nu există nici justiție socială. Aceasta este prima dată când a fost adoptată o Convenție și o Recomandare privind violența și hărțuirea în lumea muncii. Acum avem o definiție convenită a violenței și a hărțuirii. Știm ce trebuie făcut pentru a preveni și a aborda problema, și de către cine. Sperăm că aceste noi standarde ne vor conduce spre viitorul muncii pe care vrem să îl vedem".

 

Convenția va intra în vigoare după 12 luni de la ratificarea de către două state membre. Recomandarea, care nu este obligatorie din punct de vedere juridic, oferă orientări privind modul în care Convenția ar putea fi aplicată.

Aceasta este prima convenție nouă convenită de Conferința Internațională a Muncii din 2011, când a fost adoptată Convenția privind lucrătorii casnici, 2011 (nr. 189). Convențiile sunt instrumente internaționale obligatorii din punct de vedere juridic, în timp ce recomandările oferă consultanță și îndrumare.

OIM, agenția ONU care se ocupă de problemele legate de lumea muncii, marchează 100 de ani de existenă în anul 2019.

În cadrul celei de-a 108-a întâlniri a Conferinței, cu ocazia celebrării Centenarului Conferinței Internaționale a Muncii au participat peste 5700 de delegați, reprezentând guverne, angajați și angajatori din 187 state membre ale OIM.

UITE LICEUL, NU E LICEUL!

SUSȚINEM ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR AGRICOL! Prin modificarea Legii Educației, prin care Ministerul Agriculturii poate finanța liceele agricole, a fost făcut un pas spre normalitate, dar cum este vorba românească ”cu o floare nu se face primăvară” același lucru se întâmplă în învățământul preuniversitar agricol.

Așadar, dacă nu se încearcă crearea unor licee de elită, nu vom realiza nimic. Din cele aproximativ 250 de licee, câte existau în 1990, acum Ministerul Agriculturii a identificat aproximativ 58 de licee cu, atenție, ”preponderent” profil agricol. O sintagmă foarte periculoasă deoarece vă dăm un exemplu. Un liceu cu tradiție de la 1924, Liceul Agricol Poarta Albă, a fost exclus din acea listă pentru simplu motiv că nu este ”preponderent” cu profil agricol.

Dar atenție! Când cei de la vârful Ministerului Educației au hotărât că finanțarea liceelor este per cap de elev și au stabilit că Ministerul Agriculturii nu trebuie să aibă nici un rol în educația agricolă, nu au avut în vedere particularitățile liceelor agricole.

Astfel, marea majoritate a liceelor agricole au spații generoase în cadrul școlii (curtea școlii cu peste 5 ha, de exemplu liceele de la Ciumbrud, Poarta Albă, Miroslava, Geoagiu, Călărași și exemplele pot continua) plus ferma didactică care este în câmp. Aici a intervenit paradoxul: liceele agricole au fost puse pe picior de egalitate cu liceele din oraș unde spațiile sunt limitate la 1000, 2000 de metri pătrați și aceia asfaltați. foto1-vechi_b

Păi, cum poți întreține peste 5 ha de teren cu același personal ca la oraș???? Și atunci, liceele au fost nevoite să găsească soluții: una dintre soluții a fost integrarea unor clase din învățământul gimnazial în cadrul liceului și, uite așa, licee care au dat oameni de valoare agriculturii românești nu mai sunt ”preponderent” cu profil agricol.

Acesta ar fi un motiv, dar mai sunt piedici puse de către Ministerul Educației. Impresia personală fiind că politica educațională agricolă promovată de onor Ministerul Educației este făcută pe genunchi, ca să nu avansăm alte ipoteze. Spre exemplificare în județul Iași sunt trei licee agricole cu profil agricol (adresa ISJ IAȘI), m-am gândit că cei de la minister ar fi concentrat tot învățământul agricol în aceste trei licee, realizând școli cu o mare valoare educațională. Dar să vezi surpriză! Apar în opt comune din Iași clase de profesională în domeniul agricol, iar de la licee se taie clasele de liceu și de profesională că ”nu este cerere”. raspuns-ferma_braspuns-ferma-doi_b

CUM???????? Nu o să dăm numele comunelor unde au fost create aceste clase de profesională, dar stau și mă întreb oare aceste școli generale care au fost transformate sau la care au fost adăugate clase de agricultură au infrastructura necesară??? Reușesc să asigure baza materială, personalul didactic? Oare ce profesioniști scot aceste școli??? Acest lucru este generalizat și la Iași, și la Constanța, și la Suceava și exemplele pot continua.

O altă chestiune care ne întărește convingerea că cei de la Educație sunt pe lângă subiect este desființarea claselor de liceu și transformarea acestora în școli profesionale. Cred că cei de la minister nu au mai ieșit din birourile răcoroase să meargă în câmp să vadă la ce grad de automatizare și informatizare a ajuns agricultura. Cu un personal slab pregătit, la momentul de față, nu mai poți face revoluției tehnologice din câmp și grajd.

Un alt subiect important, care vedem că este trecut sub tăcere, sunt manualele de specialitate. Nu este posibil să predai în 2019 după manuale tipărite la începutul anilor 1990 și la unele discipline înainte de 1990. Tehnica a evoluat, dar am rămas la aceleași principii cultivate în ultimii 20 de ani: cei de la liceele agricole sunt la coada vacii și acolo ajung cei mai slabi.

Dragi decidenți politici, din ultimii 30 de ani nu poți susține o agricultură performantă cu personal slab profesional! Acest lucru a fost știut de la apariția primelor licee agricole în România din anii 1830, în timpul comuniștilor, dar după anii 1990 observăm că ați utitat!

Revenind la finanțarea ”per cap de elev”, au obligat liceele agricole să fugă după elevi, să aibă cât mai mulți elevi pentru a reuși cu chiu și vai să își asigure finanțarea pentru întreținerea spațiilor. Nu mai spunem și ”descentralizarea„ ,trecerea la autoritățile locale, această vestită lege a educației a lăsat pradă liceele intereselor funciare ale diverșilor edili vremelnici aflați în funcție și dăm exemple, Iași, Neamț, Hunedoara, Călărași, Alba și așa mai departe.

Și ca să nu fim considerați cârcotași venim și cu câteva propuneri concrete pentru realizarea unor licee agricole de elită:

1. desființarea tuturor școlilor profesionale agricole sau a unor clase de agricultură de la unele licee create pe la ”vâjâie ghioaga” și relocarea acestora în cadrul liceelor agricole (prin această soluție veți completa o parte din lipsa de finanțare);
2. modificarea sistemului de finanțare pentru liceele agricole de la per capita, în funcție de necesități, indiferent de numărul de elevi (spre exemplificare liceul de la Miroslava, Iași, în anul școlar 1948-1949, în toată școala erau 79 de elevi și aveau aceleași clădiri, aceeași suprafață de teren și nu era subfinanțată ca acum, când există peste 400 de elevi, Liceul de la Horia Neamț, înființat de Ion Ionescu de la Brad, avea în perioada interbelică câte 20 de elevi anual dintre care dacă absolveau 10 elevi, oare nu vă întrebați de ce?)
3. Patrimoniul liceelor agricole să fie cu statut special prin care se interzice cu desăvârșire înstrăinarea sau schimbarea destinației acestuia;
4. Realizarea de urgență a manualelor școlare de specialitate adaptate la timpurile noastre.
5. Schimbarea opticii în sensul ”decât mulți și proști mai bine puțin și buni”, exemplu dacă am început cu 28 de elevi și am ajuns în clasa a X a cu 17 elevi foarte bine – să rămână doar aceștia care vor să facă agricultură. Să se pună în discuție desființarea unei clase agricole doar dacă coboară sub minimum de 15 elevi. Cum este posibil că la orice curs de formare a adulților se spune că o grupă de lucru optimă este de maxim 15 adulți, iar la nivel de liceu vă cramponați pe un minim de 28?
6. În organigrama liceelor agricole, indiferent de numărul de elevi, să existe un director adjunct acesta fiind de specialitate și tot ce este legat de patrimoniu, fermă, câmp didactic să intre în atribuțiile acestuia (sunt licee agricole care datorită numărului mic de elevi nu au director adjunct, iar directorul actual nu are cum să facă față problematicii organizatorice unui liceu agricol oricât de bine pregătit și bine intenționat ar fi).
7. Modificarea clasificărilor – exemplu - Tehnician în industria alimentară, tehnician în economie agricolă nu fac parte din  marea clasă a agriculturii.
8. Pentru meseria de zootehnist introducerea obligatorie a nivelului de liceu. Mergeți într-o fermă de păsări, și nu numai, și vedeți că totul este automatizat și informatizat. Cum credeți că va face față un muncitor în zootehnie cu un nivel profesional?!

Sursa

https://www.agroinfo.ro/economic/uite-liceul-nu-e-liceul

 

PREȚUL BOVINELOR. EXPORTUL BOVINELOR! Exportul de carne de vită în Uniunea Europeană a crescut în primele luni ale acestui an cu 14,5%. În schimb, prețul cărnii de vită scade anul acesta cu până la 7%, se arată în Raportul despre agricultură și piețe agricole al Comisiei Europene, pentru anii 2019 și 2020, publicat săptămâna aceasta.

Potrivit acestui document oficial al Comisiei Europene, după scăderea excepțională în 2018, din cauza lipsei de hrană, se estimează că producția de carne de vită netă a UE va scădea cu 1,1% în 2019, la care se adaugă o scădere de 0,6% în 2020, ca urmare a tendinței descendente a efectivului de vaci din UE. În primul trimestru al anului 2019, sacrificarea bovinelor în UE a scăzut cu 1,4%. Acest lucru se datorează, în principal, efectivelor de reproducere mai mici și numărului redus de depozite în țările producătoare de importanță majoră, Danemarca, Franța, Marea Britanie și Olanda.

Pe termen scurt, scandalul sacrificării ilegale a vitelor din Polonia, anticiparea unei situații comerciale mai dificile după Brexit în Irlanda și Marea Britanie și piața lentă a turcilor pentru exporturile vii au influențat sacrificările în primele luni ale acestui an.

VEZI AICI DESPRE SCANDALUL SACRIFICĂRII UNOR VITE BOLNAVE ȘI A VÂNZĂRII CĂRNII LA EXPORT DE CĂTRE FIRMA POLONEZĂ ELKOPOL!

raport-bovine-2019_b

Extras din Raportul Comisiei Europene, Summer 2019

În ciuda sacrificărilor mai scăzute, în 2019 prețurile din  UE pentru carne de vită sunt de la 2% până la 7% sub prețurile de anul trecut și sub pragul prețurilor înregistrate pe 3 ani, 2016-2018. Prețurile la vaci sunt o excepție și urmează o creștere de la începutul anului 2019.

Exporturile de carne de vită în UE au crescut cu 14,5% în primele patru luni ale anului 2019, datorită creșterii volumelor către partenerii existenți (Filipine, Bosnia, Israel) și accesului pe piețe noi (China). Este de așteptat să se mențină acest nivel crescut.

Exporturile UE de animale vii sunt afectate de existența problemelor pe piața din Turcia, care au început în toamna anului 2018 și care sunt compensate doar parțial de exporturile către alte piețe de desfacere. Acest lucru ar trebui să ducă la o scădere preconizată a exporturilor vii cu 2% în 2019.

După mai mulți ani de consum mai mare, susținut de o ofertă mai mare, disponibilitatea mai redusă a cărnii de vită pe piața UE va duce la o reducere a consumului în 2019 (de la 11 kg la 10 kg pe cap de locuitor).

Sursa

https://www.agroinfo.ro/economic/document-oficial-vesti-importante-pentru-crescatorii-de-bovine

 

LEGE TRIMISĂ LA REEXAMINARE! Medicii veterinari care au contracte de concesiune cu autoritatea sanitară veterinară și care se ocupă de fermele de animale nonprofesionale, au primit o lovitură puternică. Legea prin care li se acordă 10.000 de lei lunar a fost respinsă, săptămâna trecută, de la promulgare. Președintele Klaus Iohannis a  trimis-o vineri, 5 iulie 2019, Parlamentului, spre reexaminare.

Legea pentru modificarea și completarea art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, precum și pentru modificarea unor acte normative instituie obligaţia direcţiilor sanitar-veterinare de a încheia contracte de concesiune cu medicii veterinari organizaţi în condiţiile legii, pe o durată de 5 ani, precum şi acordarea unei sume lunare, în cuantum de 10.000 de lei, din bugetul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), fiecărui medic veterinar de liberă practică, ce deţine contract pentru efectuarea în exploataţiile nonprofesionale a unor activităţi sanitar-veterinare expres prevăzute prin legea transmisă la promulgare.

Necesitatea corelării unor dispoziţii din această lege cu alte acte normative din domeniu, precum şi necesitatea adoptării unei reglementări coerente, clare şi predictibile în materie impun reanalizarea de către Parlament a legii în forma trimisă la promulgare, spune preşedintele României, în cererea de reexaminare.

Inserăm din Cererea de reexaminare transmisă Parlamentului de către președintele țării:

1. Potrivit art. I pct. 1 din legea transmisă la promulgare, cu referire la art. 15 alin. (2) din O.G. nr. 42/2004, legiuitorul stabilește în concret două modalități alternative prin care direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv direcția sanitar-veterinară a municipiului București, pot acționa pentru a pune în aplicare acțiuni prevăzute în programele naționale specifice: încheierea de contracte de concesiune pe o durată de 5 ani cu medicii veterinari organizați în condițiile legii, sau angajarea de personal sanitar-veterinar propriu, în condițiile legii, în situațiile în care nu se pot încheia contracte cu medicii veterinari, organizați în condițiile legii. Modificările și completările aduse cadrului normativ prin legea transmisă spre promulgare vizează exclusiv varianta asigurării activităților sanitar-veterinare publice pe bază de contract de concesiune, generând confuzie cu privire la posibilitatea efectivă de utilizare a alternativei angajării de personal sanitar-veterinar propriu. Astfel, spre exemplu, dacă pentru contractele de concesiune sunt prevăzute standarde cu privire la raza teritorială minim acoperită, efectivul minim de animale, sau limita maximă de contracte de concesiune la nivel național ce pot fi încheiate de medicii veterinari, pentru alternativa angajării de personal sanitar-veterinar propriu, cu excepția dispozițiilor de la art. 15 alin. (4) din O.G. nr. 42/2004, conform cărora ”activitățile de asistență medical-veterinară sunt asigurate în exclusivitate de serviciile medicale sanitar-veterinare particulare”, a fost omisă indicarea unor criterii şi detalii cu privire la modul în care se fac angajările, precum şi regimul juridic al acestora.

control-veterinar-ferme_b

2. Potrivit art. I pct. 2 din legea transmisă la promulgare, cu referire la art. 15 alin. (7) din O.G. nr. 42/2004, se instituie acordarea către beneficiarii contractelor pentru efectuarea unor acțiuni sanitar-veterinare din exploatațiile nonprofesionale de pe o rază de maximum 30 de km în cadrul căreia există animale care să acopere un număr de minim 300 de UVM, a unei sume lunare de 10.000 de lei pentru transportul probelor, ridicarea produselor și tipizatelor necesare, pentru formarea profesională aferentă activităților contractate, pentru consilierea proprietarilor de animale în vederea comunicării informațiilor privind lanțul alimentar, bunăstarea și condițiile de biosecuritate, efectuarea catagrafiei animalelor în situații de urgență, precum și pentru inspecția și certificarea animalelor destinate sacrificării.

În conformitate cu art. 15 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 acțiunile sanitar-veterinare cuprinse în programul acțiunilor de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, acțiunile prevăzute în alte programe naționale, pe care Autoritatea trebuie să le pună în aplicare, precum și tarifele aferente acestora, în cazul în care sunt realizate de medici veterinari de liberă practică împuterniciți sau, în cazul acțiunilor aprobate pentru animalele sălbatice din fondurile cinegetice, și de către personalul din aceste fonduri, se aprobă prin hotărâre a Guvernului, cu excepția programelor cofinanțate și aprobate de către Uniunea Europeană, care se aplică ca atare. În acest context, precizăm că acțiunile sanitar-veterinare cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor sunt aprobate și cuprinse în Anexa nr. 1 a Hotărârii de Guvern nr. 1156/2013, iar tarifele aferente acțiunilor sanitar-veterinare cuprinse în programul anterior menționat sunt prevăzute în Anexa nr. 3 a aceleiași hotărâri de Guvern.

Așadar, potrivit reglementărilor existente, în prezent medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sunt plătiți pentru activități sanitar-veterinare publice efectuate în exploatațiile nonprofesionale, în baza unui contract de concesiune încheiat cu autoritățile sanitar-veterinare, pentru care tarifele sunt stabilite prin H.G. nr. 1156/2013, sau a unui contract de prestări de servicii.

Prin comparație cu activitățile și tarifele prevăzute la art. 15 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004, respectiv prin HG nr. 1156/2013, apreciem că activitățile pentru care se va acorda suma de 10.000 de lei lunar pentru fiecare beneficiar de contract de concesiune dintr-o anumită circumscripție sunt insuficient circumstanțiate, fapt ce poate conduce la abuzuri în aplicarea legii. În acest sens, semnalăm, pe de o parte, caracterul extrem de general al redactării activităților prevăzut la art. 15 alin. (7) - instruirea și formarea profesională aferentă activităților contractate, consilierea proprietarilor de animale în vederea comunicării informațiilor privind lanțul alimentar, bunăstarea și condițiile de biosecuritate - și, pe de altă parte, posibilitatea ca întreaga sumă să poată fi folosită exclusiv doar pentru una dintre aceste activități.

Mai mult, în condițiile în care alin. (7) al art. 15 dispune cu privire la obiectul contractului sub forma ”transportul probelor, ridicarea produselor și tipizatelor necesare, instruirea și formarea profesională aferentă activităților contractate, consilierea proprietarilor de animale în vederea comunicării informațiilor privind lanțul alimentar, bunăstarea și condițiile de biosecuritate, efectuarea catagrafiei animalelor în situații de urgență, precum și pentru inspecția și certificarea animalelor destinate sacrificării”, iar alin. (10) al aceluiași art. 15 dispune ”contravaloarea manoperei, a analizelor și examenelor de laborator aferente, a produselor biologice, a materialelor și a formularelor tipizate, pentru efectuarea în exploatațiile nonprofesionale și comerciale a unor acțiuni de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, inclusiv inspecția și certificarea animalelor destinate sacrificării, este suportată din bugetul Autorității”, este neclar dacă intenția legiuitorului a fost aceea ca, în aplicarea legii, serviciile de catagrafie/inventariere și cele de inspecție și certificare a animalelor destinate sacrificării să facă obiectul unor plăți separate sau să fie considerate a intra în valoarea contractului. La cele anterior expuse se adaugă și faptul că legea nu cuprinde nicio mențiune referitoare la obligația beneficiarilor sumei de 10.000 de lei de a deconta și, mai important, de a justifica modul în care această sumă a fost utilizată. O asemenea obligație ar trebui instituită, cel puțin cu caracter de principiu, prin lege, modalitatea efectivă de realizare putând fi detaliată prin hotărâre de Guvern.

Totodată, apreciem că acordarea sumei de 10.000 de lei lunar, pentru fiecare beneficiar de contract de concesiune dintr-o anumită circumscripție, ar trebui să țină cont de volumul activității medicilor veterinari, astfel încât să nu genereze inechități între medicii veterinari de liberă practică. Adecvarea acestei măsuri legislative la realitate prin elaborarea unei norme clare ar fi de natură să conducă la atingerea efectului urmărit de lege și dezvoltat chiar în expunerea de motive, respectiv cel de a oferi o soluție pentru faptul că anumite circumscripții sanitare „nu mai sunt atractive pentru medicii veterinari de liberă practică și în aceste condiții teritorii întregi din România rămân nesupravegheate epidemiologic de către ANSVSA”. Din această perspectivă, se impune reanalizarea de către Parlament a normei instituite la art. 15 alin. (7) din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004, astfel încât scopul avut în vedere de legiuitor să fie pe deplin realizat.

În egală măsură, pentru respectarea dispozițiilor art. 138 alin. (5) din Constituție, așa cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudența Curții Constituționale, considerăm că este necesară evaluarea impactului financiar asupra bugetului general consolidat și, de asemenea, se impune ca sursa de finanțare a acestor cheltuieli să aibă un caracter obiectiv și efectiv. Astfel, „constituantul originar nu a avut ca rațiune edictarea art. 138 alin. (5) din Constituție numai în sensul că, dacă propunerea sau proiectul de lege se va referi la bugetul de stat sau la bugetul vreunui ordonator de credite, cerința constituțională ar fi îndeplinită, ci la faptul că sursa de finanțare indicată să fie în mod real aptă să acopere cheltuiala în condițiile legii bugetare anuale. Prin urmare, textul constituțional se referă la caracterul obiectiv și efectiv al sursei de finanțare și operează cu elemente de certitudine și previzibilitate bugetară, pentru că, în caz contrar, și-ar pierde rațiunea existenței sale normative și, în mod evident, ar exprima un truism, anume că orice cheltuială bugetară se suportă din bugetul de stat” (Decizia nr. 22/2016).

3. Cu privire la dispozițiile art. 15 alin. (6) din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004, nou introduse, și anume cele referitoare la reorganizarea circumscripțiilor care cuprind exploatații nonprofesionale, în suprafețe cu o rază de 30 de kilometri care să cuprindă un număr de animale ce atinge 300 de UVM (Unități Vită Mare), apreciem că acestea pot crea dificultăți în aplicare în cazul în care numărul de 300 de UVM nu poate fi atins pe o rază de 30 de kilometri, putându-se ajunge la necesitatea relocării anumitor exploatații dintr-o circumscripție în alta. O asemenea  operațiune poate fi de natură să genereze dificultăți în practică, cu atât mai mult cu cât alocarea codurilor de exploatație se realizează de Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor pe baza codului SIRUTA al unității administrativ-teritoriale în care acestea se află.

Mai mult, se impune precizarea că în interiorul perioadei de 5 ani stabilită de legiuitor pentru contractele de concesiune, conform modificărilor aduse art. 15 alin. (2) O.G. nr. 42/2004 prin legea transmisă spre promulgare, există inclusiv posibilitatea înregistrării unor dinamici atipice a efectivelor de animale (spre exemplu, urmare a unor epizootii), cu impact direct asupra numărului de animale și având ca posibil efect scăderea efectivelor, pe o anumită perioadă, sub limita numărului minim de animale de 300 UVM. Mai mult, în situația în care un astfel de eveniment ar avea loc la începutul perioadei de 5 ani vizate, este fezabilă inclusiv ipoteza refacerii efectivelor decimate, condiția privind numărul minim de animale de 300 UVM devenind din nou îndeplinită. Or, în situația în care existența contractului încheiat cu medicul veterinar depinde inclusiv de îndeplinirea condiției privind numărul minim de animale, apreciem că legiuitorul ar fi trebuit să dispună explicit și cu privire la aspectele menționate.     

În lipsa unei fundamentări judicioase referitoare la numărul circumscripțiilor necesare, evoluția numărului de animale pe specii raportat la numărul existent, istoricul numărului de locuitori aferent acestor circumscripții, apreciem că se impune reexaminarea acestor dispoziții prin instituirea unor norme clare de natură să asigure aplicabilitatea și viabilitatea unei asemenea măsuri legislative și, totodată, să respecte și exigențele referitoare la fundamentarea soluțiilor legislative și evaluarea preliminară a impactului noilor reglementări prevăzute de art. 6 și art. 7 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.

capra-oaie-vaca_b

4. Modificările operate de art. II și art. III din legea trimisă la promulgare și anume, modificarea art. 5 alin. (1) din Ordonanța de urgență nr. 23/2010 privind identificarea și înregistrarea suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, respectiv modificarea art. 61 alin. (1) din Ordonanța de urgență nr. 113/2002 privind identificarea și înregistrarea bovinelor în România, în sensul introducerii referirilor la contractele de concesiune încheiate de medicii veterinari de liberă practică, sunt de natură să genereze neclaritate prin raportare la art. 5 alin. (2), respectiv art. 61 alin. (2) din aceste acte normative.

Conform art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență nr. 23/2010 „Prin excepție de la prevederile alin. (1), identificarea și înregistrarea suinelor, ovinelor și caprinelor se realizează de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciți prin încheierea unui act adițional la contractele de concesiune a activităților sanitar-veterinare publice valabile la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.”. Conform art. 61 alin. (2) din Ordonanța de urgență nr. 113/2002 „Prin excepție de la prevederile alin. (1), identificarea și înregistrarea bovinelor se realizează de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciți prin încheierea unui act adițional la contractele de concesiune a activităților sanitar-veterinare publice valabile la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.”

Așadar, aceste din urmă dispoziții prevăd în continuare posibilitatea încheierii unor acte adiționale la contractele de concesiune a activităților sanitar-veterinare publice valabile la data intrării în vigoare a celor două ordonanțe de urgență. În condițiile în care potrivit art. IV alin. (2) din legea trimisă la promulgare „începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi direcțiile sanitar- veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, atribuie medicilor veterinari organizați în condițiile legii, pe bază de contract de concesiune cu durata de 5 ani, realizarea activităților prevăzute la alin. (2) al art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu modificările aduse prin prezenta lege”, apreciem că dispozițiile modificate de art. II și art. III din legea supusă reexaminării nu sunt corelate cu dispozițiile mai sus amintite, generând dificultăți în aplicare.

În același timp, pentru operațiunile de identificare și înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor, ecvideelor, respectiv a bovinelor este introdusă posibilitatea ca aceste operațiuni să se realizeze, pe lângă contractele de servicii și prin „contracte de concesiune, până la finalizarea acestora”. În aceste condiții, art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență nr. 23/2010 și art. 61 alin. (2) din Ordonanța de urgență nr. 113/2002 devin inaplicabile, din moment ce acestea prevăd acte adiționale la contracte de concesiune, „prin excepție de la prevederile alin. (1)”. (......)

Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, precum și pentru modificarea unor acte normative.

Sursa

https://www.agroinfo.ro/economic/legea-care-le-acorda-10-000-de-lei-lunar-medicilor-veterinari-concesionari-respinsa-de-la-promulgare

 

In ziua de 4 Iulie 2019 a avut loc la Giurgiu Adunarea Generală a Sindicatului din Inspectoratelor de control și calitate a semintelor afiliat la Federația Agrostar

Au fost invitați Alexandru Stanescu presedintele Comisiei ptr Agricultura din camera deputatilor ,Daniel Botanoiu secretar de stat la Ministerul Agriculturii ,Stefan Niculae președintele federatiei Agrostar.

In cadrul adunări generale președinta Sindicatului dna Dindirica Maria a prezentat problemele membrilor de sindicat și a solicitat sprijin in rezolvarea sporurilor ptr conditii grele,investiții in sector etc.

Sindicatul Inspectoratelor de Seminte a fost înființat cu sprijinul Federatie Agrostar și are aproximativ 200 de membrii.

 

OFICIAL! Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale este prima instituție publică care a obținut certificarea internaţională pentru standardul ISO 37001:2016, aplicabilă sistemului de management anti-mită, anunță AFIR, într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale,  Adrian Chesnoiu, a primit la începutul acestei luni certificatul de conformitate a sistemului de management anti-mită cu standardul internațional ISO 37001:2016 din partea lui Alessandro Romei, EMEA Senior Director la RINA SIMTEX – organismul de certificare pentru acest standard de calitate. afir-certificat_b

Suntem prima instituție publică din România care obține această certificare importantă  a sistemului de management ISO 37001 din partea RINA SIMTEX, fiind un standard de referință care asigură un set de bune practici cunoscute atât la nivel național, cât și la nivel internațional. Sistemul de management implementat la nivelul Agenției, care ne-a permis obținerea acestui standard de calitate a actului administrativ, are ca principal obiectiv scăderea continuă a riscurilor de mituire, atât în cadrul instituției, cât și în raport cu colaboratorii săi. În acest sens, sistemul încurajează și promovează o cultură instituțională adecvată, menită să descurajeze orice potențiale fapte de mituire și instituie un set de reguli și criterii anti-corupție care să fie respectate în toate activitățile în care este implicată Agenția.

Am dorit să obținem acest certificat pentru a adăuga încă un aspect pozitiv în construcția unui parteneriat de încredere cu beneficiarii noștri. Consecința directă a dobândirii acestui certificat este creșterea încrederii partenerilor în Agenţie, inclusiv a organismelor europene”, a declarat șeful AFIR.

În acest sens, conducerea AFIR și-a reafirmat angajamentul său pentru îmbunătăţirea continuă a eficacităţii sistemului de management, având ca obiectiv principal prevenirea și combaterea practicilor de mituire.

ISO 37001 oferă direcții importante pentru organizații, fiind conceput pentru a ajuta organizațiile să prevină, să detecteze și să răspundă proceselor de corupție, respectând în același timp actele normative incidente în domeniu. Măsurile impuse de ISO 37001 pot fi integrate cu procesele și controalele existente, iar standardul urmărește structura comună la nivel înalt, cerută de standardele sistemului de management ISO.        

Sursa https://www.agroinfo.ro/vegetal/afir-prima-institutie-cu-certificat-anti-mita

 

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale,  prin Direcția Generală Dezvoltare Rurală – Autoritate de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, a lansat în data de 27.06.2019 procesul de selectare a partenerilor în vederea constituirii grupurilor tematice pentru elaborarea Planului Național Strategic (PNS) 2021-2027.

Entitățile interesate în participarea activă la procesul de programare pentru perioada 2021-2027, în unul sau mai multe grupuri de lucru, sunt invitate să transmită scrisori de intenție în acest sens pe adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. până la data de 31 iulie 2019, ora 17.00.

Mai multe informații privind metodologia de selecţie a partenerilor în vederea constituirii grupurilor tematice pentru elaborarea Planului Național Strategic 2021-2027, precum şi anunțul privind lansarea procesului de selectare a partenerilor se pot accesa la adresa: https://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/2019/anunt-lansare-selectie-parteneri-pns-.pdf.

Elaborarea documentelor de programare națională pentru perioada 2021-2027 respectă principiul european al parteneriatului și se vor realiza pe baza unor proceduri transparente.

În vederea respectării principiului parteneriatului vor fi constituite structuri parteneriale cu rol consultativ, pentru stabilirea și prioritizarea acțiunilor care vor fi incluse în noile programe cu finanțare europeană, constituite în cadrul Comitetului Consultativ Tematic PNS. Prin intermediul acestui comitet consultativ vor fi organizate mai multe grupuri de lucru subsecvente, pe următoarele domenii de interes aferente obiectivelor specifice: agricultură, industrie alimentară, siguranță și securitate alimentară, mediu și climă, tineri fermieri, ocupare şi incluziune socială inclusiv LEADER, cercetare, inovare, transfer de cunoștințe.

Reamintim faptul că în prezent, cele trei regulamente care vizează Politica Agricolă Comună, respectiv planurile strategice, finanțarea, gestionarea și monitorizarea, organizarea comună de piață, sunt în plin proces de analiză și negociere,  căutându-se cele mai potrivite căi de legiferare pentru o implementare cât mai eficientă. Propunerea Comisiei prevede o abordare în care statele membre vor avea mult mai multă flexibilitate în elaborarea intervențiilor și în garantarea rezultatelor.

Sursa

https://www.lumeasatului.ro/stiri-agricultura/fonduri-europene/5856-am-pndr-a-lansat-procesul-de-selectie-a-partenerilor-pentru-elaborarea-planului-national-strategic-pns.html

 

Pagina 10 din 165
Go to top