AGROSTAR

AGROSTAR

Federația Agrostar, în parteneriat cu Asociația ACOR din Galați, au organizat și desfășurat în luna ianuarie, în cadrul proiectului Start-up business – o șansă pentru tine și comunitatea ta!

POCU/82/3/7/105217, 3 cursuri de formare profesională în competențe antreprenoriale, în regiunea de implementare a proiectului Sud-Est, după cum urmează:
- La Brăila - 1 grupa de curs, în perioada 08 ianuarie – 20 ianuarie 2019, în localiatatea Cazasu la Primaria Cazasu
- La Tulcea - 2 grupe de curs, astfel: 1 grupa în perioada 14 ianuarie – 27 ianuarie 2019 la Turcoaia la Scoala Gimanziala, str. 1 Decembrie și 1 grupa în perioada 08 ianuarie - 20 ianuarie 2018, la Isaccea, str. Vidin nr.32


Absolvenții cursurilor de antreprenoriat, în număr total de 60, sunt persoane selectate în grupul țintă al proiectului, ca urmare a înscrierii și selecției lor în cadrul procedurior de selecție grup țintă organizate în proiect. 


Aceștia au statut pe piața muncii de angajați, șomeri și persoane inactive.

VIITORUL SUBVENȚIILOR APIA! Propunerea plafonării sumelor acordate ca subvenții agricole la pragul de 100.000 de euro pe fermă și beneficiar înseamnă ca fermierii medii și mari din România să piardă anual 445 de milioane de euro. Calculele au fost făcute de Achim Irimescu, șeful Departamentului pentru Agricultură și Siguranță Alimentară din cadrul Reprezentanței Permanente a României la UE și purtător de cuvânt al României pentru Comitetul Special pentru Agricultură (SCA).

Contrar afirmațiilor Comisiei Europene conform cărora impactul plafonării va fi redus, în cazul României aceasta va avea un efect problematic. Introducerea plafonării de la 100.000 de euro (pe fermă n.r.) va conduce la reducerea cu 445 de milioane de euro/an a subvențiilor fermelor medii și mari ce va afecta grav competitivitatea acestor ferme, ele fiind cele mai competitive din România. Chiar și dublarea sumei plăților directe pe hectar care ar urma să fie redistribuită fermelor mici, nu va fi suficientă pentru creșterea competitivității acestora, a spus Achim Irimescu, într-o expunere despre PAC post 2020, făcută la București, pe 1 februarie 2019.

Propunerea Comisiei Europene, pentru noua Politică Agricolă Comună (PAC), 2021-2027, este ca statele membre să reducă cuantumul plăților directe care urmează a fi acordate unui fermier atunci când acest cuantum depășește un prag stabilit de fiecare țară, care nu poate fi mai mic de 100 000 EUR.

România se opune cu putere plafonării plăților directe. Potrivit celor declarate de Achim Irimescu, și alte state membre UE resping propunerea de plafonare a subvențiilor agricole.

Deși Comisia susține că la nivel european impactul nu va fi mare. De exemplu, Franța are doar câteva ferme mari care vor fi afectate. Totuși, în cadrul Consiliului, a grupurilor de lucru, 23 de state membre au solicitat ca plafonarea să fie voluntară, nu obligatorie, așa cum propune Comisia. Chiar Irlanda, care aplică, în prezent, plafonul de 100.000 de euro, a spus că datorită birocrației introduse propune să nu se aplice decât voluntar plafonarea.

Din punctul nostru de vedere, este unul dintre elementele cele mai delicate ale propunerii PAC. Ne amintim că plafonarea a mai fost propusă și la reformele anterioare, chiar la nivelul Uniunii Europene, la suma de 200.000 de euro, și nu s-a aprobat. Noi am făcut un calcul și la un nivel de doar 100.000 de euro plafon, România ar trebui să taie de la fermele mari, cele mai competitive, aproape jumătate de miliard de euro din cele 9 miliarde de euro alocate pentru plățile directe ale fermierilor din România pentru anii viitori.

Deci, credem că este o soluție mult prea radicală care va afecta cu certitudine și chiar am discutat la Bruxelles cu reprezentanți ai  fermierilor care s-au plâns că au credite de multe milioane și introducerea plafonării îi va face în cel mai scurt timp faliți. Sperăm ca în final decizia să fie luată pentru aplicarea voluntară. România este de acord să se reducă plățile pentru fermierii mari într-un anumit procent, nu mai mare de 6%, dar în niciun caz un plafon de 100.000 de euro care va aduce falimentul celor mai eficiente și competitive ferme din România. Pe de altă parte, chiar dacă s-ar dubla sumele pentru fermele mici, cred eu că fermele mici cu 2-3 hectare nu vor reuși să devină competitive.

Să ne imaginăm că 200 de euro pe hectar la o fermă cu 2 hectare nu prezintă susținerea necesară pentru a deveni competitivă. Sigur, Ministerul Agriculturii și România trebuie să susțină și fermele mici pentru că au un rol foarte important în cadrul politicii agricole comune și este în interesul nostru național, dar fermele mari sunt cele care aduc pe piață produse la standarde înalte și prețuri accesibile pentru consumatori, a spus Irimescu.

TIPURI DE INTERVENȚIE SUB FORMĂ DE PLĂȚI DIRECTE ÎN NOUA POLITICĂ AGRICOLĂ COMUNĂ

Plățile directe sunt următoarele:
- sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității;
- sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității;
- sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri;
- schemele pentru climă și mediu.

Plățile directe cuplate sunt următoarele:
- sprijin cuplat pentru venit;
- plata specifică pentru cultura de bumbac.

COMUNICAT! Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) pune la dispoziția crescătorilor de ovine lista cu asociațiile din oierit care au de vânzare berbeci de rasă pură, cu certificate de origine.

Agenția Națională pentru Zootehnie a solicitat asociațiilor care conduc registrele genealogice ale raselor de ovine să inventarieze și să comunice disponibilul de berbeci reproducători pentru campania de montă a anului 2019 raportat la efectivul de femele înscrise/înregistrate în registrele genealogice.

Preocuparea ANZ este să le faciliteze accesul crescătorilor la informații privind asociațiile de la care pot fi achiziționați reproducători de rasă pură (cu certificate de origine) pentru campania de montă a anului 2019 și pentru a se putea înscrie cu animalele lor în programele de ameliorare ale raselor.

Precizăm că începând cu toamna anului 2018 s-au autorizat pentru montă naturală în fermele cuprinse în lucrările de selecție, exclusiv masculi cu certificate de origine. Pe listă găsiți: Asociația Crescătorilor de Ovine Dacia Hunedoara, Asociația Crescătorilor de Ovine Păstorul Crișana, ambele pentru rasa Țurcană, Asociația Crescătorilor de Ovine din Dobrogea, rasele Merinos de Palas, Merinos de Stavropol, Merinos Transilvănean, Rasa de lapte Palas, Lacaune, Texel, Suffolk, Asociația Crescătorilor de Ovine Teleorman, rasa Cap Negru de Teleorman, Asociația Crescătorilor de Ovine Miorița Chișineu Criș, rasa Țigaie varietate albă, Asociația Crescătorilor de Ovine Caraș Severin, rasa Țurcană, varietate Rațca, Asociația Crescătorilor de Ovine 2003 Călărași, rasa Île de France, Moldoovis Botoșani, rasa Karakul, Miorița Moldavis, rasa Awassi.

Din cei 111133 masculi disponibili, 56403 de cap. sunt reprezentate de tineret mascul potențial beneficiar al certificatului de origine și al autorizației la monta naturală.
Din totalul de 56403 capete, cu ocazia campaniei de autorizare la montă naturala dacă nu îndeplinesc performanţele minime stabilite prin programele de ameliorare.
Cei rămași vor constitui efectiv disponibil pentru:
1. acoperirea raportului de sexe de 1:35, pentru femelele din programele de ameliorare;
2. va asigurarea reformei masculilor deja înscriși în registrele genealogice;
3. va fi disponibil pentru fermele care vor dori să intre/reintre în programele de ameliorare, oadată cu monta anului 2019.

OFICIAL! Ministrul agriculturii, Petre Daea, a semnat Ordinul administrativ 69/2019 privind stabilirea modalității de coordonare a implementării schemelor de plăți directe și a ajutoarelor naționale care se aplică în agricultură, la nivelul Ministerului Agriculturii și al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Ordinul ministrului a fost transmis la toate centrele județene APIA.

Potrivit acestui act, APIA va asigura toate măsurile ordin-daea-2019_bordin-daea-2019-doi_bordin-daea-2019-trei_bpentru accelerarea depunerii/primirii cererilor unice de plată în perioada în care nu se aplică penalități, efectuarea controlului administrativ și pe teren în perioada optimă, acordarea avansului și a plăților finale, cu respectarea următoarelor perioade:

a) între 1 martie - 15 mai 2019 se vor depune/primi cererile unice de plată, fără penalități;

b) între 1 iunie - 1 iulie 2019 se va efectua controlul administrativ, inclusiv controlul preliminar al cererilor unice de plată, eșantionarea acestora pentru controlul la fața locului, precum și transmiterea eșantioanelor;

c) între 2 iulie - 1 octombrie 2019 se va efectua controlul la fața locului pentru cererile unice de plată eșantionate în acest scop, iar controlul aferent unor obligații/cerințe specifice, în iarna sau în primăvara anului următor;

d) plata avansului pentru anul de cerere 2019 se va efectua în perioada 16 octombrie 2019 - 30 noiembrie 2019;

e) plata finală ca diferență între cuantumul calculat și cuantumul acordat în avans pentru anul de cerere 2019 se va efectua între 2 decembrie 2019 - 31 martie 2020.

Dacă până anul trecut de coordonarea plății subvențiilor se ocupa un secretar de stat din Ministerul Agriculturii, acum chiar ministrul Petre Daea este coordonatorul implementării schemelor de plăți directe și a ajutoarelor naționale tranzitorii care se aplică în agricultură.

Directorul general APIA are obligația de a raporta săptămânal, respectiv ori de câte ori este necesar, stadiul implementării schemelor de plăți directe și a ajutoarelor naționale tranzitorii.

NTRODUCERE:

Prezentul Program Naţional Apicol prezintă condiţiile de acordare a ajutoarelor comunitare pentru domeniul apicol precum şi modalităţile de plată şi de control a acţiunilor prezentate în acest scop.

BAZA DE REGLEMENTARE

  • REGULAMENTUL (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79 (CE) nr. 1037/2001 şi (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial cu numărul 347L din data de 20 decembrie 2013;
  • REGULAMENTUL CE nr. 1366/2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte ajutoarele din sectorul apicol, publicat în Jurnalul Oficial cu numărul 211L din data de 8 august 2015;
  • REGULAMENTUL CE nr. 1368/2015 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte ajutoarele din sectorul apicol, publicat în Jurnalul Oficial cu numărul 211L din data de 8 august 2015.

Pentru România, apicultura reprezintă un vector al creșterii economice prin polenizarea plantelor cultivate entomofile, o cale de ameliorare a bunăstării populației din mediul rural ca sursă de venit suplimentar, un senzor al poluării precum și un factor de menținere a biodiversității prin intermediul polenizării florei spontane.
În aceste condiţii, apicultura dobândeşte un rol tot mai important ca furnizoare de produse alimentare (miere) dar şi ca vector de creştere a producţiei apicole prin polenizarea culturilor entomofile.
De asemenea, are rol în menţinerea sănătăţii populaţiei prin intermediul produselor cu mare valoare profilactică şi terapeutică.
Din punct de vedere social şi economic este recunoscut faptul că această ramură de activitate contribuie la asigurarea prosperităţii populaţiei, în special din mediul rural, printr-o sursă suplimentară de venit şi utilizarea superioară a resurselor naturale şi umane.
În plus, apicultura capătă o importanţă sporită prin susţinerea şi stimularea mediului natural prin efectele de necontestat asupra biodiversităţii floristice.
România deţine o tradiţie îndelungată în domeniul creşterii albinelor şi realizării de produse apicole, apicultura impunându-se ca ocupaţie de sine stătătoare încă din cele mai vechi timpuri, conform mărturiilor istorice existente în acest sens.
În prezent, România se situează printre ţările cu o apicultură bine dezvoltată, această situaţie fiind o consecinţă a efectivelor însemnate de familii de albine de care dispunem, a cantităţii de miere obţinută, a diversificării producţiei apicole şi a rezultatelor activităţilor de cercetare ştiinţifică şi de pregătire a specialiştilor.

 

  1. EVALUAREA REZULTATELOR OBŢINUTE ÎN URMA IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI NAŢIONAL APICOL DERULAT ÎN PERIOADA 2014 – 2016:

În ultimii ani sectorul apicol a cunoscut o dezvoltare semnificativă datorită programelor de sprijin financiar de la bugetul UE sau național, care au avut ca scop tratarea cu medicamente pentru combaterea varoozei a familiilor de albine, înfiinţarea sau modernizarea fermelor apicole, ceea ce a adus la îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii acestui sector.

Prin accesarea acestor programe, apicultorii au putut achiziţiona material biologic cu valoare certificată, stupi şi utilaje apicole moderne pentru dezvoltarea acestei activităţi în vederea obţinerii de produse competitive atât pe piaţa internă cât şi la export.

Măsurile prevăzute în Programul Naţional Apicol pentru perioada 2014-2016 au dat posibilitatea apicultorilor de a achiziţiona medicamente pentru tratarea varoozei autorizate de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de uz Veterinar, material biologic, stupi în vederea înlocuirii celor deterioraţi în activitatea de stupărit pastoral, precum şi decontarea analizelor fizico-chimice efectuate pentru determinarea calităţii mierii.

 

Prin PROGRAMUL NAŢIONAL APICOL pentru perioada 2014 – 2016 sprijinul financiar alocat a fost de 20.045.340 Euro, respectiv:

  • anul 2014, 6.683.690 Euro;
  • anul 2015, 6.684.930 Euro;
  • anul 2016, 6.676.720 Euro

Indicatorii monitorizați în Program au fost:

INDICATORI

2014
realizat

2015
realizat

Nr. beneficiari - apicultori 5.391 5.903
Nr. solicitanți – forme asociative 143 145
Nr. mătci achiziționate 38.526 60.863
Nr. familii de albine achiziționate 23.297 29.966
Nr. roi pe faguri achiziționate 19.771 23.941
Nr. stupi achiziționați 86.035 102.663
Seturi de analize efectuate 7 28

    Pentru anul 2014/2015 - curs de schimb la data de 30 decembrie 2009 de 4,2325 lei
     Pentru anul 2016 - curs de schimb la data de 1 ianuarie 2016 de 4,5240 lei

 

  1. DESCRIEREA METODEI UTILIZATE PENTRU A STABILI NUMĂRUL DE STUPI ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 2 DIN REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2015/1366:

Începând cu anul 2011, s-a implementat Sistemul unitar de identificare a stupinelor şi stupilor – care reprezintă totalitatea mijloacelor, respectiv aplicarea pe stupi care au familii de albine a plăcuţelor de identificare.

Sistemul de identificare a stupinelor și stupilor a fost aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 119/2011, cu modificările și completările ulterioare.

  1.  Instituția publică responsabilă:
    -    Agenţia Naţională pentru Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu" (ANZ), Direcția patrimoniu genetic și patrimoniu zoopastoral prin Oficiile județene pentru zootehnie (OJZ);
  2. Procedura de identificare a stupilor și stupinelor:
    - se desfășoară prin intermediul formelor asociative care solicită, în scris, la ANZ, prin oficiile judeţene pentru zootehnie, codul formei asociative;
    - apicultorul solicită formei asociative din care face parte, pe baza unei cereri, numerele de ordine pentru identificarea stupilor existenţi în stupina sa, conform adeverinţei care atestă înscrierea în Registrul agricol a familiilor de albine deţinute;
    - Forma asociativă completează cererea de solicitare a numerelor de ordine pentru identificarea stupilor membrilor săi, care se depune la OJZ pe a cărui rază teritorială îşi are sediul, însoţită de centralizatorul membrilor formei asociative;
    - OJZ judeţene transmit solicitările la ANZ, care soluţionează cererile în termen de maximum 5 zile lucrătoare pentru cererea de solicitare a codului formei asociative şi de maximum 10 de zile lucrătoare pentru numerele de ordine pentru identificarea stupilor, de la înregistrarea acestora;
    - ANZ eliberează, o singură dată, formei asociative Certificatul de atestare care cuprinde codul acesteia şi îi repartizează, ori de câte ori solicită, numerele de ordine care îi revin pentru identificarea stupilor în baza cererii formulate de aceasta;
    - ANZ alocă fiecărei forme asociative numere de ordine pentru identificarea stupilor membrilor acestora, de la 000.001 la 999.999;
    - După primirea certificatului de atestare, forma asociativă repartizează numerele de ordine aferente solicitărilor apicultorilor în vederea confecţionării plăcuţelor de identificare a stupilor;
    - Plăcuţele de identificare a stupilor se confecţionează, conform cerinţelor tehnice, de către forma asociativă sau de către apicultori, în maximum 30 de zile de la data repartizării numerelor de ordine aferente stupilor;
    - Forma asociativă consemnează într-un registru de înregistrare fiecare membru al acesteia şi numerele de ordine aferente stupilor;
    - Registrul se arhivează conform legislaţiei în vigoare şi este pus la dispoziţia reprezentanţilor instituţiilor de control abilitate;

Apicultorul este obligat să completeze în carnetul stupinei, la pagina Fişa familiei de albine, numărul de ordine al stupului acordat de forma asociativă.

În cazul vânzării sau dispariţiei familiei de albine, apicultorul anunţă în termen de maximum 5 zile lucrătoare reprezentantul formei asociative, pentru a modifica în Registrul de înregistrare numărul de ordine al materialului biologic care nu mai există în stupina acestuia.

Apicultorul care cumpără familie de albine este obligat să anunţe în termen de maximum 5 zile lucrătoare reprezentantul formei asociative pentru a primi numere de identificare/plăcuță de identificare.

 

Până la data de 31.12.2015, în urma aplicării acestui sistem de identificare, în baza de date a ANZ s-au înregistrat 227 forme asociative care au solicitat numere pentru identificarea a 3.102.283 familii de albine.

La controlul de primăvară, apicultorii prin intermediul formelor asociative și ANZ vor actualiza baza de date identificând doar familiile de albine găsite la fața locului.

În prezent este în curs de modificare procedura de identificare a stupilor în vederea simplificării acesteia pentru asigurarea unei mai bune fiabilități a sistemului.

 

  1. STUDIU PRIVIND STRUCTURA PRODUCŢIEI ŞI A COMERCIALIZĂRII ÎN SECTORUL APICOL:

În vederea întocmirii STUDIULUI a fost elaborat un chestionar care conținea informațiile pe ultimii trei ani calendaristici care precedă notificarea programului apicol în vederea aprobării.

În data de 24 septembrie 2015, prin intermediul reprezentanților APIA și ANZ, chestionarul a fost difuzat tuturor formelor asociative înscrise în baza de date a acestor instituții, iar informațiile solicitate au fost furnizate până în data de 12 noiembrie 2015.

Chestionarele au fost completate de peste 85% reprezentanți ai formelor asociative.

După centralizarea informațiilor a reieșit următoarea situație:

 

Informații 2013 2014 2015
Numărul de apicultori > 24.087 > 24.552 > 22.930
Numărul de apicultori care gestionează peste 150 de stupi 1.265 1.357 1.545
Numărul total de stupi gestionaţi de apicultori cu peste 150 de stupi 235.711 258.683 299.243
Numărul de apicultori organizaţi în asociaţii de apicultori 24.087 24.552 22.930
Producţia naţională anuală de miere – tone/an 26.678 20.415 34.999
Gama de preţuri pentru mierea polifloră la locul de producţie – lei/kg 9 – 25 10 – 30 11 -26
Gama de preţuri pentru mierea polifloră în vrac la vânzătorii en gros – lei/kg 6 – 28 8 - 20 9 – 22
Producţia medie estimată de miere pentru fiecare stup – kg/stup 19,8 13,5 20,5
Costul de producţie mediu estimat pe kg de miere produsă – lei/kg 9,1 11,9 8,9
Numărul de stupi din ultimii ani calendaristici care precedă notificarea programului apicol în vederea aprobării 1.592.000 1.497.000 1.586.000

Datele înscrise în Studiu au fost furnizate de reprezentanții formelor asociative

  1. NEVOILE SECTORULUI APICOL DIN ROMÂNIA:

În cadrul întâlnirilor avute cu reprezentanții formelor asociative ale crescătorilor de albine în care a fost dezbătut modul de derulare a măsurilor prevăzute în programele naționale apicole au fost identificate următoarele probleme stringente ale sectorului:

- Tratarea familiilor de albinele pentru combaterea bolilor specifice, în special varooza și nosema;
- Dezvoltarea stupinelor existente prin achiziția de familii de albine și mătci (regine);
- Îmbunătăţirea dotărilor stupinelor pentru obținerea unei game variate de miere și produse apicole. Sunt necesare achiziții de echipamente specifice pentru mecanizarea transportului stupilor în pastoral, dar şi pentru întreţinerea uzuală a stupilor;
- Efectuarea analizelor la miere în vederea identificării falsurilor și eliminarea acestora de pe piață.

În anul 2015, conform datelor operative înregistrate la ministerul agriculturii producția de miere a crescut la 34.999 tone miere, față de 20.415 tone miere obținută în anul 2014.

În ceea ce privește activitatea de import și export miere datele înregistrate și transmise de Institutul Național de Statistica (INS) și Autoritatea Națională a Vămilor (ANV) pentru perioada 2013 – noiembrie 2015 sunt:

 

IMPORTUL ŞI EXPORTUL 

Conform datelor înregistrate la Institutul Național de Statistică (INS) și la Autoritatea Națională a Vămilor în ceea ce priveşte exportul de miere, principale pieţe externe de desfacere sunt Germania, Italia, Franţa, Polonia, Austria, Spania, Regatul Unit al Marii Britanii, Israel.

Până în noiembrie 2015, valoarea exporturilor este de aproximativ 38.763 mii euro, față de aceeași perioadă a anului 2014 când a fost de aproximativ 38.778 mii euro

Cu toate că, mierea românească este foarte apreciată pe pieţele externe, ea este valorificată la preţ scăzut, pe de o parte deoarece procesatorii externi de miere oferă preţuri mici care nu acoperă cheltuielile în apicultură şi pe de altă parte mierea se comercializează în sistem en gros.

 

Cantitățile de miere care au fost exportate în perioada 2013 – noiembrie 2015

 

Anii Cantitatea - tone Valoarea – mii Euro
2013 12,649.014 40,898.287
2014 11,116.287 40,888.742
Noiembrie 2014 10,600.428 38,777.735
Noiembrie 2015 10,129.243 38,762.789

       Sursa: INS și ANV

 

Principalele țări în care se exportă miere:

Denumire țară

Cant. exp.
- tone -

Valoare exp.
- mii euro -

GERMANIA 4,751.724 17,832.813
ITALIA 1,839.555 7,402.068
FRANTA 807.466 2,940.284
SPANIA 605.222 2,248.439
POLONIA 544.335 1,921.054
AUSTRIA 506.101 1,798.346
REGATUL UNIT AL MARII BRITANII 390.004 1,521.897
JAPONIA 157.940 897.964
ISRAEL 152.488 478.318
BELGIA 112.923 558.561
R.P.CHINEZA 86.050 354.305

 Sursa: INS și ANV

Cantitățile de miere care au fost importate în perioada 2013 – noiembrie 2015

Anii Cantitatea - tone Valoarea – mii Euro
2013 2,967.297 4,145.931
2014 2,576.843 6.228.392
Noiembrie 2014 2,297.947 5,689.802
Noiembrie 2015 2,247.072 5,143.431

Sursa: INS și ANV

 Principale țări din care se importă miere:

 

Denumire țară

Cant. imp.
- tone -

Valoare exp.
- mii euro -

POLONIA 994.562 1,963.630
R.P.CHINEZA 507.710 923.586
R. MOLDOVA 183.390 549.025
UCRAINA 122.331 179.904
GERMANIA 92.810 257.511
BULGARIA 84.471 162.598
FRANTA 83.067 366.705
SPANIA 73.965 180.515
ITALIA 43.010 185.343

Sursa: INS și ANV

MATERIALUL BIOLOGIC APICOL:

Valoarea genetică a materialului biologic apicol este acreditată de Agenţia Naţională pentru Zootehnie „Prof. Dr. G.K. Constantinescu”, dezvoltându-se astfel, în anul 2015, un număr de 156 stupine de multiplicare care asigură cererea apicultorilor pentru achiziția de mătci selecţionate şi familii de albine şi roiuri obţinute de apicultori prin aplicarea controlată a tehnologiilor apicole de multiplicare.

Lucrările de selecție din cadrul stupinei de multiplicare au rolul de a conserva fondul genetic valoros al speciei şi de a obţine şi difuza mătci cu valoare de ameliorare ridicată, în următoarele nivele ale piramidei ameliorării, respectiv multiplicare şi producție, care să introducă progresul genetic, ţinând cont de faptul că la această specie presiunea de selecţie se face prin femelă, respectiv matcă. În aceste stupine se practică sistemul de ameliorare prin creştere în rasă curată.

Înfiinţarea şi dezvoltarea stupinelor de multiplicare a fost o consecinţă a cererii apicultorilor de extindere a exploataţiilor apicole prin achiziţia de material biologic de calitate provenit din stupine controlate şi autorizate.

Sectorul de apicultură ecologică:

Evoluţia sectorului apicol ecologic în România a cunoscut un trend ascendent în ultimii ani, înregistrându-se un număr din ce în ce mai mare de apicultori certificaţi ecologici, datorită creşterii cererii de produse ecologice pe piaţa Uniunii Europene, ca urmare a creşterii încrederii consumatorilor în produsele certificate ecologic.

Evoluţia numărului total de apicultori înregistraţi în apicultura ecologică în perioada 2013 - 2015

Conform datelor operative ale ministerului în anul 2013 au fost înregistraţi 715 de producători de miere de albine certificaţi în sistemul de agricultura ecologică, în anul 2014 s-a ajuns la un număr total de 750 și se estimează ca în anul 2015 să se înregistreze aproximativ 800 apicultori.

În ceea ce privește evoluția numărului familiilor de albine certificate ecologic, în anul 2015, se preconizează o creștere a efectivului la 82.000 familii de albine față de anul 2014 când s-au înregistrat 81.583 familii de albine.

În anul 2015 producția de miere certificată ecologic se estimează să ajungă la 1.200 tone față de 686,57 tone obținute în anul 2014.

Referitor la consumul de miere pe piaţa naţională, deşi s-a înregistrat o creştere în ultimii ani, România se află printre ţările cu cele mai scăzute consumuri din Europa. Circa 80% din producţia de miere certificată ecologic este livrată către pieţele cele mai mari consumatoare ale Uniunii Europene, respectiv în: Germania, Franţa, Italia, Austria, dar şi către ţări terţe ca Japonia, Canada şi China.

Sursa : Strategia Naţională de Export a României

Produsele apicole certificate ecologic se găsesc pe piaţă într-o gamă variată, astfel:

  • miere de salcăm
  • miere de tei
  • miere polifloră
  • miere de mană
  • miere de iarba neagră
  • alte produsele ale stupului: polen, păstură, propolis, lăptişor de matcă.

Tipuri de miere:

În România, cele mai cunoscute sortimente de miere monofloră sunt cele de: salcâm, de tei, de floarea soarelui, de mentă, de zmeură, rapiţă sau coriandru.

Într-un an normal fără probleme meteorologice, sunt realizate peste 25.000 de tone de miere, cea mai mare pondere fiind deținuta de mierea poliflora, în proportie de 50%, urmată de mierea de salcâm – 35% și de cea obținuta din tei, cu o pondere de 15%.

Un rol important în producţia apicolă este deţinut de produsele apicole între care se pot enumera: polenul, circa 50-60 tone anual, mai ales în zona de centru şi de nord a ţării, dar poate ajunge şi chiar depăşi 100 tone/an, propolisul, lăptişorul de matcă, ceara de albine, veninul (apitoxină) şi trituratul din larve de trântor cunoscut sub denumirea comercială de apilarnil.

 

  1. OBIECTIVELE PROGRAMULUI APICOL PENTRU PERIOADA 2017 – 2019:

În cadrul întâlnirilor avute cu reprezentanții formelor asociative aceștia au propus ca obiectivele programului apicol pentru perioada 2017 – 2019 să fie următoarele:

- Menținerea stării de sănătate a familiilor de albine și tratarea acestora cu produse omologate de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar;
- Folosirea în stupine a mătcilor (reginelor) și familiilor de albine care să ducă la obținerea unor produse de calitate, de preferat ca materialul biologic apicol să provină din rasă Apis Mellifera Carpatica;
- Încurajarea practicării stupăritului pastoral, prin deplasarea familiilor de albine către bazine melifere pentru obținerea de producții mai mari de miere, diversificarea produselor apicole și implicit pentru eficientizarea activității apicole,
- Retehnologizarea stupinelor în primul rând cu achiziția de stupi de calitate, acest element fiind supus unei uzuri excesive datorită acțiunilor de încărcare - descărcare repetate, și achiziția de accesorii și utilaje apicole necesare în activitatea de apicultură pentru îmbunătăţirea calităţii produselor apicole în vederea unei mai bune valorificări pe piaţă;
- Valorificarea pe piață a producției de miere și a produselor apicole după efectuarea analizelor referitoare la autenticitatea mierii, a zonei geografice de proveniență, depistarea practicilor frauduloase, etc;

 

DETALIEREA ACŢIUNILOR APROBATE ÎN PROGRAM

Acţiunile cuprinse în Program sunt:

  1. Asistenţă tehnică pentru apicultori şi organizaţiile de apicultori;
  2. Combaterea agresorilor şi a bolilor specifice stupilor, în special a varoozei;
  3. Raţionalizarea transhumanţei;
  4. Măsuri de sprijinire a laboratoarelor de analiză a produselor apicole cu scopul de a-i ajuta pe apicultori să îşi comercializeze şi să îşi valorifice produsele;
  5. Măsuri de asistenţă pentru repopularea şeptelului apicol din Uniune;
  6. Îmbunătăţirea calităţii produselor în vederea unei mai bune valorificări a produselor pe piaţă;

 

  1. Asistenţă tehnică pentru apicultori şi organizaţiile de apicultori:

Achiziționarea prin intermediul cooperativelor de maturator, centrifugă, topitor de ceara cu abur din inox:

Condiții de eligibilitate:

  1. Cooperativa să fie constituită și să funcționeze de minimum 2 ani, conform legislației naționale;
  2. Membrii cooperativei trebuie să deţină minimum 1500 de familii de albine;
  3. apicultorii, membrii ai cooperativei trebuie să aibă stupii identificaţi prin Agenţia Naţională pentru Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu", conform Sistemului unitar de identificare a stupinelor şi stupilor, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 119/2011;
  4. familiile de albine să fie înregistrate la direcţia pentru agricultură judeţeană privind producţia ecologică, în cazul apiculturii ecologice;
  5. achiziţionarea de maturator, centrifugă, topitor de ceara cu abur din inox, prin Program, se poate face numai în afara perioadei cuprinse între data depunerii oricărei cereri de finanţare pentru acordare de ajutor financiar nerambursabil din măsurile agricole de investiţii finanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi acordarea ultimei plăţi pentru finalizarea investiţiei;
  6. achiziţionarea de maturator, centrifugă, topitor de ceara cu abur din inox se face o dată pe Program.

Cheltuieli eligibile:

-       Până la 75% din preţul fără TVA pentru decontarea achizițiilor de maturator, centrifugă, topitor de ceara cu abur din inox, cu condiția să mențină minimum 3 ani uneltele achiziționate;

Suma solicitată pentru anul 2017:

          435.000 € / 2 = 217.500 € UE şi 217.500 € RO

Suma solicitată pentru anul 2018:

          463.500 € / 2 = 231.750 € UE şi 231.750 € RO

Suma solicitată pentru anul 2019:

          465.000 € / 2 = 232.500 € UE şi 232.500 € RO

 

  1. COMBATEREA AGRESORILOR ŞI A BOLILOR SPECIFICE STUPILOR, ÎN SPECIAL A VAROOZEI:

Achiziţionarea de medicamente pentru tratarea varoozei și nosemozei, atât pentru apicultura convenţională, cât și pentru apicultura ecologică:

Condiții de eligibilitate:

  1. familiile de albine trebuie să fie înregistrate/autorizate la direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, şi în registrul agricol;
  2. apicultorul trebuie să aibă stupii identificaţi prin Agenţia Naţională pentru Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu", conform Sistemului unitar de identificare a stupinelor şi stupilor, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 119/2011;
  3. apicultorul trebuie să aibă pregătire în domeniul apiculturii, confirmată prin adeverinţă/atestat/certificat/diplomă, conform legislaţiei în vigoare, eliberat(ă) până la termenul-limită de depunere a cererii şi a documentelor, după caz;
  4. familiile de albine să fie înregistrate la direcţia pentru agricultură judeţeană privind producţia ecologică, în cazul apiculturii ecologice;
  5. medicamentele achiziţionate trebuie să fie înscrise în lista produselor omologate de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar;
  6. medicamentele folosite în apicultura ecologică trebuie să respecte prevederile Regulamentului (CE) nr. 889/2008 al Comisiei din 5 septembrie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice în ceea ce priveşte producţia ecologică, etichetarea şi controlul;
  7. medicamentele pentru tratarea varoozei se achiziționează obligatoriu.

Cheltuieli eligibile:

  1. preţul fără TVA al medicamentelor achiziționate pentru tratarea varoozei pentru întreg efectivul de albine deţinut de apicultor la data depunerii cererii în vederea solicitării ajutorului financiar;
  2. preţul fără TVA al medicamentelor achiziționate pentru tratarea nosemozei, în cazul apiculturii convenționale, de la furnizori autorizați conform legislației în domeniu;
  3. preţul fără TVA al medicamentelor achiziţionate folosite pentru tratarea varoozei pentru întreg efectivul de albine deţinut de apicultor la data depunerii cererii în vederea solicitării ajutorului financiar;
  4. preţul fără TVA al medicamentelor achiziționate pentru tratarea nosemozei, în cazul apiculturii ecologice, de la furnizori autorizați conform legislației în domeniu;

Suma solicitată pentru anul 2017:

          1.180.371,35 € / 2 = 590.185,68 € UE şi 590.185,68 € RO

Suma solicitată pentru anul 2018:

          1.196.949,60 € / 2 = 598.474,80 € UE şi 598.474,80 € RO

Suma solicitată pentru anul 2019:

          1.217.948,72 € / 2 = 608.974,36 € UE şi 608.974,36 € RO

 

         C. RAŢIONALIZAREA TRANSHUMANŢEI / STUPĂRITULUI PASTORAL:

C.1. Achiziţionarea de stupi/cutii în vederea înlocuirii stupilor uzaţi în urma deplasării în pastoral

Condiții de eligibilitate:

  1. familiile de albine trebuie să fie înregistrate/autorizate la direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, şi în registrul agricol;
  2. apicultorul trebuie să deţină minimum 75 de familii de albine;
  3. apicultorul trebuie să aibă stupii identificaţi prin Agenţia Naţională pentru Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu", conform Sistemului unitar de identificare a stupinelor şi stupilor, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 119/2011;
  4. apicultorul trebuie să aibă pregătire în domeniul apiculturii, confirmată prin adeverinţă/atestat/certificat/diplomă, conform legislaţiei în vigoare, eliberat(ă) până la termenul-limită de depunere a cererii şi a documentelor, după caz;
  5. familiile de albine să fie înregistrate la direcţia pentru agricultură judeţeană privind producţia ecologică, în cazul apiculturii ecologice;
  6. stupii trebuie să fie achiziţionaţi de la persoane juridice sau persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, care produc şi/sau comercializează stupi;
  7. apicultorul să dețină ordin de deplasare în pastoral, avizat şi datat de către consiliul local;
  8. achiziţionarea stupilor se face maximum de două ori pe perioada derulării Programului.

Cheltuieli eligibile:

-  preţul fără TVA pentru achiziţia de stupi utilaţi conform tehnologiei apicole, dar nu mai mult de 25% din totalul stupilor deţinuţi de apicultor la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului financiar, excluzând materialul biologic.

Suma solicitată pentru anul 2017:

          1.978.337,75 € / 2 = 989.168,88 € UE şi 989.168,88 € RO

Suma solicitată pentru anul 2018:

          2.001.547,30 € / 2 = 1.000.773,65 € UE şi 1.000.773,65 € RO

Suma solicitată pentru anul 2019:

          2.044.650,75 € / 2 = 1.022.325,38 € UE şi 1.022.325,38 € RO

 

C.2. Achiziționarea de accesorii apicole:

Condiții de eligibilitate:

  1. familiile de albine trebuie să fie înregistrate/autorizate la direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, şi în registrul agricol;
  2. apicultorul trebuie să aibă stupii identificaţi prin Agenţia Naţională pentru Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu", conform Sistemului unitar de identificare a stupinelor şi stupilor, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 119/2011;
  3. apicultorul trebuie să aibă pregătire în domeniul apiculturii, confirmată prin adeverinţă/atestat/certificat/diplomă, conform legislaţiei în vigoare, eliberat(ă) până la termenul-limită de depunere a cererii şi a documentelor, după caz;
  4. familiile de albine să fie înregistrate la direcţia pentru agricultură judeţeană privind producţia ecologică, în cazul apiculturii ecologice;
  5. achiziţionarea uneltelor și accesorilor apicole prin Program se poate face numai în afara perioadei cuprinse între data depunerii oricărei cereri de finanţare pentru acordare de ajutor financiar nerambursabil din măsurile agricole de investiţii finanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi acordarea ultimei plăţi pentru finalizarea investiţiei;
  6. lista accesoriilor apicole care pot fi achiziționate este prevăzută în anexa;
  7. achiziţionarea colectoarelor de polen sau a colectoarelor de propolis se face maximum de două ori pe perioada derulării Programului/beneficiar.
  8. achiziţionarea uscătorului de polen sau a încălzitorului pentru miere se face o singură dată pe perioada derulării Programului/beneficiar.

Anexa

Accesorii apicole:

  1. colector polen
  2. colector propolis
  3. uscător polen
  4. încălzitor miere

Cheltuieli eligibile:

  1. preţul fără TVA pentru decontarea achiziției de colectoare de polen sau colectoare de propolis, dar nu mai mult de 20% din totalul stupilor deţinuţi de apicultor la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului financiar, cu condiția să mențină minimum 3 ani accesoriile achiziționate;
  2. până la 75 % din preţul fără TVA pentru decontarea achiziției de uscător de polen sau încălzitor miere, cu condiția să mențină minimum 3 ani accesorile achiziționate;

Suma solicitată pentru anul 2017:

          64.102,56 € / 2 = 32.051,28 € UE şi 32.051,28 € RO

Suma solicitată pentru anul 2018:

          91.732,98 € / 2 = 45.866,49 € UE şi 45.866,49 € RO

Suma solicitată pentru anul 2019:

          92.838,20 € / 2 = 46.419,10 € UE şi 46.419,10 € RO

 

      D. MĂSURI DE SPRIJINIRE A LABORATOARELOR DE ANALIZĂ A PRODUSELOR APICOLE CU SCOPUL DE A-I AJUTA PE APICULTORI SĂ ÎŞI COMERCIALIZEZE ŞI SĂ ÎŞI VALORIFICE PRODUSELE: 

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) este autoritatea de reglementare și control în domeniul sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor, organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului și în coordonarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Supravegherea sanitară veterinară a sectorului apicol se realizează în baza Programului acțiunilor strategice din domeniul sanitar veterinar care este aprobat prin ordin al preşedintelui ANSVSA, în care sunt incluse toate măsurile care trebuie luate de serviciile veterinare pentru asigurarea de către operatori/procesatori a sănătății animalelor și siguranței produselor.

Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară este organizat şi funcţionează ca instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi este finanţat de la bugetul de stat şi din venituri extrabugetare.

Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară funcţioneaza ca laborator naţional de referinţa (LNR) în domeniul expertizei produselor de origine animală, a unor alimente şi furaje, precum şi ca organ tehnic şi metodologic central, în acest domeniu.

Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară a obţinut acreditarea iniţială în anul 2002, fiind primul laborator acreditat din reţeaua A.N.S.V.S.A.

În anul 2014 s-a derulat evaluarea RENAR de supraveghere (107 încercări) împreună cu cea de extindere a domeniului acreditat, institutul aflându-se în al patrulea ciclu de acreditare.

Principalele responsabilități sunt:

  • activitate de îndrumare, coordonare tehnică și control a laboratoarelor D.S.V.S.A. judetene;
  • extindere și optimizări de metode;
  • organizări de teste inter-laborator;
  • participarea la comisiile de avizare a substanțelor și produselor noi ce urmează a fi introduse în practica veterinară, agricolă;
  • efectuarea de anchete epidemiologice;
  • expertiză și incercari de laborator care vizează:
    - probe recoltate în cadrul Programului strategic;
    - probe recoltate de la loturile provenite din import;
    - probe recoltate de la loturile destinate exportului;
    - probe recoltate în cadrul programelor de autocontrol;
    - probe recoltate în vederea extinderii de noi metode de analiză.

Serviciul chimie și radioactivitate s-a reorganizat in aprile 2011 o dată cu modificarea structurii serviciilor din cadrul IISPV, în componența sa intrând laboratorul de chime alimentară, laboratorul de control radioactivitate și laboratorul chimie furaje.

Începând cu anul 2013 serviciul chimie și radioactivitate a susținut programele elaborate de CE privind planurile coordonate de control pentru stabilirea prevalenței unor practici frauduloase în comercializarea anumitor produse alimentare: Recomandarea UE 99/2013 și Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr.98/2013; Recomandarea UE 180/2014 și Decizia de punere in aplicare a Comisiei nr.174/2014; planul coordonat de control privind autenticitatea mierii de albine conform Recomandarii UE 1558/2015.

Serviciul chimie și radioactivitate cooperează cu Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor, cu instituţiile similare europene şi din statele membre, precum şi cu instituţiile similare internaţionale. Colaborarea cu EU-RL pentru lapte și produse lactate și cu Comisia Europeană Departamentul AGRI-C4-ANIMAL-PRODUCTS.

IISPV prin serviciul chimie și radioactivitate participă la acțiuni comune cu alte instituții implicate în activitatea de control oficial al alimentelor și anume:

- Colaborare cu Ministerul Sănătății, privind monitorizarea alimentelor tratate cu radiații ionizante;

- Colaborarea cu Ministerul Aagriculturii și Dezvoltării Rurale prin implicarea în raportarea prin programul ISAMM (program menit să sprijine gestionarea și monitorizarea Politicii Agricole Comune).

- Colaborarea cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului prin efectuarea încercărilor de laborator aspura probelor prelevate de inspectorii ANPC în vederea stabilirii calității produselor și respectării legislației privind etichetarea.

- Colaborarea cu Asociația de Standardizare din România (ASRO) în cadrul comitetelor tehnice pentru îmbunătățirea activității de standardizare din România.

 

Sprijinirea laboratoarelor autorizate sanitar veterinar pentru efectuarea analizelor pentru evitarea falsificării mierii și a produselor apicole și pentru determinarea zonei geografice de proveniență și a autenticității mierii.

ANSVSA prin intermediul Institutului de Igienă și Sănătate Publică Veterinară (IISPV) și a celor 41 LSVSA a sprijinit constant apicultorii prin introducerea unor programe de monitorizare și autcontrol.

Astfel, în cadrul Programului Național de Supraveghere s-au introdus analize specifice pentru controlul calității mierii: umiditate, indice diastazic, hidroximetilfurfural, zahăr invertit, zaharoza și din anul 2016 și indice polinic ca urmare a prevederilor din Directiva 63/2014. Aceste metode de analiză sunt în acord cu Directiva CE nr. 110/2001 modificată prin Directiva CE nr. 63/2014 privind mierea și cu metodele armonizate la nivel internațional.

În prezent acest set de analize minime privind certificarea calității mierii se efectuează în regim acreditat în 20 laboratoare din rețeaua sanitar-veterinară din țară și în cadrul IISPV.

O dată cu aderarea României la UE au apărut noi provocări în sectorul mierii, în prezent la nivel comunitar cele mai importante aspectele fiind cele legate de autenticitatea mierii, stabilirea originii acesteia și depistarea practicilor frauduloase.

În prezent, în România nu există un laborator arbitru recunoscut de toate autoritățile abilitate în monitorizarea pieței care să efectueze toată gama de analize armonizate la nivel internațional.

Problema originii și autenticității nu se poate stabilii prin analize de laborator în România toate loturile de miere fiind certificate în laboratoare din alte țări europene (ex. Germania) pe costuri foarte mari. De aici au existat și numeroase litigii între apiculori și comercianți în special pentru cei care au optat pentru vânzarea mierii către firme colectoare.

Existența unui laborator acreditat recunoscut ca LNR al României în domeniul mierii ar permite rezolvarea rapidă și cu costuri minime a tuturor aspectelor legate de controlul și calitatea mierii.

Achiziționarea echipamentului LC-EA-IRMS permite determinarea prin spectrometrie de masă a raportului izotopic 13C/12C. Modificarea raportului de abundența izotopică naturală menționat anterior, pusă în evidență cu echipamentul LC-EA-IRMS identifică pozitiv falsificarea produselor prin introducerea unor aditivi ieftini, în general cu valoare nutritivă și energetică inferioară în raport cu produsul nefalsificat.

Achizitionarea unui echipament performant la același nivel de competență tehnică cu al laboratoarelor recunoscute ca fiind de referință la nivel european permite României să certifice calitatea și autenticitatea mierii.

Pentru analiza și identificarea polenului prin atribuirea speciei de plante de proveniență este necesar un microscop cu putere de magnificație mai mare, capacitate de examinare în contrast de fază, lumina polarizată și posibilitatea de imagistică analitică prin construirea unei baze de date capabilă să culeagă informații din bazele de date dedicate on-line.

Pentru scurtarea timpului de lucru și reducerea limitei de cuantificare este necesar un spectrofotometru de absorbție moleculară UV-Vis cu viteza de scanare de peste 10000 nm/min in domeniu extins de 190-1100 nm și posibilitatea de analiză directă prin fibră optică.

Este necesar un refractometru digital cu corecție de temperatură inclusă pe baza tabelară ICUMSA, cu domeniu de indici de refracție extins, rezultat independent de aprecierea analistului.

Procedura de achiziționare a echipamentelor se va face cu respectarea legislației în vigoare și acestea vor fi utilizate pentru efectuarea analizelor pentru evitarea falsificării mierii și a produselor apicole și pentru determinarea zonei geografice de proveniență și a autenticității mierii.

După finalizarea procedurii de achiziție publică a acestor echipamente este necesară o perioadă pentru implementarea măsurii/acreditare și promovarea efectuării acestor analize urmând ca în ultimul an să se efectueze, gratuit, seturi de analize.

Prin achiziționarea acestor echipamente pentru dotarea laboratorului se va reduce prețul de cost / analiza cu aproximativ 70% prin neaplicarea costului cu transportul international.

De asemenea se va reduce timpul analitic necesar pana la eliberarea buletinului de analize cu cca. 20 zile, iar aceste buletine vor fi recunoscute internațional.

 

Condiții de eligibilitate:

  1. laboratorul să fie autorizat sanitar veterinar și acreditat ISO 17025/2005 pentru efectuarea analizelor;
  2. laboratorul să aibă personal specializat pentru efectuarea analizelor;
  3. laboratorul să dețină metode acreditate pentru controlul mierii.

Cheltuieli eligibile:

  1. preţul fără TVA pentru achiziționarea echipamentul LC-EA-IRMS;
  2. preţul fără TVA pentru achiziționarea unui microscop;
  3. preţul fără TVA pentru achiziționarea unui Spectrofotometru de absorbtie moleculara UV-Vis;
  4. preţul fără TVA pentru achiziționarea unui Refractometru.

Suma solicitată pentru anul 2017:

          320.000 € / 2 = 160.000 € UE şi 160.000 € RO

 

        E. MĂSURI DE ASISTENŢĂ PENTRU REPOPULAREA ŞEPTELULUI APICOL DIN UNIUNE:

Achiziţionarea de mătci (regine) şi/sau familii de albine pentru apicultura convenţională sau ecologică

 

Condiții de eligibilitate:

  1. familiile de albine trebuie să fie înregistrate/autorizate la direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, şi în registrul agricol;
  2. apicultorul trebuie să aibă stupii identificaţi prin Agenţia Naţională pentru Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu", conform Sistemului unitar de identificare a stupinelor şi stupilor, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 119/2011;
  3. apicultorul trebuie să aibă pregătire în domeniul apiculturii, confirmată prin adeverinţă/atestat/certificat/diplomă, conform legislaţiei în vigoare, eliberat(ă) până la termenul-limită de depunere a cererii şi a documentelor, după caz;
  4. familiile de albine să fie înregistrate la direcţia pentru agricultură judeţeană privind producţia ecologică, în cazul apiculturii ecologice;
  5. achiziţionarea mătcilor (reginelor) să se facă numai de la stupine de elită sau stupine de multiplicare autorizate de către Agenţia Naţională pentru Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu";
  6. achiziţionarea mătcilor (reginelor) şi/sau a familiilor de albine trebuie să se facă începând din data de 1 martie a fiecărui an şi este condiţionată de achiziţia de medicamente pentru tratarea acestora;
  7. achiziţionarea mătcilor (reginelor) şi/familiilor de albine prin Program se poate face numai în afara perioadei cuprinse între data depunerii oricărei cereri de finanţare pentru acordare de ajutor financiar nerambursabil din măsurile agricole de investiţii finanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi acordarea ultimei plăţi pentru finalizarea investiţiei;
  8. în cazul apiculturii ecologice achiziţionarea mătcilor (reginelor) şi/familiilor de albine să se facă începând din data de 1 martie al fiecărui an din stupine înregistrate la direcţia pentru agricultură judeţeană privind producţia ecologică şi este condiţionată de achiziţia medicamentelor certificate pentru apicultura ecologică de către un organism de certificare şi inspecţie în agricultura ecologică, acreditat în România;
  9. apicultorul trebuie să realizeze o creștere anuală a numărului de familii de albine existent cu cel puțin jumătate din efectivul de familii de albine achiziționat.

Cheltuieli eligibile:

  1. preţul fără TVA pentru achiziţia unui număr maxim de 75 familii de albine și pentru achiziţia medicamentelor necesare pentru tratarea acestora, în cazul apicultorilor care dețin sub 75 familii de albine;
  2. preţul fără TVA pentru achiziţia unui număr maxim de familii de albine egal cu 40 % din familiile de albine deţinute de către apicultor la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului financiar, dar nu mai mult de 100 de familii şi pentru achiziţia medicamentelor necesare pentru tratarea acestora, în cazul apicultorilor care dețin peste 75 familii de albine;
  3. preţul fără TVA pentru achiziţia unui număr maxim de mătci (regine) egal cu 40 % din familiile de albine deţinute de către apicultor la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului financiar şi pentru achiziţia medicamentelor necesare pentru tratarea familiilor de albine, în cazul apicultorilor care dețin sub 75 familii de albine;
  4. preţul fără TVA pentru achiziţia unui număr maxim de mătci (regine) egal cu 40 % din familiile de albine deţinute de către apicultor la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului financiar, dar nu mai mult de 100 de mătci şi pentru achiziţia medicamentelor necesare pentru tratarea familiilor de albine, în cazul apicultorilor care dețin peste 75 familii de albine;

Suma solicitată pentru anul 2017:

          3.526.746,24 € / 2 = 1.763.373,12 € UE şi 1.763.373,12 € RO

Suma solicitată pentru anul 2018:

          3.746.684,35 € / 2 = 1.873.342,18 € UE şi 1.873.342,18 € RO

Suma solicitată pentru anul 2019:

          3.757.736,52 € / 2 = 1.878.868,26 € UE şi 1.878.868,26 € RO

Pentru perioada 2017 – 2019 accesarea măsurilor și depunerea dosarelor se poate face direct de către apicultor sau prin intermediul formei asociative.

Pentru a fi eligibilă achiziția de material biologic, beneficiarul trebuie să achiziționeze și tratamentul pentru varroa necesar acestuia!

 

      E. ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII PRODUSELOR ÎN VEDEREA UNEI MAI BUNE VALORIFICĂRI A PRODUSELOR PE PIAŢĂ:

Achiziționarea prin intermediul cooperativelor de maturator, centrifugă, topitor de ceara cu abur din inox:

 

Condiții de eligibilitate:

  1. cooperativa să fie constituită și să funcționeze de minimum 2 ani, conform legislației naționale;
  2. membrii cooperativei trebuie să deţină minimum 1500 de familii de albine;
  3. apicultorii, membrii ai cooperativei trebuie să aibă stupii identificaţi prin Agenţia Naţională pentru Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu", conform Sistemului unitar de identificare a stupinelor şi stupilor, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 119/2011;
  4. familiile de albine să fie înregistrate la direcţia pentru agricultură judeţeană privind producţia ecologică, în cazul apiculturii ecologice;
  5. achiziţionarea de maturator, centrifugă, topitor de ceara cu abur din inox prin Program se poate face numai în afara perioadei cuprinse între data depunerii oricărei cereri de finanţare pentru acordare de ajutor financiar nerambursabil din măsurile agricole de investiţii finanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi acordarea ultimei plăţi pentru finalizarea investiţiei;
  6. achiziţionarea de maturator, centrifugă, topitor de ceara cu abur din inox se face o dată pe Program.

Cheltuieli eligibile:

- Până la 75% din preţul fără TVA pentru decontarea achizițiilor de maturator, centrifugă, topitor de ceara cu abur din inox, cu condiția să mențină minimum 3 ani uneltele achiziționate;

Suma solicitată pentru anul 2017:

          435.000 € / 2 = 217.500 € UE şi 217.500 € RO

Suma solicitată pentru anul 2018:

          463.500 € / 2 = 231.750 € UE şi 231.750 € RO

Suma solicitată pentru anul 2019:

          465.000 € / 2 = 232.500 € UE şi 232.500 € RO

 

 7. CRITERIILE STABILITE PENTRU EVITAREA DUBLEI FINANȚĂRI A PROGRAMULUI APICOL:

Achizițiile prin Programul Apicol se pot numai în afara perioadei cuprinse între data depunerii oricărei cereri de finanţare pentru acordare de ajutor financiar nerambursabil din măsurile agricole de investiţii finanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi acordarea ultimei plăţi pentru finalizarea investiţiei;

Complementaritatea şi demarcarea dintre Pilonul I şi Pilonul II vor fi asigurate printr-un mecanism de coordonare la nivelul MADR, compus din autorităţile şi departamentele cu responsabilităţi pentru instrumentele relevante. Mecanismul va funcţiona inclusiv printr-un schimb permanent de informaţii între departamentele responsabile şi, ex-ante, prin delimitarea acţiunilor/investiţiilor eligibile prin FEGA şi FEADR pentru evitarea dublei finanţări.

PNDR va ţine cont, pe parcursul derulării programelor, de lista acţiunilor/operaţiunilor eligibile în programele mai sus menţionate și/sau dimensiunea acestora pentru evitarea dublei finanţări. Detaliile privind evitarea dublei finanțări vor fi stabilite prin mecanisme procedurale naționale.

 

 8.INDICATORII DE PERFORMANȚĂ UTILIZAȚI PENTRU FIECARE MĂSURĂ SELECTATĂ:

  1. combaterea agresorilor şi a bolilor specifice stupilor, în special a varoozei;

Indicatori:
- Tratarea antivarooa a întregului efectiv de albine deținut de către apicultorul beneficiar și tratarea antinosema cu medicamente omologate de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar și monitorizate de medicii veterinari.;

  1. raţionalizarea transhumanţei;

Indicatori:
- Schimbarea a minimum 10 %/an din totalul stupilor uzați în pastoral;
- Achiziționarea de către aproximativ 10%/an din apicultorii mici a accesorilor apicole necesare pentru încălzirea mierii, colectarea polenului și propolisului și pentru uscarea polenului.

  1. măsuri de sprijinire a laboratoarelor de analiză a produselor apicole cu scopul de a-i ajuta pe apicultori să îşi comercializeze şi să îşi valorifice produsele;

Indicatori:
- Implementarea măsurii, promovarea posibilității de efectuare a analizelor și efectuarea unor analize de laborator;

  1. măsuri de asistenţă pentru repopularea şeptelului apicol din Uniune;

Indicator:
- evitarea depopulării prin menținerea numărului de familii de albine deținute de apicultor.

  1. îmbunătăţirea calităţii produselor în vederea unei mai bune valorificări a produselor pe piaţă;

Indicator:
- peste 5 % din apicultori, membri ai cooperative vor beneficia de achiziția de maturator, centrifugă, topitor de ceara cu abur din inox;

 

  9. MĂSURI DE PUNERE ÎN APLICARE A PROGRAMULUI:

      (i) desemnarea de către statul membru în cauză a unui punct de contact responsabil de gestionarea programelor apicole;
MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE – Direcția generală afaceri europene și relații internaționale.

      (ii) descrierea procedurii aplicabile controalelor de monitorizare;
Activităţile prevăzute în Programul naţional apicol sunt urmărite şi gestionate de AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU AGRICULTURĂ.

Verificarea cererilor de solicitare a sprijinului financiar acordat prin P.N.A.

          Verificarea administrativă

Din punct de vedere administrativ controlul se realizează 100% la toate cererile de solicitare a sprijinului financiar conumitar și național depuse de formele asociative și apicultorii independenți. Se verifică existența documentelor anexate la cererea de plată și existența evidenței economico-financiare a acestora.

 

Verificarea administrativă are loc în două etape:

  1. La nivel A.P.I.A.Centrul județean/Centrul municipiului București - 2 verificări administrative, cu respectarea principiului celor ”patru ochi”. În cazul în care sunt necesare clarificări, după primirea documentelor solicitate se reia procesul de verificare.
  2. La nivel A.P.I.A.Central control administrativ pentru autorizare și management – 2 verificări cu respectarea principiului celor ”patru ochi”.
    În cazul în care sunt necesare clarificări, după primirea documentelor solicitate se reia procesul de verificare.

După efectuarea primului control administrativ au loc controalele la fața locului.

Controale la fața locului.

Controalele pe teren sunt efectuate independent de controlul administrativ.Controalele vor avea loc obligatoriu – înainte de efectuarea plății.

  1. Cererile de solicitare a ajutorului depuse la A.P.I.A. Centrul județean/Centrul municipiului București de formele asociative și apicultorii independenți sunt controlate la fața locului în procent de 100%.
    Se verifică respectarea obligațiilor, angajamentelor și criteriilor de eligibilitate prevăzute în actul normativ care reglementează acordarea ajutorului financiar. Controlul este finalizat prin încheirea unui Raport de control la sediul solicitantului.
  2. Membri apicultori ai formelor asociative care au depus cerere unică de solicitare ajutor financiar la formele asociative vor fi controlați în procent de minim 6%.
    Factorii de risc care se iau în considerare sunt:
    - valoarea finanțată;
    - natura acțiunilor finanțate, toate măsurile;
    - rezultatul controlului anterior;
    Se extrage un eșantion de 5% în funcție de factorii de risc și un eșantion de 1% în funcție de un criteriu aleatoriu.

Echipele de control la fața locului verifică îndeplinirea condițiilor de eligibilitate, existența și modul de completare a documentelor și existența produselor, materialelor achiziționate.

Controalele la fața locului se finalizează prin încheierea unui raport de control.

În cazul în care se constată diferențe între suma solicitată la plată și suma eligibilă, se menționează în raportul de control iar suma cuvenită se diminuează sau se respinge cererea, în funcție de caz.

Extindere control/supracontrol.

În cazul în care în urma verificării administrative la nivelul A.P.I.A. Central se constată că raportul de control la fața locului nu este concludent, se poate extinde controlul pentru un eșantion suplimentar de 6% la apicultorii membri formei asociative în cauză, sau la toți membri formei asociative, după caz. De asemenea, poate fi efectuat supracontrol la aceeași formă asociativă sau apicultor, după caz.

Și în aceste cazuri controlul, supracontrolul se finalizează cu încheierea unui raport de control.

Toate documentele privind controalele administrative și la fața locului sunt la dosarul cererii de solicitare a ajutorului acordat prin P.N.A. depus la A.P.I.A.

Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură monitorizează controalele efectuate pe baza Rapoartelor de control.

În funcție de rezultatul controlului, sumele cerute pot fi aprobate în totalitate sau numai parțial.

După finalizarea procesului de verificare a cererilor depuse de formele asociative legal constituite, se stabiliște nivelul ajutorului financiar, în limita sumei aprobate prin Decizia Comisiei Europene pentru fiecare acţiune în parte.

 

       (iii) descrierea acţiunilor care urmează să fie întreprinse în cazul unor plăţi necuvenite efectuate către beneficiari, inclusiv a penalităţilor;

 

  1. Recuperarea debitelor în cazul plăților necuvenite efectuate către beneficiari.

Stabilirea unui debit şi recuperarea creanţelor se realizează în baza procedurii de verificare existentă în manualul privind constatarea şi recuperarea creanţelor.

Se întocmesc următoarele documente:
- notă de fundamentare pentru desfășurarea unei acțiuni de verificare;
- decizie de numire comisie de verificare;
- notă de închidere, în funcție de caz;
- proces verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, în funcție de caz.

Dobânzile și penalitățile se calculează conform legislației în vigoare.

  1. Sancțiuni.

În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile de eligibilitate la controlul administrativ, suma de plată poate fi redusă, sau nu se plătește.

În cazul în care, în urma controlului pe teren se identifică neconcordanţe între informaţiile furnizate în cererea de plată, documentele justificative şi situaţia de la faţa locului, beneficiarilor li se aplică o reducere a ajutorului cuvenit cu 20%.

În caz de faudă sau neglijență gravă, solicitanții, restituie plățile necuvenite și dobânzile aferente, la care se adaugă o sumă egală cu diferența dintre suma plătită inițial și suma la care au dreptul.

O cerere de ajutor sau de plată se respinge dacă nu sunt îndeplinite condițiile de eligibilitate, beneficiarul sau reprezentantul acestuia nu permite efectuarea controlului la fața locului, cu excepția cazurilor de forță majoră și a circumstanțelor excepționale.

Excluderea de la dreptul de a participa la schema de ajutor în următorii 2 ani.

 

      (iv) dispoziţii prin care se garantează publicitatea în statul membru a programului aprobat;

 

In contextul economic actual, caracterizat de concurența acerbă dintre apicultorii români și apicultorii europeni, promovarea măsurilor de sprijin financiar de la bugetul național sau european care sunt la dispoziția acestora constituie un potențial factor de succes, oferindu-le un avantaj concurențial foarte important în ceea ce privește stimularea și susținerea fermierilor din mediul rural de a practica apicultura la un nivel eficient și competitiv, asfel încât să devină o activitate economică generatoare de venit și o alternativă viabilă la agricultura de subzistență.

Ținând cont de faptul că, la elaborarea Programului apicol au participat și reprezentanții formelor asociative apicole, diseminarea informațiilor cuprinse în acesta, se realizează prin participarea specialiștilor din instituțiile publice responsabile cu acest sectorîn cadrul simpozioanelor și conferințelor organizate cu prilejul târgurilor apicole, ori de câte ori sunt solicitați.

 

LISTA TĂRGURILOR 2016:

  1. 9-10 ianuarie 2016 - Târgul Apicol Craiova – organizat de ApiStar Oltenia;
  2. 16-17 ianuarie 2016 – Târgul apicol Craiova – ediția a III-a - organizat de Stupina BIA;
  3. 23-24 ianuarie 2016 – Târgul Apicol Târgu Mureș – ediția a II-a - organizat de Stupina BIA;
  4. 6-7 februarie 2016 – Târgul Apicol Slobozia - Evenimentul este recunoscut în județ și pentru seminariile pe teme apicole pe care le organizează;
  5. 6-7 Februarie 2016 – Târgul Apicol Târgu Jiu – ediția a III-a;
  6. 26-28 februarie 2016 – Târgul Mierii la Câmpina, județul Prahova - organizat de Asociația Apicolă „Valea Prahovei” Câmpina, membră a Federației Asociațiilor Apicole din România ROMAPIS;
  7. 27-28 februarie 2016 – Târgul apicol Arad - organizat de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură a județului Arad, împreună cu Asociația Crescătorilor de Albine din România - filiala Arad;
  8. 4-6 martie 2016 – Târgul apicol ”Zilele Apicultorilor Râmniceni” și simpozion apicol, la care vor participa apicultori, procesatori și comercianți de unelte și utilaje apicole, Râmnicu Sărat;
  9. 5-6 martie 2016 - Targul apicol "Tara Fagarasului", editia a-VII-a;
  10. 7-8 martie 2016 – Târgul apicol ”Pentru un viitor sănătos”, Universitatea de Stiințe Agricole și Medicină Veterinară Cluj Napoca;
  11. 12-13 martie 2016 – Târgul apicol internațional de Primăvară Ghiroda – Timișoara - organizat de Asociația Crescătorilor de Albine din România – filiala Timișoara și Primăria comunei Ghiroda. Manifestarea este una de amploare, la care vor participa apicultori atat din tara cat si din strainatate, vor avea loc sesiuni stiintifice cu lectori și medici veterinari atât români cât și străini;
  12. 12-13 martie 2016 – Târgul apicol Iași;
  13. 19 - 20 martie 2016 - Târgul Apicol Sărbătoarea Apiculturii Bănățene – ediția a XII-a – Făget – județul Timiș;
  14. 26-27 martie 2016 – Târgul Apicol Galați - organizat de Asociația Crescătorilor de Albine din România – filiala Galați și Complex Agro-Dunărea;
  15. Martie 2016 – Târgul Apicol internațional “Sărbătoarea mierii – Blaj” – ediția a IX-a - organizatorii Apidava, Consiliul Local Blaj și Consiliul Județean Alba;
  16. 1-3 aprilie 2016 – Târgul Național al Mierii, editia a XIV-a, București – organizat de Asociația Crescătorilor de Albine din România și ;
  17. 09 - 10 aprilie 2016 - Târgul Apicol "Oltenia" - Râmnicu Vâlcea – Asociația Apicolă Scundu, Societatea Plăcerea Naturii, Primăria Râmnicu Vâlcea;
  18. August 2016 – Târgul Apicol Apiardeal, Sighișoara – ediția a V-a;
  19. 17-18 septembrie – Târgul Apicol ”100% Natural” din Drobeta Turnu Severin, a II-a ediție;
  20. Septembrie 2016 – Târgul National al Mierii, București – organizat de Asociația Crescătorilor de Albine din România și ;

Anual, apicultorii organizați în forme asociative participă la aceste târguri de informare asupra măsurilor de sprijin și promovare a produselor apicole.

De asemenea, MADR, încă din anul 2008, a creat pe site-ul MADR la secțiunea – AGRICULTURĂ link-ul special pentru apicultori denumit Programul Național Apicol - http://www.madr.ro/programul-national-apicol.html.

În cadrul acestei secțiuni, apicultorii găsesc informații referitoare la: legislația europeană și națională specifică sectorului, lista formelor asociative apicole, date despre baza meliferă pentru stupăritul pastoral, date statistice și operative privind evoluția familiilor de albine, producția de miere, importul și exportul de miere, condițiile privind recunoaşterea calităţii mierii româneşti la nivel European, precum și modul de implementare a Programelor apicole anterioare 2008-2010, 2011-2013 și a celui actual 2014-2016.

Pentru a veni în sprijinul apicultorilor și a tuturor celor interesați de măsurile prevăzute în Programul apicol, APIA, începând din anul 2008, a publicat pe site Ghidul Programului Național Apicol, la secțiunea – APIA - MĂSURI DE PIAȚĂ – APICULTURĂ (http://www.apia.org.ro/ro/directia-masuri-de-piata/apicultura) care conține informații referitoare la: condițiile și criteriile de eligibilitate, cheltuieli și documentele eligiblile, precum și modalitățile de control.

Și Agenția Națională pentru Zootehnie a publicat pe site-ul instituției legislația națională referitoare la condițiile de acreditare/autorizare a stupinelor de elită și multiplicare și modalitatea de înregistrare a supilor și stupinelor.

Informarea apicultorilor despre măsurile de sprijin financiar derulate prin Programul apicol se realizeză la nivel central, județean sau local în cadrul emisiunilor radio - TV specifice sectorului agricol – apicol și în presa scrisă de specialitate (TVR 1 – emisiunea Viața Satului, TVR 2 – emisiunea Ferma, România TV – emisiunea Cultivat în România, Național 24 Plus și Favorit – emisiunea EUROFERMA, AGRO-TV – emisiunile Agricultura la Raport, Proiecte în agricultură, Lumea Satului, Radio România Actualități, Antena satelor, Revista Ferma, Revista Lumea Apicolă, Revista România apicolă, Revista Profitul agricol, Revista Fermierul, Revista Lumea Satului, Revista AgroInteligența).

De asemenea, MADR a creat o adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. unde sunt primite solicitările tuturor celor interesați să acceseze măsuri de sprijin financiar.

Aceste acțiuni de informare - publicitate se vor derula și pe perioada 2017 – 2019.

 

      (v) măsurile luate pentru a coopera cu organizaţii reprezentative din domeniul apicol;

Cooperarea MADR, ANZ și APIA cu reprezentanții formelor asociative se realizează:
- cu ocazia întâlnirilor de lucru sau de informare;
- în cadrul sesiunilor de comunicări sau a conferințelor organizate cu prilejul târgurilor apicole

Elaborarea celor 3 Programe Naționale Apicole s-a realizat respectând prevederile Regulamentului UE prin consultarea atât a reprezentanților formelor asociative din sectorul apicol cât și implicarea decizională a reprezentanților instituțiilor responsabile cu această activitate, respectiv, ANARZ, APIA, ANSVSA și APDRP.

 

      (vi) descrierea metodei utilizate pentru evaluarea rezultatelor măsurilor din cadrul programului apicol vizând sectorul apicol din statul membru în cauză.

Obiectivele propuse a se realiza în cadrul Programului apicol 2017-2019 vor fi evaluate în funcție de realizarea indicatorilor stabiliți.

Astfel evaluarea rezultatelor se va face în funcție de gradul de realizare a acestora și de impactul dezvoltării sustenabile asupra sectorului.

 

MĂSURILE DE SPRIJIN ȘI VALOAREA FINANCIARĂ PENTRU PROGRAMUL APICOL 2017 – 2019:

 

Măsura Anul

TOTAL
- Euro -

50% UE
- Euro -

50% Ro
- Euro -

 

Îmbunătăţirea calităţii produselor în vederea unei mai bune valorificări a produselor pe piaţă: Achiziționarea de maturator, centrifugă, topitor de ceara cu abur din inox:

  2017 435.000,00 217.500,00 217.500,00
2018 463.500,00 231.750,00 231.750,00
2019 465.000,00 232.500,00 232.500,00
  Combaterea varoozei și nosemozei: Achiziționarea de medicamente
  2017 1.180.371,35 590.185,68 590.185,68
2018 1.196.949,60 598.474,80 598.474,80
2019 1.217.948,72 608.974,36 608.974,36
 
  Raționalizarea transhumanței/stupărit pastoral: Achiziţionarea de cutii și accesorii apicole:
  2017 2.042.440,32 1.021.220,16 1.021.220,16
2018 2.093.280,28 1.046.640,14 1.046.640,14
2019 2.137.488,95 1.068.744,47 1.068.744,47
C.1. Achiziţionarea de stupi/cutii în vederea înlocuirii stupilor uzaţi în urma deplasării în pastoral:
  2017 1.978.337,75 989.168,88 989.168,88
2018 2.001.547,30 1.000.773,65 1.000.773,65
2019 2.044.650,75 1.022.325,38 1.022.325,38
C.2. Achiziţionarea de accesorii apicole:
  2017 64.102,56 32.051,28 32.051,28
2018 91.732,98 45.866,49 45.866,49
2019 92.838,20 46.419,10 46.419,10
 
  Sprijinirea laboratoarelor de analiză a produselor apicole:
  2017 320.000 160.000 160.000
 
  Măsuri pentru repopulare: Achiziţionarea de mătci (regine) şi/sau familii de albine pentru apicultura convenţională sau ecologică:
  2017 3.526.746,24 1.763.373,12 1.763.373,12
2018 3.746.684,35 1.873.342,18 1.873.342,18
2019 3.757.736,52 1.878.868,26 1.878.868,26
TOTAL 2017 7.504.557,91 3.752.278,96 3.752.278,96
2018 7.500.414,24 3.750.207,12 3.750.207,12
2019 7.578.174,18 3.789.087,09 3.789.087,09

 

A. SECTOR LEGUME

Evoluţia suprafeţei şi a producţiei de legume

Specificare UM 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Suprafaţa mii ha 253,4 268,6 267,1 262,7 263,4 258,9 259,0 239,4 239,4 228,1
Producţie totală mii to 3116,8 3819,9 3901,9 3863,6 4176,3 3535,3 3961,0 3802,5 3673,5 3358,3

Sursa: INS- Anuarul Statistic al României, 2007-2013
* Producția vegetală la principalele culturi 2014 INS (31.03.2015)

Evoluţia suprafeţelor şi a producţiilor la principalelele specii legumicole

Cultura Specificare UM 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Tomate Suprafaţa mii ha 46,0 51,5 49,1 49,8 51,8 49,7 48,4 43,8 44,2 41,0
Producţie totală mii to 640,8 814,4 755,6 768,5 911,0 683,3 749,0 706,2 701,8 627,1
Ceapă Suprafaţa mii ha 34,1 35,0 35,2 33,8 33,1 33,1 32,2 30,3 31,2 30,3
Producţie totală mii to 325,0 395,6 378,1 369,1 394,3 345,3 392,0 387,0 360,7 325,0
Varză Suprafaţa mii ha 46,1 49,0 48,3 47,0 47,0 49,1 55,0 47,8 48,7 46,2
Producţie totală mii to 893,2 964,6 1001,9 981,2 1025,3 987,9 1156,4 1123,1 1078,0 992,3
Ardei Suprafaţa mii ha 18,6 20,2 20,0 21,0 20,0 19,9 19,5 18,2 18,4 17,9
Producţie totală mii to 184,9 238,7 245,7 243,5 253,5 207,1 227,7 228,6 228,6 201,8
Alte specii legumicole Suprafaţa mii ha 108,6 112,9 114,5 111,1 111,5 107,1 103,9 99,3 99,3 92,7
Producţie totală mii to 1072,9 1406,6 1520,6 1501,3 1592,2 1324,1 1435,9 1357,6 1357,6 1212,1

Sursa: INS- Anuarul Statistic al României, 2007-2013
* Producția vegetală la principalele culturi 2014-2015-2016 INS

B. SECTOR FRUCTE

Evoluţia suprafeţei şi a producţiei de fructe

Specificare UM 2007 2008 2009 2010 2011 2012* 2013 2014 2015 2016
Suprafaţa mii ha 206,0 207,0 205,0 198,6 140,0 142,2 144,1 140,8 138,5 138,0
Producţie totală mii to 1085,8 1179,2 1323 1419,6 1480,0 1128,6 1299,9 1115,2 1224,7 1241,5

Sursa: INS- Anuarul Statistic al României,2007- 2016 cu pepiniere

Evoluţia suprafeţelor şi a producţiilor la principalele specii pomicole

Cultura Specificare UM 2007 2008 2009 2010 2011 2012* 2013 2014 2015 2016
Măr Suprafaţa mii ha 59,0 54,7 52,6 56,0 52,7 55,4 56,9 56,1 55,8 55,5
Producţie totală mii to 475,4 459,0 517,5 552,9 620,4 462,9 513,5 513,2 476,6 467,2
Prun Suprafaţa mii ha 76,2 75,3 74,6 69.3 68,2 68,5 68,0 66,6 65,6 65,1
Producţie totală mii to 372,6 475,3 533,7 624,9 573,6 424,1 512,5 495,3 496,4 512,9
Alte specii pomicole Suprafaţa mii ha 20,8 19,3 18,1 19,1 19,1 18,3 19,2 18,1 17,1 17,4
Producţie totală mii to 237,8 244,9 271,8 241,8 286,0 241,6 273,9 292,9 251,7 261,4

Sursa: INS- Anuarul Statistic al României, 2007- 2013
Productia  la principalele culturi  2014-2016, INS

C. Organizaţii de Producători din sectorul fructe- legume

La această dată, în sectorul fructe legume - există 24 organizaţii de producători recunoscute în conformitate cu Regulamentul nr. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”), Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului şi Ordinul nr. 694/2008 privind recunoaşterea organizaţiilor de producători şi a grupurilor de producători recunoscute preliminar în sectorul fructe şi legume, precum şi modul de accesare a sprijinului financiar de către aceştia cu modificările şi completările ulterioare.

Aceste forme asociative din sectorul fructe legume s-au înființat la initiațiva producătorilor pentru a beneficia de avantajele organizării comune de piață.

Lista organizaţiilor de producători - sectorul fructe legume

Nr. crt. Denumire Numărul şi data eliberării avizului de recunoaştere Administrator Date de contact
1. S.C.Hortifruct Bucureşti SRL Nr. 1/12.09.2007 Fructe şi legume
Nr. 2/30.04.2010 Fructe şi legume destinate procesării
Valeria TRICA Loc. Bucureşti, str. Drumul Binelui, nr. 6, sectorul 4, tel.0728112442; 0213321286;
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.   Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
2. SC Cerasus Grup Cotnari SRL Nr. 3/25.04.2013   Fructe/ Fructe destinate procesării Vasile Băianu Sat Cotnari, Com Cotnari, jud. Iaşi cod poştal 707120
e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
tel: 0766 730 395
0232 730 395
3. SC Agroleg Grup SRL Nr. 5/02.07.2013 Legume Guiţă Marius Str. Traian, nr. 289, loc. Galaţi, e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. Tel. 0744370222, 0732731905
4. SC Brateşleg Grup SRL Nr. 6/28.04.2014 Legume Oreste Mîndru Str. Războieni nr. 77, Galaţi, jud. Galaţi
e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
tel/fax: 0236 315 180
0745 769 838
5. S.C Agro Holding Annabella SRL Nr. 9/10.20.2014 Legume/Fructe Legume/Fructe destinate procesării Bălașa Florin Dragasani, Str. Tudor Vladimirescu nr 509.
0744.600.262, tel fax 0250.746.902 ,
Jud. Vâlcea Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
6. S.C Mărul de Sibiu SRL Nr. 10/09.03.2015 Fructe Radu Simona Sibiu, str. Viile Sibiului, nr. 59, jud. Sibiu, Tel.0269.228431 mob. 0744.511257
e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
7. SC Kronstadt Fructe SRL Nr.11/18.03.2015
Legume/Fructe
Benea
Gheorghe
Com. Periam, Nr.866/A jud. Timiş
Tel. Fax/0256/375451,0746.202.006
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
8. S.C. V&F Logistic Center SRL Nr.12/ 20.04.2015
Legume/Fructe
Breaz Mirela Arad str. Pictor Cornel Minişan nr 1 tel 0257/216550 jud. Arad.
Mb. 0731037095
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
9. SC Grupul de producători agricoli
Hortipomicola Reghin
Nr.13/24.04.2015
Fructe destinate procesării
Ioan Ormenişan Str. CFR nr. 14 Loc. Reghin, jud. Mureş
e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
tel: 0265 512 730
0742 137 000
10. SC Prodleg Farm SRL Nr.14/30.12.2015
Legume
Pais Ionuţ Galaţi, bd. Dunărea nr. 38
Tel. 0236/317222; Mb. 0753846853
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
11. SC Asociaţia Pomicolă Iteşti SRL Nr.15/11.03.2016
Fructe
Florea Lucian Mugurel Mun. Bacău, str. Mihai Viteazu nr. 4, bl.4, sc. G, et. 1, ap. 2, jud. Bacău Tel.0747111122 ;0744476789 Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
12. SC Legume Sabangia SRL Nr.16/18.03.2016
Legume
Cristia Nicolae Loc. Sabangia nr. 128A, jud. Tulcea
tel: 0744 336 706
e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
13. SC Mere Casa Panciu SRL Nr.17/28.03.2016
Fructe, struguri de masa
Guzu Daniel Nicuşor Sat Sârbi, com. Ţifeşti, jud. Vrancea
Tel. 0237/269766; 0722291603;
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
14. Cooperativa Agricolă Stoian Land Nr.18/31.03.2016
Legume
Florian Stoian Constanta, Spaţiu Administrativ Corp A, Tel/fax 0341816214;Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
15. SC Agriter Grup SRL Nr.19/11.04.2016
Legume
Popa Florin Galati, Str. Traian nr.361, Tel. 0236 430000; Mb. 0744774971; Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
16. SC Tomate Com. SRL Nr.20/20.04.2016
Legume
Bujor Mircea Ionel Com. Dracea, jud. Teleorman
Tel. 0744427185; Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
17. SC Muncostmar Grup SRL Nr.21/29.04.2016
Legume si fructe
Hâncu Costică Com. Tudor Vladimirescu, nr. 779, judeţul Galaţi; Tel: 0730081846; Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
18. SC Certkoop L&F SRL Nr.22/29.04.2016
Legume si fructe
Tutoi Neculai Focşani, str. Antrepozite nr. 3,
Judeţul Vrancea, Tel 0237/223586,
0237/222387
e-mail – Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
19. SC Lesim Lero SRL Nr.23/29.04.2016
Legume
Rediş Simion Arad, str. Czigler Antoniu nr. 16
Mb.0745590282; Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
20. SC Gradina de Legume SRL Nr. 27/07.03.2017
Legume si Fructe
Neagu Cosmin București, sector 3, str. Prevederii nr. 14-18/40, Biroul nr. 3
Tel: 0740166616; Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
21. SC Dinamic Leg SRL Nr. 28/07.03.2017
Legume si Fructe
Grigore Costin Mun. Galați, str. Nufărului nr. 9
Tel. 0745522864; Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
22. SC Axerom Grup SRL Nr. 29/20.03.2017
Legume
Axente Ionuț Galați, str. Traian, nr. 331, jud. Galați
Tel: 0745515343/fax 0236334073; Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
23. SC Sinfrutta SRL Nr. 30/29.03.2017
Legume si Fructe
Moise Sabin Loc. Sânnicolau Mare, Oraș Sânnicolau Mare, DN 59C, Km 35+950 (dreapta), jud. Timiș, Tel: 0722239410, Tel/fax 0256370033, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
24. Cooperativa Agricola Gheorghe Doja Nr. 31/13.04.2017
Legume
Ion Florin Com. Gheorghe Doja, sat Gheorghe Doja, str. Rasaritului, nr. 1A, judeţul Ialomiţa, tel. 0764563074, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

D. Sprijin financiar – sectorul fructe legume

I. Sprijin financiar din fonduri europene

1. Schemele de plăţi directe:

a) schema de plată unică pe suprafaţă;
b) plata redistributivă;
c) plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu;
d) plata pentru tinerii fermieri;
e) schema de sprijin cuplat;

f) schema simplificată pentru micii fermieri.

2. Sprijin financiar pentru organizaţiile de producători.

Organizaţiile de producători beneficiază de sprijin financiar pentru finanţarea programelor operaţionale.
Programele operaţionale şi finanţarea acestora de către producători şi organizaţiile de producători, pe de o parte, şi de către Comunitatea Europeană, pe de altă parte, au o durată minimă de 3 ani şi maximă de 5 ani.

Sprijinul financiar comunitar pentru organizaţiile de producători este egal cu valoarea contribuţiilor financiare ale membrilor sau ale organizaţiei de producători plătite efectiv, dar limitat la 50 % din valoarea reală a cheltuielilor suportate de organizaţia de producători, conform programului operaţional aprobat.

Sprijinul financiar comunitar este limitat la 4,1% din Valoarea Producției Comercializate (VPC) de fiecare organizaţie de producători.

Procentul poate fi majorat la 4,6% din VPC, cu condiţia ca suma ce depăşeşte 4,1% din VPC să aibă ca destinaţie măsurile de prevenire şi gestionare a crizelor.

II. Sprijin financiar din fonduri naţionale

1.Ajutoarele naţionale tranzitorii - ANT se acordă în domeniul vegetal, în limita prevederilor bugetare anuale alocate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

2. Ajutor de stat pentru motorina utilizată în agricultură, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.1174 din 29 decembrie 2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

Cantităţile maxime de motorină achiziţionate şi utilizate în sectorul legume fructe pentru care se acordă sprijin financiar sunt:

- legume cultivate în câmp - 148 litri/hectar;

-legume în spații protejate -75 litri/hectar;
- pepeni verzi şi galbeni - 150 litri/hectar;

- ciuperci - 80 litri pe tonă;
- livezi - 130 litri/hectar;
- căpşuni, alţi arbuşti fructiferi - 65 litri/hectar.

E. MANUAL DE PROCEDURI PRIVIND RECUNOAŞTEREA GRUPURILOR ŞI ORGANIZAŢIILOR DE PRODUCĂTORI ÎN CADRUL SECTORULUI DE FRUCTE ŞI LEGUME (pdf, 533,22 KB)

F. LEGISLAŢIE NAŢIONALĂ

- Hotărârea Guvernului nr. 1078/2008 privind acordarea de sprijin financiar grupurilor de producători recunoscute preliminar şi organizaţiilor de producători în sectorul fructe şi legume

- Ordinul nr.694/2008 privind condiţiile de recunoaştere a organizaţiilor de producători şi a grupurilor de producători recunoscute preliminar în sectorul fructe şi legume, precum şi modul de accesare a sprijinului financiar de către acestea cu modificările şi completările ulterioare.

G. LEGISLAȚIE COMUNITARĂ

- Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului.

- Regulamentul (CE) nr. 1307/2013 al Paralamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului.

Revoltă țărănească în Polonia! Peste 5.000 de fermieri mari și mici protestează astăzi, miercuri, 6 februarie, la Varșovia. Organizatorul așa-numitului “Asediu al Varșoviei” este AGROunia, condusă de Michał Kołodziejczak.

Nemulțumirile agricultorilor sunt legate de lipsa de protecție a fermelor domestice, dar producătorii au ieșit în stradă și contra importului ridicat de produse agroalimentare care amenință să mențină scăzută rentabilitatea producției agricole în Polonia.

La momentul redactării acestei știri, manifestanții polonezi mărșăluiesc pe străzi, însă traficul nu este afectat, arată presa poloneză, care estimează că numărul de fermieri veniți la Varșovia va crește în următoarele ore. Rândurile protestatarilor se îngroașă pe măsură ce agricultorii ajung în capitala Poloniei din diferite colțuri ale țării.

Protestatarii vor merge la Palatul Prezidențial pentru a prezenta situația actuală președintelui Andrzej Duda. Președintele AGROunia, Kołodziejczak, după ce a vorbit cu ministrul agriculturii Jan Krzysztof Ardanowski, a declarat public că nu vede o cale de a continua dialogul cu acesta.

Protestatarii cer o luptă eficientă împotriva pestei porcine africane, schimbări în organizarea comerțului, cu o mai mare protecție a pieței interne. Fermierii subliniază scăderea semnificativă a rentabilității producției agricole în ultimii ani, lipsa stabilității prețurilor și nivelul dramatic scăzut al acestora în unele sectoare agricole, cum ar fi sectorul creșterii suinelor. În opinia agricultorilor, este de asemenea necesar să se limiteze fluxul de produse agricole importate, porcine, carne de pasăre sau produse agroalimentare. Agricultorii solicită, de asemenea, verificarea mai eficientă a calității și a siguranței sănătății publice, prin serviciile veterinare sau prin inspecția comercială. Deci, pentru a nu permite afluxul de produse de proastă calitate care nu respectă standardele UE.

Valul de proteste din Polonia a debutat pe 28 ianuarie, însă ”Asediul Varșoviei” este anunțat a fi o acțiune de amploare după o serie de manifestări locale.

SĂ NU SE PIARDĂ SUBVENȚIA APIA! Pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, pentru dezbaterea în plen, se află, în acest moment, Legea pentru modificarea art. 9 alin 2^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea Legii fondului funciar 18/1991. Legea trebuie schimbată, motivează parlamentarii, pentru ca fermierii să nu piardă subvenția APIA pentru pajiști.

Până acum, în lege, asociațiile crescătorilor de animale, grupurile de producători, cooperativele agricole care voiau să închirieze suprafețe de pajiști de la primării erau obligate să aibă cel puțin un an vechime, să fie înființate legal de cel puțin un an. Această prevedere a fost eliminată. Riscul menținerii acestei condiții, spun inițiatorii schimbărilor legislative, era inclusiv cel al pierderii subvenției APIA pentru aceste suprafețe.

Având în vedere faptul că în multe Unități Administrativ Teritoriale nu există forme asociative care să poată închiria și exploata pajiștile aflate în proprietatea primăriilor, dar în același timp există intenții din partea fermierilor de a se asocia în Cooperative Agricole conștienți fiind de beneficiile asocierii, considerăm că trebuie eliminată prevederea conform căreia formele asociative ce doresc să închirieze suprafețe de pajiște să fie legal constituite cu cel puțin înainte de data depunerii cererii pentru atribuirea directă a contractului. Acest lucru se impune pentru că există riscul ca suprafețele de pajiște să rămână nefolosite, să se degradeze, să se piardă venituri substanțiale la bugetele locale și mai mult să nu se încaseze subvenții.

În același timp, acolo unde există deja Asociații sau Cooperative Agricole ce au avut în derulare contracte de închiriere a pajiștilor, sunt funcționale și și-au respectat obligațiile contractuale, acestea au drept de preempțiune în a închiria suprafețe de pajiște, se arată în Expunerea de motive, la proiectul de lege.

Astfel, art. 9 alin 2^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea Legii fondului funciar 18/1991 a fost modificat:

Asociațiile crescătorilor locali, cooperativele agricole locale, grupurile de producători locali, persoanele juridice cu sediul social pe teritoriul localității respective, cu care se încheie contracte de închiriere prin atribuire directă trebuie să fie legal constituite înainte de data depunerii cererii pentru atribuirea directă a contractului. Entitățile înființate cu cel puțin un an înainte de data depunerii cererii au drept de preempțiune, cu condiția de a face dovada desfășurării de activitate economică specifică domeniului respectiv.
(Legea pentru modificarea art. 9 alin 2^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea Legii fondului funciar 18/1991).

Comisia pentru mediu și echilibru ecologic și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Camera Deputaților au completat această modificare din lege cu un amendament în care apare o condiție obligatorie pentru încasarea subvenției pe suprafață:

În vederea accesării fondurilor europene aferente plăţilor pe suprafaţă, utilizatorii de pajişti, persoane fizice şi juridice , în calitate de proprietari şi/sau deţinători legali ai dreptului de utilizare a terenului, au obligaţia ca anual să asigure încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, în oricare din zilele perioadei de păşunat, ori cosirea cel puţin o dată pe an a vegetaţiei. Începând cu anul 2020 este obligatorie aplicarea amenajamentului pastoral.

NOI SCHEME DE PLATĂ PENTRU FERMIERI! Fermierii români nu vor mai beneficia de plata pentru practici agricole benefice pentru mediu și climă, pe scurt, plata pe înverzire. Această schemă de plată dispare. În schimb, vor apărea eco-schemele sau schemele ecologice, pentru care fermierii români, care vor să obțină mai mulți bani pe hectar, vor face angajamente.

Este o nouă arhitectură, verde îi spune Comisia Europeană. S-a renunțat la componenta de înverzire și, sigur, aspirațiile Comisiei sunt cele împărtășite de societate, dar și de fermieri, dar rămâne, totuși, o întrebare. Comisia vrea să facem mai mult cu bani mai puțini. Datorită Brexit-ului, 10% din bugetul anual european dispare. Era contribuția netă a Marii Britanii. În aceste condiții, va fi greu, în opinia mea și nu doar a mea, ci a statelor membre care au cuvânt în Consiliu, să reușești să faci mult mai mult pentru mediu, dar cu bani mai puțini.

Deci, rămâne un mare semn de întrebare, în acest sens. Sigur, Comisia a prevăzut ca eco-schemele, partea de Pilon 1, cum spunem, plăți directe, să fie obligatorii pentru statele membre, dar nu și pentru fermier. Și atunci rămâne obligatoriu pentru statul membru și sunt angajamente personale ale fermierilor. Se vor angaja și vor primi bani în plus.

Dar, repet, rămâne de văzut cu ce costuri și dacă subvenția primită este suficientă ca să aplici noi standarde de mediu care vizează protecția resurselor, apă, aer și, bineînțeles, utilizarea pesticidelor și fertilizanților. Îmi amintesc că am văzut în Belgia, pe un canal de televiziune belgian, un interviu în China, la producția organică, în care fermierul chinez a spus: în condițiile de climă și umiditate de aici este foarte greu să faci producția bio. Deci, trebuie văzut cu ce costuri pentru că, până la urmă, fermierul este un actor important pe piață, produce hrană la un preț accesibil, pentru că asta își propune Uniunea Europeană prin principiile pe care le aplică. Ăsta este primul obiectiv de bază al Politicii Agricole Comune.

Or, aplicând standarde mult mai înalte, mai costisitoare, producția se va reduce, utilizând pesticide mai puține, se reduce producția, rentabilitatea scade și va fi mai greu  pentru cetățenii cu venituri reduse să poată să cumpere produse mai scumpe.

Deci, e o ecuație foarte complicată. Să sperăm că în final reforma se va adopta sub o formă care să nu afecteze existența fermierilor, performanța, a declarat Achim Irimescu, șeful Departamentului pentru Agricultură și Siguranță Alimentară din cadrul Reprezentanței Permanente a României la UE și purtător de cuvânt al României pentru Comitetul Special pentru Agricultură (SCA), pentru AGROINFO.

Plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, la nivelul anului 2018, este de 58,2361 euro/ha = 271,6015 lei/ha.

Potrivit APIA, fermierii încă mai beneficiază și în acest an de plata pe înverzire.

La 24 ianuarie 2019, Parlamentul European, Consiliul și Comisia Europeană, implicate în negocierile tripartite privind Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată, au ajuns la un acord.

Acest compromis, care încă nu a fost adoptat oficial de Consiliu și Parlament în ședință plenară pentru a deveni permanent, introduce principiul plății de două luni pentru concediul pentru creșterea copilului, precum și un concediu de paternitate plătit de cel puțin 10 zile și o concediu de 5 zile pe an (neplătit) pentru îngrijitori. În plus, proiectul, așa cum a reieșit din negocieri, ar îmbunătăți posibilitățile unor aranjamente flexibile privind timpul de lucru.

Harald Wiedenhofer, secretarul general al EFFAT, comentând acordul obținut în cadrul trialogului, a declarat:

"Textul provizoriu al noii directive privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată reprezintă un pas pozitiv în direcția cea bună. Lucrătorii europeni au nevoie de mai mult timp pentru a-și îngriji copiii și rudele lor apropiate. Astăzi, nu este ușor de echilibrat munca și acasă, dar cât de bine putem gestiona acest lucru poate face o diferență semnificativă pentru viitorul societății noastre. În același timp, după retragerea inacceptabilă a Directivei privind concediul de maternitate, EFFAT consideră că nu va consolida dreptul la concediul de maternitate în această nouă directivă ca o oportunitate ratată ".

Textul provizoriu introduce următoarele dispoziții minime:

    Aceasta consolidează dreptul existent la patru luni de concediu parental (deja existent), prin care nu se poate transfera 2 luni între părinți și se introduce o compensație pentru aceste 2 luni la un nivel "adecvat" care urmează a fi stabilit de către statele membre statele.
    Pentru a fi eligibili, părinții trebuie să fi lucrat deja în companie pentru o perioadă de un an, iar copilul lor trebuie să fie sub 12 ani (8 astăzi). În ceea ce privește durata perioadei în care părintele în concediu poate fi remunerat, textul vizează o abordare în evoluție, astfel încât remunerarea să fie inițial plătită pentru o lună și jumătate și cinci ani după intrarea în vigoare a directivei, această perioadă va să ajungă la o remunerație de două luni.
    Un concediu de paternitate de minimum 10 zile (pentru tată și pentru celălalt părinte, în măsura în care statutul există în legislația națională). Acestea din urmă vor fi remunerate la rata stabilită pentru concediul de maternitate în conformitate cu Directiva 92/85, cu condiția ca co-părintele să fi lucrat deja în cadrul companiei pentru o perioadă de șase luni. Textul include, de asemenea, derogări pentru statele membre ale UE care operează deja într-un sistem generos de concediu pentru creșterea copilului, cum ar fi Germania. Această derogare, numită "clauză de legătură", permite statelor membre să-și mențină propriile sisteme după ce garantează o "plată sau compensare adecvată de cel puțin 65% din salariul net al unui lucrător, potențial supus unui plafon, și cel puțin o perioadă de Concediu parental de 6 luni pentru fiecare părinte. "
    Cinci zile de concediu de îngrijire pentru ca lucrătorii să aibă grijă de boala gravă sau de dependența rudelor apropiate. Din păcate, această dispoziție nu menționează niciun nivel de remunerație.
    Părinții care lucrează și îngrijitorii ar putea să solicite o adaptare la modelele lor de lucru, inclusiv, acolo unde este posibil, prin programe de lucru la distanță sau prin programe flexibile. Atunci când iau în considerare cererile flexibile de lucru, angajatorii pot lua în considerare nu numai propriile resurse și capacitatea lor operațională, ci și nevoile specifice ale unui părinte al copiilor cu dizabilități și boli pe termen lung și al părinților singuri.

Comunicatul de presă al Comisiei Europene în toate limbile poate fi găsit aici: http://europa.eu/rapid/press-release_STATEMENT-19-424_en.htm

Odată ce acest acord provizoriu este adoptat oficial de Consiliu și de PE, noile norme se vor aplica la trei ani după intrarea în vigoare a directivei.

Pagina 1 din 144
giweather joomla module

Go to top