AGROSTAR

AGROSTAR

Legea dialogului social, adoptată de Parlament, dă dreptul organizațiilor sindicale să negocieze pentru un contract colectiv de muncă unic la nivel național, dar și pentru fiecare sector de activitate, să reprezinte nu doar angajați, ci și tineri în căutarea unui loc de muncă sau șomeri. Prin contractul colectiv de muncă vor fi eliminate „șmecheriile” pe care le fac foarte mulți angajatori din România”, care plătesc peste 90% din salariații lor cu salariul minim pe economie, spune, pentru Gândul, Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical.

Liderii de sindicate susțin că legea elimină abuzuri și restricții pentru salariați, repară drepturi și libertăți fundamentale și încurajarea negocierilor colective.

”S-a introdus dreptul la grevă împotriva Guvernului, dacă încalcă drepturile lucrătorilor”

Bogdan Hossu, liderul Confederației Naționale Sindicale „Cartel Alfa”, spune că Legea dialogului social, care devine operațională după publicarea în Monitorul Oficial, extinde aplicabilitatea de la salariații cu contract de muncă la orice lucrător și introduce inclusiv dreptul la grevă împotriva Guvernului.

„Progresele, elementele principale, sunt legate de faptul că legea extinde aplicabilitatea pentru toate raporturile de muncă, nu numai salariaților, ci și lucrătorilor. Asta înseamnă că inclusiv lucrătorii care sunt în rețele de genul platformelor electronice de vânzări vor putea să fie sindicalizați și vor putea să fie membri ai unui sindicat, apărându-se.

A doua componentă importantă este modul de constituire a unui sindicat, care a coborât nivelul pragului la zece persoane din aceeași unitate, 20 de persoane din sectoare diferite, din același domeniu de activitate. Asta permite, de fapt, sindicalizarea sectorului de întreprinderi mici. 32% din totalul lucrătorilor înregistrați oficial sunt la nivelul întreprinderilor mici, deci de la o persoană la 49 de persoane.

De asemenea, este problema reprezentativității, care a coborât la 15%. S-a stabilit o procedură legată de construcția contractului colectiv – există sindicat al reprezentanților salariaților, ceea ce pune pe un pol de importanță instituția sindicală, conform normelor europene internaționale.

Noi sperăm ca lucrurile să meargă bine și, practic, să existe o posibilitate să se înceapă negocierea contractelor colective sectoriale și introducerea contractului unic la nivel național. S-a reintrodus contractul colectiv unic la nivel național, deci sunt pe toate cele trei paliere: unitate, sector și național interprofesional. Evident, rămâne ca partenerii să convingă reciproc și să ajungă să realizeze contractele respective, prin prisma condiționărilor care există la directiva salariului minim european, care prevede un grad de acoperire al lucrătorilor de cel puțin 80%, prin contracte colective de muncă”, a explicat Bogdan Hossu.

„Legea dialogului social elimină un abuz, o restricție”

Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical, spune că legea elimină restricțiile privind libertatea de asociere în sindicat.

„În primul rând, Legea dialogului social elimină un abuz, o restricție, pentru că în România aveau libertatea de asociere doar cei care aveau contract individual de muncă, care sunt doar șase milioane și ceva de indivizi, excluzând milioane de cetățeni – până la aproape zece milioane de indivizi – care au alte tipuri de contracte sau care sunt cetățeni în vârstă de muncă și care pot adera și ei la organizații sindicale. Cetățean în vârstă de muncă este și un tânăr aflat în căutarea unui loc de muncă, și un individ care și-a pierdut temporar locul de muncă și el se numește «șomer». Deci inclusiv un șomer poate să adere la organizația sindicală.

Mai mult, această lege elimină niște restricții care existau în piața muncii și care excludeau dreptul lucrătorilor din întreprinderi cu mai puțin de 15 angajați – deci nici măcar acei șase milioane și ceva, în totalitate, nu aveau dreptul să se asocieze în sindicat, pentru că cei din firme sub 15 angajați nu aveau dreptul să se asocieze. Această modificare legislativă dă posibilitatea să te asociezi și dacă în firmă există cel puțin zece angajați. Mai mult, și celor care sunt în firme sub zece angajați le dă posibilitatea să se asocieze în structuri sindicale. Această modificare a eliminat acest abuz, această mizerie, care încălca inclusiv prevederi constituționale, pentru că în Constituție se garantează libertatea de asociere.

”Legea corectează standardul dement de reprezentativitate de 50% plus unu”

Legea dialogului social elimină și prevederile prin care reprezentanții angajaților excludeau de la negocierile colective orice formă de organizare sindicală care nu avea 50% plus unu membri de sindicat.

„Această lege reduce standardul de reprezentativitate a lucrătorilor organizați în sindicate, care au dreptul să negocieze colectiv, la nivel de unitate, la 35%, cel puțin. Până acum, pragul era de 50% plus unu – asta însemna că excludeau orice alte organizații care erau sub 50% plus unu. Deci, dacă nu aveai jumătate plus unu membri de sindicat, erai out. Acest standard de reprezentativitate de 50% plus unu era cel mai ridicat din Europa. Nu exista nicio altă țară din Uniunea Europeană cu un astfel de standard dement, dar el a fost introdus cu un singur scop: să fragilizeze libertatea de asociere a lucrătorilor și, mai ales, de negociere.

În momentul în care s-a aprobat, în 2011, acest standard dement de 50% plus unu, a început, mai ales în companiile private, o campanie susținută din partea marilor angajatori pentru destructurarea organizațiilor sindicale. Au fost luați om cu om, bucată cu bucată, organizații sindicale care reprezentau, spre exemplu, 52, 55, 58% din total salariați. S-au făcut presiuni asupra lor, amenințări, au fost șantajați și determinați să iasă din organizațiile sindicale, astfel încât să coboare sub pragul de 50% plus unu și să nu mai aibă calitatea de partener de negociere a contractului colectiv de muncă. Această lege a pus, acolo unde este locul, o instituție introdusă de Legea 62, și-anume instituția reprezentanților salariaților.

eprezentanții salariaților excludeau de la negocierile colective orice formă de organizare sindicală, atâta timp cât ea nu avea 50% plus unu. Modificarea legislativă actuală face ceea ce trebuia să facă de multă vreme, în acord cu convențiile OM și cu Constituția României, să excludă reprezentanții salariaților acolo unde există organizații sindicale, oricât de mici sunt acestea.

Din acest moment, reprezentanții salariaților se mai pot așeza la masă să negocieze contracte colective de muncă doar dacă în curtea angajatorului respectiv nu mai există organizații sindicale”, a explicat Dumitru Costin.

„Peste patru milioane de salariați nu sunt acoperiți de un contract colectiv de muncă”

Președintele Blocului Național Sindical susține că prin contractul colectiv de muncă vor fi eliminate „șmecheriile pe care le fac foarte mulți angajatori din România”, care aleg să-i plătească pe majoritatea angajaților lor cu salariul minim pe economie.

„Sunt foarte puține contracte colective de muncă încheiate în România. Asta înseamnă că majoritatea salariaților din România – deci peste patru milioane de salariați – nu sunt acoperiți de niciun fel de contract colectiv de muncă. Pe cale de consecință, drepturile pe care le au ei în contractele individuale sunt strict drepturile prevăzute în lege, pe când, printr-un contract colectiv de muncă, se reglementează la un palier superior anumite elemente.

Spre exemplu, o să eliminăm acum, în mare măsură, acolo unde vom negocia colectiv, șmecheriile pe care le fac foarte mulți angajatori din România, care plătesc 90 și ceva la sută din totalul salariaților pe salariu minim.

Indiferent de calitatea muncii, responsabilitatea muncii, nivelul de pregătire profesională al lucrătorilor, contractele colective de muncă stipulează, pe niște ierarhii salariale, care sunt salariile minime pe fiecare treaptă pe care le poți plăti, ca angajator. De aceea am ajuns să avem milioane de contracte individuale de muncă pe salariu minim, pentru că există și o complicitate între angajați și angajatori și, prin absența contractelor colective de muncă, Inspecția Muncii nu mai avea ce să verifice, pentru că atunci când venea într-o curte, nu avea ce să întrebe.

«Așa ne-am înțeles», spunea angajatorul, cu toate că angajatul avea studii superioare și făcea muncă de studii superioare. În realitate, exista o înțelegere tacită, ca diferența în bani să-i fie plătită la negru, fără contribuții la pensii, la șomaj, pentru că pe puțini îi mai interesează ce pensie vor avea când vor ieși la pensie. După 45 de ani încep să se gândească: «Și eu, cu ce pensie o să ies?»”, a mai spus Costin Dumitru.

„Angajatorul n-are contract colectiv de muncă se expune riscului de grevă”

Liderul BNS susține că prin intermediul contractelor colective de muncă este asigurată o pace socială, iar angajații nu pot fi dați afară de către angajatori în cazul în care organizează greve.

„Sunt multe elemente, inclusiv cele care vizează programul de lucru, modul în care se face promovarea în carieră, cum poți avansa, modul în care angajatorul trebuie să investească în educația și formarea ta. În plus, sunt o sumedenie de bonusuri, de stimulente, de zile libere suplimentare, care pot fi negociate de salariați cu angajatorul lor și care, de multe ori, fac diferența în diverse sectoare de activitate. Sunt angajați care zic că merg la o anumită companie pentru că au contract colectiv de muncă, plătesc mai bine, dau bonusuri de Paște și de Crăciun, dau tichete cadou sau tichete de creșă.

Se va face diferența între angajatori și va apărea o competiție reală, pentru că, până acum, toată lumea era pe zona de gri. Se vor schimba multe lucruri de acum încolo – nu peste noapte, dar ușor-ușor. Ce s-a votat în Parlament permite lucrătorilor care n-au fost până acum organizați să se poată organiza, să se poată reprezenta. Până acum, aveau doar foarte multe restricții, deci s-au făcut reparații ale unor drepturi și libertăți fundamentale prin această modificare legislativă și se încurajează dialogul social, negocierile colective.

În momentul în care ai un contract colectiv de muncă, tu, ca angajator, ai asigurată pacea socială. Dacă ai un contract colectiv negociat, încheiat și înregistrat, pe perioada exercitării contractului colectiv de muncă, lucrătorii din curtea ta – dacă tu îți respecți contractul pe care l-ai negociat și încheiat cu ei – nu pot face grevă, ci își văd de muncă și de activitățile pe care le au de făcut.

Angajatorul nu te poate da afară dacă ai decis, împreună cu organizația din care faci parte, să recurgi la acest gest, această exercitare a acestei libertăți, deci înseamnă și protecție pentru greviști. Dacă n-ai contract colectiv de muncă, atunci te expui riscului de a avea conflict și de a ajunge la grevă”, a explicat Costin Dumitru.

Legea dialogului social a fost adoptată, miercuri, de Camera Deputaților, după mulți ani în care sindicatele, patronatele și factorul politic au dezbătut acest act normativ, fără a se ajunge, însă, la niciun rezultat concret. Deși proiectul a fost respins de Senat, Camera Deputaţilor a reprezentat for decizional în acest caz.

Legea dialogului social este un jalon din PNRR, o cerință a Comisiei Europene care avea termen de adoptare până la finalul anului.

 

Sursa:

https://www.gandul.ro/actualitate/legea-dialogului-social-salariile-sporurile-zilele-libere-suplimentare-negociate-contractul-colectiv-lider-sindical-vor-fi-eliminate-smecheriile-angajatorilor-exclusiv-19881171

 

 

Schemă prelungită pentru sectorul de creștere a animalelor. Subvențiile plătite de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), trimestrial, pot fi cerută și anul viitor, conform unei hotărâri privind stabilirea datei până la care se aplică prevederile Hotărârii Guvernului nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, precum și pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia.

 

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a lansat joi, 24 noiembrie, în dezbatere publică un proiect de hotărâre de Guvern prin care schema de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor se prelungește până la 30 iunie 2023. ”Prin excepție de la prevederile art.8 alin.(1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare, cererile inițiale de solicitare a ajutoarelor de stat se completează pentru perioada de 1 ianuarie – 30 iunie 2023”, se arată în documentul citat.

Pentru a intra în vigoare proiectul trebuie aprobat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial.

Subvențiile decontează până la 100 la sută, costurile administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrelor genealogice

Conform proiectului, schema de ajutor de stat are ca obiectiv acoperirea costurilor administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrului genealogic, precum şi costurile aferente testelor pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului.

Ajutoarele sunt furnizate sub formă de servicii subvenţionate întreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care deţin certificat de producător/atestat de producător, după caz, precum şi persoanelor juridice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul creșterii animalelor.

 

Intensitatea ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor menționate anterior este:
a) de până la 100% din costurile administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrelor genealogice;
b) de până la 70 % din costurile aferente testelor efectuate de terţi sau în numele unor terţi pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului.

Solicitanţii ajutorului de stat sunt asociaţii sau organizaţii de crescători de animale care prestează serviciile menționate anterior, acreditate de către Agenția Națională pentru Zootehnie ”Prof. dr. G. K. Constantinescu” pentru întocmirea şi menţinerea registrelor genealogice ale raselor de animale şi/sau pentru determinarea calităţii genetice a raselor de animale.

De asemenea, solicitanţii trebuie să încheie cu beneficiarii, crescători de animale, cărora le prestează serviciile menționate anterior contracte care să cuprindă specia, rasa şi numărul de animale, serviciile prestate şi tariful acestora.

Decizia privind prelungirea ajutorului se reînnoiește le fiecare 6 luni

Conform sursei citate, având în vedere alin.(4) al art.51 din Regulamentul (UE) nr. 702/2014 al Comisiei din 25 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare în sectoarele agricol şi forestier şi în zonele rurale ca fiind compatibile cu piaţa internă, în aplicarea articolelor 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, cu modificările și completările ulterioare, care prevede „la încheierea perioadei de valabilitate a prezentului regulament, orice schemă de ajutoare exceptată în temeiul acestuia rămâne în continuare exceptată pe durata unei perioade de adaptare de şase luni”, aplicarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor se prelungește cu 6 luni, respectiv până la data de 30 iunie 2023.

De asemenea, prin proiect de act normativ se stabilesc și anumite măsuri de aplicare a schemei de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor pentru perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2023, respectiv:
– cererile inițiale vor fi completate pentru perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2023;
– valorile maxime ale ajutoarelor de stat prevăzute la art. 7 alin.(5) și (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.179/2014, cu modificările și completările ulterioare, aferente cererilor inițiale, se calculează pentru perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2022.

 

”Beneficiile estimate prin intrarea în vigoare și aplicarea măsurilor cuprinse în prezentul proiect de act normativ au în vedere menținerea activității de creștere a unor animale cu potențial crescut de producție”, se mai precizează în document.

 

Sursa:

https://agrointel.ro/241000/madr-ajutorul-de-stat-pentru-sectorul-de-crestere-a-animalelor-prelungit/

 

Ministerul Agriculturii anunță că a transmis la Bruxelles o solicitare pentru decontarea a peste un sfert de miliard de euro, bani plătiți fermierilor români, prin PNDR 2020, în ultimele trei luni și jumătate.

 

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), a transmis Comisiei Europene solicitarea de decontare a peste 253 de milioane de euro, valoare ce reprezintă echivalentul plăţilor realizate din bugetul naţional către fermieri în perioada 1 iulie - 15 octombrie 2022.

"În conformitate cu procedurile de lucru stabilitate la nivelul Comisiei Europene, AFIR a încărcat declaraţia de cheltuieli direct în sistemul informatic utilizat pentru schimbul de date între statele membre şi Comisia Europeană, urmând ca, după verificarea sumelor cuprinse în declaraţia de cheltuieli, Comisia să ramburseze României, în termen de maximum 45 de zile, fondurile europene alocate pentru agricultură şi dezvoltare rurală", a declarat George Chiriţă, directorul general al AFIR.

Declaraţia de cheltuieli transmisă prin intermediul AFIR reprezintă totalul plăţilor efectuate de Agenţie în perioada 1 iulie - 15 octombrie 2022 către beneficiarii proiectelor de investiţii finanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi din Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene (EURI), respectiv suma de 244 de milioane de euro.

De asemenea, declaraţia de cheltuieli trimestrială cuprinde plăţile directe şi compensatorii aferente măsurilor de mediu şi climă delegate către Agenţia de Plăţi pentru Intervenţie în Agricultură (APIA), în valoare de 9,2 milioane de euro.

Până la această dată, Comisia Europeană a rambursat României peste 7,35 de miliarde de euro pentru decontarea investiţiilor realizate în agricultură, pentru dezvoltarea durabilă a mediului rural şi pentru plăţi directe şi compensatorii prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 - 2020, inclusiv Tranziţia 2021 - 2022, precizează AFIR într-un comunicat de presă transmis către AGROINFO.

 

Sursa:

https://www.agroinfo.ro/economic/finantare/cati-bani-a-platit-ue-romaniei-in-ultimii-noua-ani-doar-prin-pndr

Ordonanța de Urgență 157/2022, care prevede acordarea către fermieri de despăgubiri de secetă, a fost publicată în Monitorul Oficial 1111 din data de 17 noiembrie 2022.

seceta monitorul oficial_b

Până când pot fermierii să depună cererile de plată la direcțiile agricole și ce acte sunt necesare pentru a încasa despăgubirile de secetă în 2022!

Potrivit OUG 157/2022, beneficiarii care îndeplinesc criteriile de eligibilitate depun/transmit la DAJ o cerere de solicitare a grantului care cuprinde și declarația pe propria răspundere că nu se află în reorganizare, lichidare sau faliment, conform evidențelor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), la data depunerii solicitării pentru ajutor, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1, însoțită de următoarele documente:
a) copie a cererii unice de plată depuse la APIA în 2022;
b) copiile documentelor de identificare a coordonatelor bancare, precum banca comercială, codul IBAN, în care să fie virate sumele.

(2) Cererile și documentele se depun/se transmit în termen de 15 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

(3) Cererea de solicitare a ajutorului, însoțită de documentele menționate, poate fi transmisă la DAJ și prin fax sau poștă sau în format electronic prin e-mail.

(4) Documentele depuse/transmise în copie de către beneficiar vor purta sintagma „conform cu originalul”, vor fi datate și însușite prin semnătură de către reprezentantul legal al beneficiarului.

Valoarea ajutorului financiar este de maximum 1.500 lei/ha, pentru un grad de afectare a culturilor agricole de 100% care este prevăzut în procesul - verbal de constatare și evaluare a pagubelor. Dacă gradul de afectare prevăzut în procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor este cuprins în intervalul 30% până la 100%, cuantumul grantului financiar unitar care se poate acorda se diminuează procentual corespunzător și se obține prin înmulțirea cuantumului maxim cu procentul de afectare prevăzut în procesul-verbal.

Potrivit MADR, peste 16.000 de fermieri au fost afectați de seceta pedologică și circa 250.000 ha de culturi înființate în toamna anului 2021 au fost calamitate în grade diferite de afectare cuprinse între 30% și 100% pe areale agricole importante la nivel național. Detalii AICI: Ajutorul de 1.500 lei/ha, aprobat de Guvern!

 

Sursa:

https://www.agroinfo.ro/politic/politica-nationala/termen-cereri-si-acte-pentru-despagubirile-de-seceta

Ce modificări de ultim moment a adus MADR la Ordonanța de Urgență pentru instituirea schemei de ajutor de stat acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2021 ce au fost afectate de seceta pedologică!

Ordonanța de Urgență 157/2022, care prevede acordarea către fermieri de despăgubiri de secetă, a fost publicată în Monitorul Oficial 1111 din data de 17 noiembrie 2022.

Potrivit actului normativ, vor putea primi despăgubiri de secetă următorii beneficiari:

Art. 4. — Beneficiarii prezentei scheme sunt producătorii agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2021 ce au fost afectate de seceta pedologică în grade de afectare cuprinse între 30% și 100%, conform proceselor-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturi, respectiv:

  • a) producătorii agricoli persoane fizice;
  • b) producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, constituite potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016, cu modificările și completările ulterioare;
  • c) producătorii agricoli persoane juridice, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de organizare.

Art. 5. — Prezenta schemă se aplică beneficiarilor prevăzuți la art. 4 care au înființat în toamna anului 2021 următoarele culturi ce au fost afectate de seceta pedologică în grade de afectare cuprinse între 30% și 100%, conform proceselor verbale de constatare și evaluare a pagubelor: a) grâu; b) secară; c) triticale; d) orz; e) orzoaică; f) ovăz; g) rapiță.

Art. 6. — (1) Beneficiarii prevăzuți la art. 4 sunt eligibili la solicitarea schemei dacă îndeplinesc cumulativ următoarele criterii:

  • a) dețin proces-verbal de constatare și evaluare a pagubelor, întocmit până cel târziu la data de 15 august 2022 inclusiv, conform modelului prevăzut în anexa nr. 3 la Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului afacerilor interne nr. 97/63/2020, cu modificările și completările ulterioare, pentru culturile agricole înființate în toamna anului 2021 și suprafețele afectate de seceta pedologică cu un procent de calamitare cuprins între 30% și 100%;
  • b) sunt înregistrați în evidențele Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură cu cererea unică de plată 2022, din care se identifică culturile înființate în toamna anului 2021, respectiv grâu și/sau secară și/sau triticale și/sau orz și/sau orzoaică și/sau ovăz și/sau rapiță, precum și suprafețele de teren declarate aferente acestor culturi;
  • c) nu sunt în dificultate, respectiv în reorganizare, în lichidare sau în faliment, la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului de stat, în baza evidențelor Oficiului Național al Registrului Comerțului.

Ca noutate față de forma inițială a proiectului de Ordonanță de Urgență elaborat de MADR,

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. c), pot solicita schema și potențialii beneficiari aflați în dificultate, respectiv în reorganizare, în lichidare sau în faliment la data depunerii cererii, caz în care aceștia au obligația ca la data acordării sumelor reprezentând grantul prevăzut de prezenta ordonanță de urgență să prezinte documentul emis de către Oficiul Național al Registrului Comerțului prin care se atestă ieșirea din starea de dificultate, iar în caz de neprezentare în termen a documentului, solicitantul este exclus de la schema de finanțare.

ordonanta seceta 2022_b

Vezi Până când pot fermierii să depună cererile de plată la direcțiile agricole și ce acte sunt necesare pentru despăgubirile de secetă în 2022!

 

Sursa:

https://www.agroinfo.ro/vegetal/general/modificare-de-ultima-ora-cine-poate-primi-ajutorul-de-1-500-lei-hectar

Competiţia pentru forţa de muncă determină angajatorii să caute diverse metode să atragă, să reţină şi să recompenseze personalul performant. Recompensarea angajaţilor în instrumente de capitaluri, în plus faţă de pachetul salarial şi beneficiile uzuale, a început, din aceste motive, să prindă tot mai mult teren. Conform studiului salarial PwC Paywell România, 10% dintre companiile respondente folosesc deja această soluţie care poate fi realizată prin aderarea angajaţilor la planuri de tip Stock Option Plan (SOP), Restricted Stock Unit (RSU) Plan, Employee Stock Ownership Plan (ESOP) şi altele asemenea.

Planurile de remunerare a angajatilor în instrumente de capitaluri, stimulate de facilităţi fiscale

Planurile de compensare în instrumente de capitaluri acordă angajaţilor dreptul ca, la un moment viitor, să primească titluri de participare cu titlu gratuit sau să achiziţioneze la un preţ preferential respectivele titluri de participare la compania la care lucrează sau în alte companii din grup. Exercitarea dreptului este condiţionată însă de anumite criterii cum ar fi continuitatea relaţiei cu angajatorul sau performanţa individuală şi globală.

Apetitul pentru această formă de remunerare a fost stimulat şi de anumite facilităţi fiscale aplicabile la nivelul angajaţilor. Mai exact, în cazul în care planurile de remunerare a angajatilor în instrumente de capitaluri se califică drept "Stock Option Plan" în baza definiţiei din Codul Fiscal, angajaţii pot beneficia de scutiri de la impozitul pe venit şi de la contribuţiile sociale datorate pe venitul salarial. Dintre condiţiile prevăzute de Codul fiscal pentru aplicarea tratamentului fiscal favorabil din perspectiva impozitului pe venit şi a contribuţiilor sociale menţionăm existenţa unei perioade minime de un an între momentul acordării dreptului de a achiziţiona sau primi un număr determinat de titluri de participare şi momentul exercitării acestuia.

Totuşi, având în vedere complexitatea planurilor, multe companii pot omite elemente importante la momentul acordării unor asemenea beneficii angajatilor, fapt ce poate avea consecinţe fiscale precum aplicarea incorectă a facilităţilor fiscale.

Care sunt implicatiile contabile, fiscale si de preturi de transfer?

Deoarece tratamentul contabil influenţează semnificativ tratamentul fiscal al instrumentelor de participare a angajaţilor la capital, încadrarea contabila corecta are o importanta majora. Totusi, diversitatea şi complexitatea planurilor, alături de lipsa clarificărilor din legislaţie, pun de cele mai multe ori în dificultate persoanele din departamentul financiar.

Mergând la partea legislativă, reglementările contabile româneşti prevăd modul de înregistrare a instrumentelor de participare a angajaţilor la capital, însă fără a oferi detalii sau exemple de monografii contabile care sa acopere multitudinea de situaţii existente.

Monografia contabila diferă în funcţie de anumite criterii, trei dintre acestea fiind decisive, si anume:

●Entitatea care acorda beneficiile poate fi o companie din România care acorda beneficiile propriilor angajaţi; sau o alta entitate din acelaşi grup, care acorda beneficiile către angajaţii companiei din România.

●Tipul instrumentelor de participare a angajaţilor la capital - decontate în actiuni (eng. equity settled) sau în numerar (eng. cash settled). Acest aspect influenţează tratamentul contabil, cheltuielile fiind înregistrate în contrapartidă cu un cont de capital sau de datorii.

●Refacturări între companii - planul poate genera refacturări între societatea din România şi cea din grup care semnează şi acordă efectiv beneficiile angajaţilor din România (în cazul în care planul este acordat în cadrul unei companii multinaţionale).

Dacă societatea din România primeşte facturi din grup pentru beneficiile refacturate, sunt în discuţie două valori diferite ce vor trebui înregistrate în contabilitatea sa. De asemenea, este important de stabilit momentul în care se efectuează înregistrările contabile: la data facturii sau la finalul anului financiar. Refacturarea poate fi realizată însă şi de societatea locală către o firma din grup, ceea ce generează o serie de implicaţii din perspectiva preţurilor de transfer ce ar trebui de asemenea analizate.

După stabilirea elementelor de mai sus, specialiştii trebuie sa fie atenţi la modul de calcul al valorii beneficiilor şi la perioada contabilă în care se înregistrează. Enumerăm mai jos trei dintre aspectele cele mai importante:

 
 

●care este modul de evaluare a beneficiilor, care este suma efectivă aferentă şi în ce perioadă contabilă se înregistrează la societatea din România, considerând două dintre momentele de bază ale unui Stock Option Plan: acordarea (eng. grant date) sau atribuirea (eng. vesting date).

●dacă şi când se reevaluează beneficiile înregistrate în contabilitate.

●dacă şi când se ajustează valoarea contabilă a beneficiilor pentru a surprinde modificările generate de beneficiile aferente angajatilor ce nu mai sunt în companie la momentul atribuirii.

Din perspectiva impozitului pe profit, cheltuielile cu beneficiile acordate salariaţilor în instrumente de capitaluri pot fi deduse doar în anumite condiţii, determinate in principal de modul de decontare a acestor beneficii (în acţiuni sau numerar), impozitarea la nivelul angajatilor şi momentul acordării efective a beneficiilor.

Societăţile care au implementat un stock option plan şi care derulează tranzacţii cu persoane afiliate trebuie de asemenea să analizeze dacă planul propriu are sau nu implicaţii din perspectiva preţurilor de transfer, întrucât, sunt mai multe particularităţi care trebuie avute în vedere.

Astfel, există câteva elemente relevante pentru analiza implicaţiilor unui stock option plan din perspectiva preţurilor de transfer. Un prim aspect important este acela de a stabili cine acordă/emite titlurile de participare - o entitate afiliată (companie mamă/altă companie din grup) sau societatea din România?

În cazul în care acestea sunt acordate de către o entitate afiliată, îşi recuperează grupul costurile aferente de la societatea din România participantă la plan? Aplică grupul o marjă asupra costurilor alocate societăţii din România?

De asemenea, în cazul în care acestea sunt considerate nedeductibile, ar trebui aceste costuri să fie facturate cu o marjă de profit?

Ce se întâmplă cu aceste costuri în continuare? În scenariul în care societatea românească activează ca un producător/prestator de servicii în baza unei remuneraţii de tip cost plus o marjă de profit pentru grup, include compania din România în baza costurilor refacturate către grup şi costul cu planul acordat propriilor angajaţi? Este îndreptăţită compania din România să aplice o marjă de profit? Acestea şi multe alte întrebări pot genera bătăi de cap pentru societatea din România care ar trebui analizate cu atenţie înainte de luarea oricărei decizii.

Având în vedere complexitatea planurilor menţionate şi implicaţiile pe diverse zone (contabilitate, impozit pe profit, impozit pe veniturile persoanelor fizice, preţuri de transfer), este recomandabil să faceţi o analiză pentru a identifica implicaţiile specifice ale Planului de instrumente de participare a angajaţilor la capital. Puteţi găsi aici câteva caracteristici minimale pentru a demara o primă analiză.

Ţinând cont că au rămas mai puţin de 2 luni până la finalul anului financiar 2022 şi că tratamentul contabil şi fiscal al beneficiilor generate de planurile de tip Stock Option are un impact direct asupra profitabilităţii şi cuantumului obligaţiilor fiscale declarate şi plătite de societăţile din România, este extrem de important ca fiecare plan să fie analizat separat.

 

Sursa:

https://www.bursa.ro/instrumentele-de-capitaluri-o-solutie-cu-multe-avantaje-de-recompensare-a-angajatilor-dar-si-cu-implicatii-fiscale-si-contabile-complexe-09982840

 

 

Banii mai mulți pentru fermierii care predau laptele la stat. Guvernul a decis să majoreze un plafon important pentru sectorul de producere a laptelui, de la 562 de milioane de lei la 578,2 milioane de lei.

 

Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului a anunțat miercuri, 16 noiembrie, la finalul ședinței săptămânale a Executivului, că a fost aprobat un proiect de act normativ care majorează plafonul alocat pentru livrarea laptelui în școli, pentru anul școlar în curs.

”Guvernul a aprobat astăzi suplimentarea bugetului pentru implementarea Programului pentru Școli, în anul școlar deja curent de la 562 de milioane de lei la 578,2 milioane de lei ca urmare a creșterii costurilor pe tot lanțul de producție și a consultărilor pe care la nivelul Guvernului reprezentanții Executivului le-au derulat cu formele asociative din industria laptelui și a produselor lactate”, a specificat Dan Cărbunaru la finalul ședinței de Guvern.

A crescut prețul pentru porția de lapte livrat elevilor

Reprezentantul Guvernului a explicat că resursele financiare pentru porția de lapte de consum au fost majorate de la 0,99 lei la 1,11 lei, din cauza scumpirilor.

”A fost suplimentată resursa financiară aprobată pentru distribuția laptelui în școli astfel a crescut limita valorii zilnice pentru laptele de consum și produsele lactate fără adaos de lapte praf pentru elevi de la 0,99 lei la 1,11 lei pentru porţia de lapte de consum, reflectând astfel mult mai aproape de realitate efectele creșterii costurilor, pe baza unor calcule efectuate de  Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală (ICEADR)”, a completat Dan Cărbunaru.

Elevii primesc zilnic lapte şi produse lactate: lapte de consum fără adaos de lapte praf (lapte tratat termic, pasteurizat sau UHT), produse lactate fermentate fără adaos de lapte praf (iaurt, lapte acru, lapte covăsit, chefir, sana şi alte sortimente de lapte fermentate sau acrite).

 

Programul pentru şcoli al României cuprinde și o serie de măsuri educative care însoţesc distribuţia fructelor, legumelor, laptelor şi produselor lactate pot fi realizate și anume: organizarea de vizite la ferme pomicole/legumicole sau la ferme de producere a laptelui, la expoziţii, târguri sau alte evenimente şi/sau activităţi similare; organizarea de concursuri tematice legate de consumul de fructe şi legume şi lapte şi produse lactate, organizarea de zile tematice dedicate consumului de fructe şi legume şi de lapte şi produse lactate sau de activităţi educative practice.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură este autoritatea naţională competentă pentru implementarea, controlul şi acordarea de ajutoare financiare din FEGA pentru furnizarea  laptelui şi produselor lactate în unităţile de învăţământ. Plata ajutorului financiar din FEGA se face de către APIA în termen de trei luni de la depunerea cererilor de plată, în ordinea stabilirii eligibilităţii acestora pentru fiecare solicitant de ajutor, până la plata integrală a ajutorului financiar din FEGA.

Reamintim că bugetul alocat implementării Programului pentru școli al României în anul școlar 2022-2023, în valoare de 562.850.883 lei, echivalentul a 113.730.224,89 euro, este destinat unui număr de 1.885.225 copii din România. În acest an, printre beneficiarii Programului se va regăsi și un număr de 2.648 copii din Ucraina.

Fondurile provin din următoarele surse: 

– ajutor financiar din partea Uniunii Europene  – 85.896.139 lei (17.356.262 euro), repartizat astfel:

 

  • 6.900.318 euro pentru fructe şi legume;
  • 10.455.944 euro pentru lapte și produse lactate;

– ajutor financiar național – 476.954.744 lei  (96.373.963 euro).

Potrivit reglementărilor europene, până în luna martie 2023, România va transmite CE un raport de evaluare al programului derulat pentru perioada 2017-2022.

 

Sursa:

https://agrointel.ro/240342/veste-buna-pentru-crescatorii-de-vaci-a-crescut-pretul-pentru-lapte-predat-la-stat/

 

 

Guvernul a aprobat ajutoarele de tip grant în valoare de până la 500.000 de euro pentru societățile care activează în morărit, producție de ulei, lapte și lactate, precum și de furaje.

În ședința de Guvern din 16 noiembrie 2022 a fost aprobată o Ordonanță de Urgență prin care se instituie o schemă ce are ca obiectiv acordarea unui grant financiar operatorilor din industria de fabricare a produselor de morărit, a uleiurilor si grăsimilor, a produselor lactate, a preparatelor pentru hrana animalelor de fermă.

 

”Sprijinul destinat producției românești, de maximum 500.000 euro per întreprindere, pentru operatorii din industria de procesare a cerealelor, fabricarea uleiurilor, a produselor lactate și a preparatelor pentru hrana animalelor de fermă este parte a răspunsului guvernamental la dificultățile înregistrate de procesatorii din industria alimentară, ca urmare a declanșării războiului din Ucraina. Alocăm o sumă totală de 200 milioane de euro sub formă de granturi, pentru a compensa parțial creșterea costurilor suportate legate de constituirea stocurilor de materie primă și a costurilor legate de transport, depozitare și procesare”, a declarat ministrul Petre Daea.

Beneficiarii schemei sunt operatorii economici care desfășoară activități încadrate în următoarele clase de clasificare: Cod CAEN 1061 – Fabricarea produselor de morărit, Cod CAEN 1041 – Fabricarea uleiurilor și grăsimilor, Cod CAEN 1051 – Fabricarea produselor lactate si a brânzeturilor Cod CAEN 1091 – Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de fermă. Grantul financiar reprezintă suma maximă care se acordă per operator pentru asigurarea unor cantități minime de faină de grâu, mălai, ulei de floarea soarelui, lapte consum și produse lactate și furaje combinate pentru hrana animalelor.

Grantul financiar maxim care se acordă per beneficiar este de 500.000 euro, condiționat de constituirea unor stocuri materie primă pentru procesare, astfel: 14.280 tone de grâu, sau 14.280 tone porumb, sau 9.615 tone de floarea-soarelui, sau 10.000 tone lapte crud materie primă, sau pentru obținerea de furaje combinate 15.600 tone constituite din grâu și/sau orz și/sau porumb și/sau soia și /sau rapiță.

 

Dacă stocurile constituite sunt mai mici decât cele prevăzute, nivelul grantului financiar se diminuează procentual, în mod corespunzător.

Dacă stocurile constituite de beneficiar sunt mai mari decât cele prevăzute, se acordă nivelul maxim al grantului financiar.

Resursele financiare totale necesare implementării schemei de ajutor de stat sunt de 985.740.000 lei și reprezintă echivalentul în lei a sumei de 200.000.000 euro, care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, astfel:

-creditele de angajament necesare înscrierii în program și depunerii cererilor se asigură în cadrul prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2022.

-creditele bugetare necesare efectuării plăților beneficiarilor ajutorului de stat se asigură din prevederile bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2023, în cadrul limitelor de cheltuieli aprobate.

 

Actul normativ este fundamentat pe Comunicarea CE – Cadru temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei, ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit Comunicării Comisiei Europene din data de 28.10.2022, Cadrul temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și-a prelungit aplicabilitatea până la data de 31 decembrie 2023.

 

Sursa:

https://agrointel.ro/240360/granturi-sectoru-agroalimentar-aprobare-guvern/

 

 

Tranșa a doua din subvențiile APIA – data la care încep plățile integrale pentru fermieri.

Campania de plată a avansului pentru subvenții a intrat în linie dreaptă pentru funcționarii Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Directorul agenției, Adrian Pintea, a anunțat că oficial plățile pentru fermieri vor începe de luni, 5 decembrie, după ce bugetarii vor intra într-o mini-vacanță de Ziua Națională a României.

 

Fermierii care se pregătesc de plata finală pentru subvenții vor primi banii începând de luni, 5 decembrie, după ce bugetarii, băncile și Trezoreria vor intra într-o mini-vacanță aprobată de Guvern, datorată Zilei Naționale a României. Directorul general al APIA, Adrian Pintea, a anunțat marți, 15 noiembrie, pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO că plățile pentru campania finală vor începe de după mini-vacanța în care bugetarii sunt liberi.

”Pe 5 decembrie vom începe plata finală”, a anunțat Adrian Pintea. Conform acestuia, plățile pentru avans se vor face până la sfârșitul lunii noiembrie chiar dacă funcționarii APIA a transferat banii în conturile a peste 85 la sută dintre fermierii eligibili la subvențiile agricole și zootehnice.

Ce este plata finală și care sunt sumele ce urmează să fie transferate 

Plata finală pentru subvențiile APIA este campania în care se va transfera 30 la sută din plățile directe pe suprafață sau cap de animale și restul de 15 la sută în cazul schemelor compensatorii. În cazul fermierilor care din diferite motive nu au intrat la plata avansului, APIA transferă toată subvenția, în cuantum de 100 la sută, de care beneficiază fermierii.

 

Iată care sunt cuantumurile stabilite pentru plățile din campania 2022

  • Schema de plată unică pe suprafață – SAPS: 96,2796 euro/hectar;
  • Schema de plată redistributivă: primul interval: 1-5 ha inclusiv – 5,0000 euro/hectar; al doilea interval: peste 5 și până la 30 ha inclusiv) – 48,7184 euro/hectar;
  • Schema de plată pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu (plata pentru înverzire): 58,5308 euro/hectar;
  • Schema de plată pentru tinerii fermieri: 48,1398 euro/hectar.

Plăți directe zootehnie

  • Sprijinul cuplat în sectorul zootehnic pentru speciile ovine și caprine: 15,9246 euro/cap de animal;
  •  Sprijin cuplat în sectorul zootehnic categoria bivoliţe de lapte: 158,2815 euro/cap de animal;
  •  Sprijin cuplat în sectorul zootehnic categoria taurine din rase de carne şi metişii acestora: 209,2467 euro /cap de animal;
  • Sprijin cuplat în sectorul zootehnic categoria vaci de lapte: 346,8965 euro/cap de animal;
  • Sprijin cuplat în sectorul zootehnic categoria viermi de mătase: 180,0000 euro/cap de animal.

Plăți compensatorii

Măsura 10 – agro-mediu şi climă 

  • Pachetul 1 – pajiști cu înaltă valoare naturală (HNV) – 142 euro/ha/an;
  • Pachetul 2 – practici agricole tradiţionale (aplicat numai în combinaţie cu Pachetul 1):

-varianta 2.1 – lucrări manuale – 100 euro/ha/an;
-varianta 2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajiști permanente utilizate ca fâneţe – 21 euro/ha/an;

 

  • Pachetul 3 – pajiști importante pentru păsări:

-sub-pachetul 3.1 – Crex crex:
-varianta 3.1.1 – lucrări manuale – 310 euro/ha/an;
-varianta 3.1.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajiști importante pentru Crex crex – 231 euro/ha/an.
sub-pachetul 3.2 – Lanius minor și Falco vespertinus:
varianta 3.2.1 – lucrări manuale – 159 euro/ha/an;
varianta 3.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajiști importante pentru Lanius minor și Falco vespertinus – 80 euro/ha/an.

  • Pachetul 4 – culturi verzi – 128 euro/ha/an;
  • Pachetul 5 – adaptarea la efectele schimbărilor climatice – 125 euro/ha/an;
  • Pachetul 6 – pajiști importante pentru fluturi (Maculinea sp.)

-varianta 6.1 – lucrări manuale – 410 euro/ha/an;
-varianta 6.2 – lucrări cu utilaje ușoare pe pajiști importante pentru fluturi (Maculinea sp.) – 331 euro/ha/an.

  • Pachetul 7 – terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis) – 250 euro/ha/an;
  • Pachetul 8 – creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon:

-Ovine – 87 euro/UVM/an;
-Caprine – 40 euro/UVM/an;
-Bovine – taurine și bubaline – 200 euro/UVM/an;
-Ecvidee – 200 euro/UVM/an;
-Porcine – 176 euro/UVM/an.

  • Pachetul 9 – terenuri agricole importante ca zone de hrănire pentru acvila tipătoare mică (Aquila pomarina):

-sub-pachetul 9.1 – terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru acvila tipătoare mică (Aquila pomarina) – 200 euro/ha/an;
-sub-pachetul 9.2 – pajişti permanente importante ca zone de hrănire pentru acvila tipătoare mică (Aquila pomarina):
-varianta 9.2.1 – lucrări manuale – 269 euro/ha/an;
-varianta 9.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru acvila tipătoare mică (Aquila pomarina) – 190 euro/ha/an.

  • Pachetul 10 – refugii ecologice pe terenuri arabile pentru speciile de păsări comune asociate terenurilor agricole – 92 euro/ha/an;
  • Pachetul 11 – terenuri agricole importante pentru dropie (Otis tarda):

-sub-pachetul 11.1 – terenuri arabile importante pentru dropie (Otis tarda):
-varianta 11.1.1 – conversia terenurilor arabile în pajiști – 255 euro/ha/an;
-varianta 11.1.2 – zonă de protecţie pentru dropie (Otis tarda) pe teren arabil – 100 euro/ha/an.
-sub-pachetul 11.2 – pajiști importante pentru dropie (Otis tarda):
-varianta 11.2.1 – lucrări manuale – 269 euro/ha/an;
-varianta 11.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare – 190 euro/ha/an;
-varianta 11.2.3 – lucrări cu utilaje grele pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) – 169 euro/ha/an.

 

Măsura 11 Agricultură ecologică PNDR 2014-2020 – Submăsura 11.1 Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologică

Pachetul (P1) – Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) aflate în conversia la agricultura ecologică: 293 euro/ha;
P2 – Legume aflate în conversia la agricultura ecologică: 500 euro/ha;
P3 – Livezi aflate în conversia la agricultura ecologică: 620 euro/ha;
P4 – Vii aflate în conversia la agricultura ecologică: 530 euro/ha;
P5 – Plante medicinale şi aromatice aflate în conversia la agricultura ecologică: 365 euro/ha;
P6 – Pajişti permanente
Sub-pachetul 6.1: 143 euro/ha;
Sub-pachetul 6.2: 39 euro/ha;

Submăsura 11.2 – Sprijin pentru menţinerea practicilor de agricultură ecologică
P1 – Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) certificate în agricultura ecologică: 218 euro/ha;
P2 – Legume certificate în agricultura ecologică: 431 euro/ha;
P3 – Livezi certificate în agricultura ecologică: 442 euro/ha;
P4 – Vii certificate în agricultura ecologică: 479 euro/ha;
P5 – Plante medicinale şi aromatice certificate în agricultura ecologică: 350 euro/ha;
P6 – Pajişti permanente
Sub-pachetul 6.1: 129 euro/ha;
Sub-pachetul 6.2: 73 euro/ha;

Măsura 13 Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice PNDR 2014-2020
M 13.1 – plată compensatorie în zona montană ANC_ZM
1-50 ha – 100% din prima acordată pe hectar: 97 euro;
50,01-100 ha – 75% din prima acordată pe hectar: 73 euro;
100,01-300 ha – 50% din prima acordată pe hectar: 30 euro;
peste 300 ha – 35% din prima acordată pe hectar: 25 euro.

M 13.2 – plată compensatorie pentru alte zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative ANC_SEMN
1-50 ha – 100% din prima acordată pe hectar: 62 euro;
50,01-100 ha – 75% din prima acordată pe hectar: 46 euro;
100,01-300 ha – 50% din prima acordată pe hectar: 25 euro;
peste 300 ha – 35% din prima acordată pe hectar: 25 euro.

M 13.3 – plată compensatorie pentru alte zone care se confruntă cu constrângeri specifice ANC_SPEC
1-50 ha – 100% din prima acordată pe hectar: 75 euro;
50,01-100 ha – 75% din prima acordată pe hectar: 56 euro;
100,01-300 ha – 50% din prima acordată pe hectar peste 300 ha – 35% din prima acordată pe hectar: 25 euro.

Campania de plăți pentru anul 2022 se va încheia la 30 iunie 2023.

 

În altă ordine de idei, angajați de la stat vor avea la sfârșit de noiembrie și început de decembrie 5 zile libere, începând de miercuri, 30 noiembrie, și până în 5 decembrie, după ce Guvernul a decis să fie liberă și ziua de vineri, 2 decembrie, fiindcă pică între zilele de sărbători legale și weekend. Ziua de 30 noiembrie, de Sfântul Andrei, este sărbătoare legala și zi nelucrătoare, conform Codului Muncii. La fel, și 1 Decembrie, Ziua Naţională a României.

 

Sursa:

https://agrointel.ro/240239/transa-a-doua-la-subventii-anunt-data/

 

 

Sumele necesare achitării despăgubirilor de secetă – la rectificarea bugetară. Executivul României are în vedere alocarea banilor pentru compensațiile fermierilor, cuantumul fiind inclus în completarea bugetului alocat Ministerului Agriculturii.

 

Fermierii vor primi despăgubirile pentru terenurile calamitate de secetă. Sumele necesare – în cuantum de maxim 1.500 de lei pe hectar pentru culturile de toamnă, sunt prevăzute în proiectul de rectificare bugetară din luna noiembrie, document ce a fost publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor.

Suma de 365,6 milioane lei figurează în proiectul de rectificarea bugetară pentru acordarea despăgubirilor de secetă, conform documentului care a fost postat marți, 15 noiembrie, pe site-ul Ministerului de Finanțe și are nevoie de aprobarea Guvernului și ulterior publicarea în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare.

”Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: +376,6 milioane lei, per sold. Se propune alocarea suplimentară a 2,0 milioane lei în vederea asigurării drepturilor salariale, 50,0 milioane lei transferuri către instituții publice și 365,6 milioane lei pentru acordarea unui ajutor de stat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2021 și au fost afectate de seceta pedologică. Având în vedere execuția cheltuielilor bugetare, s-au identificat economii la alte transferuri (-5,0 milioane lei), cheltuieli de capital (-5,0 milioane lei) și împrumuturi (-31,0 milioane lei)”, se arată în documentul citat.

Despre despăgubirile pentru secetă Agrointeligența-AGROINTEL.RO a scris pe larg aici: Despăgubiri de secetă 2022: culturi eligibile, condiții, acte necesare, termene limită, sume

Fermierii pot primi banii după ce rectificarea bugetară va fi aprobată și publicată în Monitor

 

Subvențiile pentru despăgubiri vor ajunge în conturile fermierilor după ce proiectul de act normativ  pentru rectificarea bugetară va fi aprobat și publicat în Monitorul Oficial, pentru a intra în vigoare. În paralel și proiectul de Ordonanță de Urgență pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant financiar acordat producătorilor agricoli care au inființat culturi în toamna anului 2021 și au fost afectate de seceta pedologică, publicat de Ministerul Agriculturii pe 11 octombrie în dezbatere publică, are nevoie de aprobarea în ședință de Guvern și publicarea în Monitorul Oficial.

Ajutorul se va derula prin Direcțiile Agricole Județene (DAJ) iar cererile și documentele obligatorii vor putea fi depuse în termen de 15 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență pentru aocrdarea despăgubirilor.

Despăgubirile pentru secetă: suma minimă și maximă pe hectar 

Despăgubirile de secetă 2022 se vor acorda fermierilor care au înființat în toamna anului 2021 următoarele culturi și care au fost afectate de seceta pedologică în grade de afectare cuprinse între 30% și 100% conform proceselor-verbale de constatare și evaluare a pagubelor:

 

a) grâu;
b) secară;
c) triticale;
d) orz;
e) orzoaică;
f) ovăz;
g) rapiță.

Sumele sunt prevăzute a fi plătite până la finalul acestui an.

 

Sursa:

https://agrointel.ro/240310/despagubirile-de-seceta-intra-la-rectificarea-bugetara-suma-alocata-pentru-fermieri/

Pagina 1 din 231
Go to top